Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII despre Sinteze literare





Prin orientarea spre forme revolute, literatura de aspect traditional se sustragea de la sine din sfera de interes a contemporaneitatii. Epigonismul e respins de noile generatii, ca. expresie a imbatrinirii. Si fiindca aceasta presupune lipsa, de receptivitate, Tudor Arghezi (in Linia dreapta, 1904, nr. 3), proclama in numele insurgentilor : Sensul vietii de vigoare-nu ni-1 vor da generatiile a caror maduva curge catre mor-mint". Initiati in problemele esteticii moderne, tinerii poeti se pronunta, incepind cu Stefan Petica, pentru transformarea, liricii". Efect al contactelor cu simbolismul apusean (in diversele lui manifestarI), modermi de dupa 1900, Arghezi, Bacovia Minulescu, aspira spre un limbaj mai fluid, de o mai accentuata mobilitate, apt sa traduca, prinA» metafora si simbol,, raporturile insesizabile cu universul. Pentru descifrarea necunoscutului, dar si pentru sondajul in constiinta, poezia se racordeaza la filozofie sau isi asuma idei din stiintej intelectua-lizindu-se.

Diferentiati ca ideal si conceptie, partizanii formelor noi fac, atunci cind e vorba de combaterea samanatorismului,. i ronti comun. Mai mult, se raliaza si impotriva traditionalistilor din alte literaturi. Cum Tolstoi anatemizase (in Ce e artA) pe Wagner, Verlaine si altii, Tudor Arghezi riposteaza; iritat in aceeasi Linia dreapta. Stilul de viata patriarhal nu putea fi unicul" de acceptat (Vers si poeziE). Mihail Drago-mirescu, desi rezervat in privinta inovatiei, intervine, in Convorbiri critice, (1909, nr. 7 8), dezavuind paseismul ,,ba--trinului Tolstoi". Optiunea lui Ovid Densusianu; pentru modernizare e totala. Neintelegind viata moderna, neputindu-se-adapta ei", Tolstoi o blestema, regrejand: caile de. altadata"; considerate sanatoase. Tolstoismul, si ca doctrina filozofica si ca formula literara, era tot ce putea fi mai opus aspiratiilor moderne si de aceea a ramas fara ecou. Pe cind el se pierdea in utopii, aceste aspiratii isi gaseau expresiunea literara in »opera citorva scriitori care isi dadeau seama cum trebuie sa fie literatura viitorului" (Sufletul latin si literatura noua, II, p. 13). Pentru primenire in cultura", observa in alt loc Ovid Densusiianu, nu se recurge la catechisme invechite".



Forta morala. Linia dreapta



Concomitent cu efemerul Curier literar samanatorist, apare Forta morala, ziar encyclopedic saptaminal" (28 oct. 1901 17 febr. 1902), sustinut de partizani ai lui Al. Ma-cedonski, cu colaborarea acestuia. Din programul integral politic rezulta ca forta morala este credinta nestramutata a unui spirit superior in dreptatea ideilor sale si in marimea sa sufleteasca". Individul dotat cu forta morala actioneaza hipnotizat de scopul ce nu poate fi inalt decit daca are in vedere binele obstesc". Plina de bizarerii estetice, publicatia mace-donskienilor, departe de a reprezenta foita morala", se preteaza prin C. A. Ionescu (CaioN) la calomnii incredibile. Gazetar de scandal, colportor de informatii moderne in presa bucurestcana de limba franceza, odiosul Caion lansa in nr. 11 (13 ian. 1902) o bomba incendiara : inventia despre Noul plagiat Caragiale-Kemeny. Alte atacuri, in serie, urmaresc discreditarea nu numai a lui Caragiale, prezentat ca plagiator (in NapastA) dupa un necunoscut Kemeny Istvan. Lui Cosbuc i se imputa un plagiat analog. Pe plan literar, din tot ce publica Mircea Demetriade, Constant Cantilli, D. Caselli, N. Tine nu merita mentiune. Singur Al. Macedonski, desi inegal, lasa urme cu poezii de valoare indiscutabila sau numai interesante, intre care : Levki, Dialogul mortilor, O umbra dincolo de Stix, Hymn la Satana si vibranta Noapte de decembrie. Colaborator la Forta morala e si Cincinat Pavelescu.



