Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








Critica aplicata. Istoricul literar despre Sinteze literare








Critica la obiect a lui Ibraileanu, se aplica la clasici (Eminescu, Creanga, CaragialE), contine referiri succinte la Alec-sandri, Maiorescu, Dobrogeanu-Gherea, precum si la scriitori din generatiile noi, cu interes pentru operele ce convin unei anumite sensibilitati. Format in ambianta dinainte de 1900, criticul nu mai era dupa 1920 in fluxul noii literaturi, preocupat acum sa aprofundeze (in Studii literare, 1930) idei si observatii anterioare, sau tentat de probleme de tehnica poetica (Pe Unga plopii fara sot, Eminescu note asupra versuluI). La Eminescu revine de mai multe ori, cu aspiratia de a-1 cuprinde intr-o formula definitorie. Portretul sintetic din .1919 creste pe ideea de monumental. Ideea ca poetul a cazut in sarmana noastra literatura de la 1870 ca un meteor din alte lumi", neaga tacit existenta unei poezii anterioare. Prin armonie, Eminescu se apropie de muzica, si criticul utilizeaza formula simbolista despre exprimarea inexprimabilului". Ca si muzica, poezia lui Eminescu scoate din enormul inconstient stari nebanuite de suflet, pe care le lasa nebanuitul lor si, exprimind inexprimabilul, ne face cunoscut in clipe de fulger, profund, sufletul nostru" . . . (insemnari literare, 1919, nr. 20). intr-o formula fericita e definit Creanga : Homer al nostru" . . . Cosbuc se ridica uneori pina la poezia populara, Eminescu, poate, pina la Miorita" (Poezia populara). Bratescu-Voinesti e o combinatie rara de realism desavirsit si patrunzator lirism, de adevar si poezie" (Viata rom., 1928, nr. 1). Sadoveanu, studiat in mai mult de zece articole, are afinitati mai degraba cu Ion Neculce decit cu Creanga, in plus fiind un poet al misterului si naturii, legat prin fibre tainice de sufletul acestui pamint". in volumasul Dupa razboi Cultura si literatura (1921), in primul plan trece eseistul, comentator de probleme contemporane : Literatura momentului, Cultura pentru popor, Literatura si femeia, Problema limbii literare. in Scriitorii romani si straini, din acelasi an, linga valori romanesti, privite mai insistent estetic, se gasesc Thomas Hardy, Max Nordau, Ana-tole France suprafinul", polonezul Reymont, autor al romanului Taranii si altii. La sugestia lui Mihail Ralea, criticul citise romanul lui Proust, de unde articolul Procedeul de creatie proustian. Criteriul realist continua sa fie dominant; indaratul eroilor nu mai apar insa, ca inainte, clase sociale in conflict. Oamenii sint acum probleme" de psihologie si etica. Un usor impresionism se insinueaza uneori in demonstratia critica.

Contributiile lui Ibraileanu pe anumite directii, isi mentin intacta actualitatea. Eminescologul ramine o autoritate de prim rang. Pentru definirea lui Caragiale (Numele proprii in opera comica a lui CaragialE), Creanga, Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Topirceanu, Otilia Cazimir si altii rebarbativele" lui critice (ca stiL) contin cele mai fundamentale lucruri". Ramii surprins, a-  continua ideea G. Calinescu sa gasesti un lucru, evident abia azi, banuit cu mult inainte".

Prin nimic nu se apropie Ibraileanu de contemporanul sau N. Iorga, temperament polimorf, exploziv, romantic paseist, fanatic al unor convingeri, izbucnind brusc din cabinetul de lucru in amfiteatrul cu sute de auditori. Sceptic in sens cartezian, stiintific, nu paralizat de ordinara indoiala, Ibraileanu dispune de rezerve de elan impartite generos. La proiecte mediteaza nocturn, aparent abstras, intr-o solitudine cvasi ascetica. Pentru impunerea unei opinii, interlocutorul diurn, timid, delicat, devine polemist. Argumentele lui intretin, de numeroase ori, ceea ce el numea campanii.

Preocuparile de istorie literara in mod strict se reflecta in prelegerile academice (litografiatE) dintre 1908 si 1934 (cu exceptia anului 1911, cind a fost inlocuit de E. LovinescU). Structura investigatiilor e schitata in Epocile literaturii romane moderne, din citata introducere la monografia Vlahuta. O epoca literara, preciza ulterior criticul (in Cursul de estetica din 1925 1926) e un spatiu de timp, umplut cu un anumit fel de literatura, eu o tendinta si un aspect literar anumit" (Prelegerea V-A). Tendintele, stilurile, tipurile de scriitori caracteristici sint corelate cu evenimentele sociale determinante, fiecarei epoci corespunzindu-i o fizionomie particulara. Istoricul literar are in vedere personalitati creatoare cc-si taie drum in conditii proprii, influentind epoca, idee formulata anterior de Emile Hennequin in a sa Critique scientifi-que (1888).

