Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare








Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice despre Sinteze literare








Genul epic cuprinde totalitatea productiilor literare care exprima, sub forma de naratiune, idei, sentimente, actiuni ale eroilor unor intamplari reale sau imaginare. E atat in versuri, cat si in proza, dezvaluind direct sau indirect aspecte diverse ale realitatii, intr-o maniera relativ obiectiva, fie la persoana a III-a, fie la persoana I.

Proza este subordonata conceptului de epic", numind o forma a discursului, oral sau scris, care nu este supus regulilor versificatiei, iar prin extensie termenul denumeste compunerile literare care sunt realizate in conformitate cu alte exigente decat cele ale metrului. in mod traditional, termenul proza" este sinonim cu epic". Exista proza narativa, proza filosofica, proza poetica, proza oratorica, proza istorica si chiar proza administrativa. Diferentele dintre aceste tipuri sunt date de intentiile autorilor si de diferitele relatii in care intra cu adevarul (proza istorica si cea administrativa), cu frumosul (proza narativa si cea poetica) sau cu ambele categorii etico-estetice (proza oratorica si cea filosofica).

Proza narativa (literara) apartine artei si se conformeaza regulilor estetice. Ea foloseste mijloace de exprimare din care fac parte naratiunea, descrierea, monologul, dialogul, analiza, explicatia, demonstratia, portretul etc.

Caracteristica epicii este nararea obiectiva a faptelor, scriitorul nefiind prezent direct, ci ca un martor" sau o voce" ce relateaza desfasurarea unor fapte. Desi obiectivitatea este o trasatura definitorie a epicii, ea nu este obligatorie, atata vreme cat inca din epopeile homerice exista povestirea la persoana I (povestirea autobiografica a lui Ulise sau EneA). in proza moderna, mai ales, naratorul este si personaj, astfel incat textul capata alte trasaturi, precum subiectivitatea, autenticitatea, verosimilitatea, veridicitatea etc.

Daca in poezie ideile si trairile sunt transmise direct, la persoana I, iar in genul dramatic faptele sunt reprezentate prin dialog si actiune directa, in epica ele sunt narate sau povestite, aceasta fiind marca esentiala a genului.



Mobilitatea epicului este totala, atat din punct de vedere temporal, cat si spatial. Poate nara intamplari care se petrec de-a lungul mai multor generatii (Forsyte Saga de GalsworthY), de-a lungul catorva secole sau chiar milenii (Adam si Eva de Liviu Rebreanu, Avatarii faraonului Tla de Mihai EminescU), dupa cum se poate rezuma la fapte petrecute in cateva ore (Desfasurarea de Marin PredA). Cu aceeasi usurinta, epicul se poate deplasa in spatiu (Ocolul pamantului in optzeci de zile de Jules Vernes sau calatoria in luna a lui Dionis din nuvela Sarmanul Dionis de Mihai EminescU).

Epicul poseda continuitatea miscarii, a duratei si a deplasarii spatiale. Naratiunea are mijloace diverse pentru a crea impresia continuitatii. Putem urmari miscarile unui personaj, deplasarile lui in spatiu sau procesul devenirii sale. Unghiul de observatie al povestitorului e mult mai mobil decat cel al dramaturgului. Povestitorul se poate apropia de obiectul infatisat, descriind detalii si nuante, poate face sondaje directe in viata interioara a eroilor. Cele doua planuri - infatisarea comportarii exterioare si analiza starilor interioare -caracterizeaza conditia epica si ele coexista, chiar daca literatura contemporana le disociaza frecvent.

Epicul are putinta de a dilua sau comprima timpul desfasurarii faptelor (jumatate din volumul I al romanului Morometii de Marin Preda cuprinde intamplari desfasurate de sambata seara pana duminica seara, in timp ce volumul II cuprinde aproximativ un deceniU).

Proza are capacitatea de a manipula personaje numeroase, zeci sau chiar sute, distri-buindu-le in planuri narative diferite si aducindu-le in prim-plan la un moment dat (Comedia Umana de Honore de Balzac sau Razboi si pace de TolstoI).

Prezenta maselor sau a personajelor colective e destul de veche in epica (Alexandru Lapusneanul de C. Negruzzi sau Rascoala de L. RebreanU), constituindu-se, de asemenea, intr-o trasatura specifica.

Amploarea actiunii este unul dintre criteriile care determina impartirea genului epic in specii literare (schita, nuvela, povestire, roman etC), evoluand de la nararea unui singur eveniment desfasurat intr-o perioada scurta de timp (schitA) pana la surprinderea mai multor episoade (nuvelA) sau a unei intregi epoci (romanuL).

Naratiunea se poate asocia cu dialogul, cu descrierea, cu monologul sau cu toate impreuna, in functie de complexitatea subiectului si a speciei.