Citiva tineri insurgenti se grupau la 15 aprilie 1904 la Linia dreapta, disparuta la 15 iunie, dupa cinci numere. Director, pe coperta, figureaza V. Demetrius ; animator efectiv e Tudor Arghezi, care (monah in acest momenT) mu-si dezvaluie calitatea de conducator. Titlul (porecla revistei"), rezuma truda noastra sufleteasca de a calca pe cit se poate mai putin istrimb cu ideea si condeiul". Stilul e arghezian. intr-un. cuvint inainte, A.B.C (semnat : Redactiunea") se jaloneaza un ideal estetic :

Noi dam Artei, in conceptiunea universala si multipla, zona superioara ; dar de la. ea pina la noi. cesti preocupati intr-o clima mai relativa si brutala, se stratifica destule conventiuni care sa ne incurce condeiul, ca un bumbac. Acest bumbac, ce pare din departare nori incarcati cu belsug, mincat in cantitati surprinzatoare, tavalit in zahar portii, ne-a lasat loc sa nazuim la aprinderea lui totala. E un ideal pentru toata viata".

Inteligenta e completarea Vers si poezie (rar. 2 si 3), de asta data purtind semnatura Tudor Arghezi, replica la consideratiile pe aceeasi tema ale lui G. Panu din Saptamina si Epigonii. Poezia" si versificatia" sint doua realitati separate si independente". Caci : rogu-te strica versurile si spune-mi daca ti-a ramas poezia". Marea cantitate a versurilor contine tocmai ceea ce nu e poezie (). Metalul care merge minunat poeziei e versul, idiomul celor alese si pure ; poezia si versul se intrucombina, ca fierul si focul". Dintre poetii contemporani mare parte" au devenit acrobati vulgari, saltimbanci de piata publica sau injugati la doctrine". Calificativul de decadenti", cu care sint batjocoriti" citiva poeti francezi, proiecteaza lumina falsa. Simbolul, ca mijloc de expresie, exista de cind cu omul". Altceva e importul de procedee poetice. Ironia vizeaza, la simbolistii romani (discipoli macedonskienI), imitatia anosta, conventionalismul. in Bucuresti cam toate sunetele patrund strimb si indecent, astfel ca glumele ocazionale din Paris au luat aci, in capul citorva incapatinati sa faca scoala, proportiile unei vaste conceptiuni, bazata pe numar si pe izmenitura. Oameni foarte nesimbolici () fabricara echivocuri sonore, si greturi poetice bogate-n sentimente ca pisla. Si pentru a nu se hotarnici ridicolul, se mai si titrara A«simbolisti-instrumentalistiA»-".

Poezia autentica inseamna condensare, esenta. Un vers ,al unui mester bogat in poezie si-n putere de definire scurta, contine ceea ce de multe ori proza, in mare parte neartistica, nu da in 10 perioade. (). Versul concentreaza in sine volume". E cristalizarea geometrica a Poeziei". Ideea de arta implica, in acest caz perfectiunea : poetii trebuie sa taie si sa comprime pina la romboid", concurind cu perseverenta bijutierului. Desi prozei i se recunosc particularitati" (,,e mai umana decit poezia"), afectiunea e rezervata poeziei : Ceea a- ce poate face versul, niciodata nu va putea proza".

Versurile lui Tudor Arghezi din ciclul Agate negre, net superioare nivelului general, nu se sustrage totusi modelelor prestigioase. Agatele vin in descendenta directa din baude-laireana Moesta et errabunda (Dis-moi, ton coeur parfois js envole-t-il, Agathe ?"). La Linia dreapta, Gala Galaction publica o nuvela si monologuri etice, Scrisori catre Simforoza. La Radu Mihnea, I. Gabriel, Constanta Zisu totul e sub limita.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.