Fireste, criteriul personalitatilor proeminente e unilateral. In practica, Ibraileanu nu omite conditiile sociale determinante, in epoca Conachi", care coincide cu ultimele zile ale vechiului regim", se manifesta scriitori din rindurile boierimii, Beldimani, Vacarestii si altii, poezia lor, dominant erotica, traducind psihologia clasei. Spre sfirsitul epocii, sub influenta iluminismului, la unii se inregistreaza tendinte de aspect cul-tural-patriotic. Epoca lui Alecsandri acopere o jumatate de veac (1830 1880). intr-o prima etapa, de tranzitie catre literatura moderna, scriitori cu profil contradictoriu, sustin idealuri novatoare, purtind itotusi semne ale trecutului (I. E-liade-Radulescu, V. Cirlova, Gr. Alexandrescu, G. Asachi, Al. Hrisoverghi, M. CuciureanU). invederat moderna, a doua etapa lasa loc generatiei numite in mod obisnuit generatia de la 1840 din punct de vedere literar si generatia de la 1848 din punct de vedere politic" (Alecsandri, Kogalniceanu, Russo, Bo-lintineanu, Boliae, Ion Ghica, C. A. Rosetti si ceilaltI). Epoca lui Eminescu (1880 1900) difera. Unirea principatelor si independenta statului modificind esential soarta maselor, literatura da expresie revoltei sociale si pesimismului la unii cu trasaturi sarcastice (Eminescu, Caragiale, Delavrancea, Vlahuta si altiI). Literatura dintre 1900 si primul razboi mondial_ isi configura trasaturile in raport cu chestiunea taraneasca", extrem de acuta, cu problema romanilor din Transilvania nelibera si altele. Dar despre epoca Sadoveanu-Goga, profesorul, bolnav si obosit, n-a mai lasat consideratii ample. Preocupat de raspunsul logic, de efortul de a explica si nuanta, Ibraileanu se comporta ca un om de stiinta, trecind de la individual la generalizari, la principii si tipologii :

Cind faci istorie literara si te preocupi de scoli, curente, de epoci avind de studiat grupuri de scriitori adica tocmai contrariul decii la critica individuala, estetica ori psihologica a scriitorilor, trebuie sa studiezi ceea ce formeaza originalitatea scriitorului, ceea. ce-l diferentiaza de altii" (Completari, Viata rom., 1925, nr. 4).

Nici fanatism, nici complexe de inferioritate, ci viziune lucida, demonstrind incredere in potentialul literaturii contemporane. Proba de discernamint, ideea de progres nu rezulta impresionist, ci din studierea aplicata a faptelor :

Epocile noastre literare din veacul al XlX-lea se urmeaza asa de repede, progresul de la o epoca la alta e asa de mare, incit parca am asista la salturi, nu la o desfasurare normala (). Desigur, daca poporul ar fi fost mai numeros, daca nu ar fi fost taiat in bucati, daca clasele de jos ar fi fost mai fericite si mai culte, daca viata sociala si politica ar fi fost normala, progresul ar fi fost mai mare. Dar esentialul e ca am mers mereu inainte, ba chiar am facut pasi mari si astfel am pregatit, cel putin, toate conditiile unei mari literaturi viitoare" (invatamintele istoriei literare, in voi. Dupa razboI).

Istoricul literar, la catedra, a fost un maestru fermecator, facind din interpretarea unui text un act de desfatare spirituala. Literatura devenea un mod de existenta. in acest sens a creat scoala, polemizind cu partizanii frumosului in sine, de dincolo de bine si de rau". Entuziasmul sincer, indoiala profund umana, constiinta arzatoare converg pentru a defini una din personalitatile de prim-plan ale epocii.

Pe linga opera propriu zisa, Vtafa romaneasca e opera monumentala a criticului. Cit a aparut Viata romaneasca la Iasi, sublinia Sadoveanu, G. Ibraileanu a fost inima ei in inteles anatomic. N-a aparut un rind in revista fara sa nu-1 fi citit. El era regulatorul fiecarui numar, cumpanitorul polemicilor, articolelor grave, al problemelor infricosate. Cu toata sanatatea lui subreda, a stat neadormit la aceasta datorie a vietii, intretinind in acelasi timp si o tufoasa corespondenta cu colaboratorii. Ce a fost Viata romaneasca pentru cultura romaneasca nu e nevoie sa accentuez. Cred ca pentru asta mai ales trebuie sa-i fie recunoscatoare generatiile de miine" (Evocari, 1954). Singura revista nesclerozata a fost a lui Ibraileanu, declara in acelasi spirit Tudor Arghezi. Revista a fost creatia lui, tortura lui suava ; o carte pe luna, facuta de el . . "

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.