Qrice naratiune cuprinde o unitate structurala intre fabula (fr. histoirE) si subiect (fr. discourS), separabile doar teoretic. Fabula este istoria" propriu-zisa, ceea ce s-a intamplat in mod efectiv, evenimentele si legaturile dintre ele. Subiectul sau discursul este modul de prezentare a istoriei, dispunerea evenimentelor intr-o anumita succesiune.

Curentele literare au imprimat prozei particularitati stilistice, compozitionale, tematice si de tehnica diferite.



Proza clasica se remarca prin densitate de idei, echilibrul structurii, limpezime, concizie, caracter riguros si ordonat al constructiei sintactice, cadenta frazei, sobrietate si eleganta ale limbajului. Personajele sunt, in general, tipice, plate, construite pe o singura trasatura de caracter: avaritie, snobism, demagogie, coruptie, linguseala, nimicnicie etc. Tendinta moralizatoare a autorului este evidenta - personajele sunt rasplatite la sfarsit sau pedepsite, in functie de faptele lor. Compozitia este rotunda, simetrica, echilibrata, iar subiectul evolueaza pe momentele clasice. Naratorul este obiectiv, omniscient, impersonal, iar naratiunea se face la persoana a IlI-a.

Reprezentanti: C. Negruzzi, Alexandru Lapusneanul; I. Slavici, Moara cu noroc; N. Filimon, Ciocoii vechi si noi.



Proza romantica, desi mai putin dezvoltata decat celelalte genuri, are o coloratura specifica, remarcandu-se prin bogatia metaforica, varietatea si adancimea simbolurilor, caracterul liber al constructiei perioadelor si a frazei, culoarea vie si pitoreasca a limbajului, ale carei zone se extind mult peste limitele impuse de clasicism. Cu totul nou este personajul romantic, figura exceptionala, monstru de frumusete sau de uratenie, de bunatate sau de rautate" (G. CalinescU), om al antinomiilor, cu un comportament neprevazut, spectaculos, cu victorii si prabusiri grandioase. Regulile privind alegerea subiectului si tratarea lui morala sunt abolite, de asemenea rigorile formale. Romanticii descopera fantasticul, miraculosul, magicul, visul, calatoria in tinuturi exotice, cosmicul, misterul, demonicul, infinitul spatial si temporal. Acestea sunt teme si motive intalnite mai ales in proza fantastica, acum cultivata pentru prima data. Observam la aceasta categorie alternarea planurilor narative, cronologia rasturnata, dilatarea, comprimarea sau inghetarea timpului, ruperea echilibrului in ordinea realitatii, prezenta confuziei, a straniului, a enigmaticului, proiectia subiectiva a realitatii obiective, un limbaj criptic, ambiguu, ce deschide drum prozei moderne. Initiatorul prozei fantastice la noi este Minai Eminescu, in principal cu nuvela Sarmanul Dionis, iar cei care au continuat magistral aceasta traditie in secolul XX sunt Mircea Eliade si Vasile Voiculescu.

Proza realista, dezvoltata incepand cU a doua jumatate a secolului al XlX-lea, ca reactie antiromantica, va duce la dezvoltarea fara precedent a romanului, cea mai complexa dintre speciile epicii. Se pune accent pe observatie si analiza, pe descrierea fidela a realitatii, urmarindu-se si implicatiile sociale, psihologice, etice. Lipseste idealizarea, fiind inlocuita cu atitudinea critica fata de societate. Se observa stilul sobru si impersonal, obiectivitatea, luciditatea demistificatoare, interesul pentru detaliul de viata si pentru banalitatea cotidiana. Daca romanticii proclamau expansiunea sensibilitatii subiective, scriitorii realisti intaresc spiritul critic si stiintific. Sunt abordate mai ales subiecte din contemporaneitate, refuzandu-se clar romanul istoric sau de epoca.

Reprezentanti: Stendhal, Rosu si negru; Balzac, Comedia umana; Flaubert, Doamna Bovary; I.L. Caragiale, in vreme de razboi; I. Slavici, Mara; L. Rebreanu, Ion, Rascoala; M. Preda, Cel mai iubit dintre pamanteni.



Proza naturalista deriva din cea realista, tinzand spre reproducerea cruda, chiar brutala a realitatii. Temele cultivate sunt boala, ereditatea, tarele biologice, fiziologia, cazurile patologice. Scriitorul intocmeste adevarate fise clinice personajelor, aplicand metoda de lucru experimentala in constructia romanului, diseca felia de viata" izolata din ansamblul complex al mediului biologico-social. Stilul prozei este rece, obiectiv, cu o tonalitate specifica savantului.

Reprezentanti: Emile Zola, Pantecele Parisului, Bestia umana ; I.L. Caragiale, Pacat, O faclie de Pasti; B. Stefanescu-Delavrancea, Trubadurul, Parazitii; Buna-Vestire; H. Papadat-Bengescu, Concert din muzica de Bach.



Proza moderna se caracterizeaza prin orientarea spre eu subiectivitate, scriitura la persoana I, multiplicarea si relativizarea perspectivei, dizolvarea ideii de tip din clasicism si din realism in favoarea ideii de individualitate. Ca tehnici de compozitie, observam fluxul constiintei, memoria involuntara, anularea omniscientei si a ubicuitatii, introducerea personajului-reflector, anaratorului-personaj, autenticitate. Subiectul nu se mai construieste gradat, pe firul cronologic, iar personajele sunt surprinse intr-un moment al devenirii lor fara a li se construi un trecut anume sau o genealogie amanuntita. Structura si compozitia sunt, de asemenea, lipsite de reguli, iar subiectul si mai ales momentele subiectului aproape ca nu exista. Proza sufera influenta stilului ziaristic, sobru, direct, concis. Se cultiva romanul simbolic, fantastic, alegoric si parabolic, cu substrat mitic si filosofic. Romanul se adanceste in cercetarea subconstientului, a intregului complex de ganduri, senzatii, perceptii si impulsuri care caracterizeaza psihicul uman, sub forma prozei analitice si psihologice. Textul include acum scrisori, jurnale, documente diverse, genurile si speciile interfereaza, astfel incat epicul, liricul si dramaticul isi gasesc loc in paginile aceleiasi carti.



Reprezentanti: Virginia Woolf, Valurile, Spre far; Franz Kafka, Procesul, Castelul; Albert Camus, Ciuma; Herman Hesse, Jocul cu margele de sticla; Marcel Proust, in cautarea timpului pierdut; Andre Gide, Falsificatorii de bani; Gabriel Garcia Marquez, Un veac de singuratate; James Joyce, Ulise; Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, Patul lui Procust; L. Rebreanu, Ciuleandra, Adam si Eva, Padurea spanzuratilor; C. Papadat-Bengescu, Concert din muzica de Bach.



Proza postmoderna este considerata de Mircea Cartarescu, la fel ca si poezia, o etapa de tranzitie" spre o noua literatura. Este varsta operelor colective" {Femeia in rosu, Aer cu diamante, Desant 83, Cinci, Autobuzul de insurateI), care denota unitatea si solidaritatea prozatorilor. Trasatura distinctiva a momentului este preferinta autorilor pentru proza scurta, in care sunt surprinse realitatea cotidiana, experienta nemijlocita a vietii, dinamica sociala, dar si dilemele individului. Ovid S. Crohmalniceanu observa, ca elemente definitorii, relativizarea figurilor si a situatiilor, intoarcerea autorului asupra lui insusi chiar in timpul redactarii textului, denuntarea naturii iluzorii a activitatii imaginative (), umorul intelectual (), preferinta pentru fragment". Reapare interesul pentru mediile sociale marginale si subterane, prezentate ca realitati imediate, directe", indiferent cat de mult au fost prelucrate textual. Ca elemente definitorii din punct de vedere stilistic si narativ, Mircea Cartarescu mentioneaza pulverizarea naratiunii", dislocarea figurativului prin manevre auctoriale la vedere", fragmentarismul, autoreferentialitatea textelor, oralitatea in priza directa", grotescul si kitsch-ul, parodia, umorul, stilul rafinat-plebeu" caracteristic tuturor postmodernistilor, alternarea de registre si tonuri narative, docu-mentarismul, jocul conventiilor naratoriale, metatextualitatea.



Reprezentanti: Mircea Nedelciu, Aventuri intr-o curte interioara. Tratament fabula-toriu; Mircea Nedelciu, Adriana Babeti, Mircea Mihaies, Femeia in rosu.



Proza poetica se plaseaza la granita dintre liric si epic, hotarul dintre cele doua genuri neputand fi delimitat rigid. in literatura se manifesta atat tendinta spre o proza cu valente poetice (Mihai Eminescu, Sarmanul DioniS), cat si spre o poezie care foloseste procedee ale prozei (Stefan Augustin-Doinas, Mistretul cu colti de argint, Trandafirul negru; Mihai Eminescu, LuceafaruL). in proza sunt astfel prezente metafore deosebit de sugestive, care traduc idei abstracte, sinestezii, pasaje descriptive ce abunda in epitete, personificari, metafore, comparatii. Verbele - specifice stilului narativ - sunt inlocuite de adjective si substantive. Expresivitatea este de natura poetica, asa cum putem observa in urmatoarele pasaje din Sarmanul Dionis : tacerea e atat de mare, incat pare ca aude gandirea, mirosul, cresterea chiar a unei garoafe", insulele se inaltau cu scorburi de tamaie si cu prund de ambra", flori cantau in aer cu frunze ingreuiate de gandaci ca pietre scumpe si murmurul lor implea lumea de un cutremur voluptos".

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.