Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






FARMECUL SCRIERILOR VECHI despre Sinteze literare



"Cine spune astazi, AĞliteratura veche romaneascaAğ- isi asociaza o penibila imagine, in jurul tuturor datelor si titlurilor pe care a- trebuit sa le memoreze in scoala; daca reflectam putin, ideea de literatura veche capata un inteles placut; si nu ma refer la acei eruditi specialisti sau colectionari de editii originale, pe care omul comun ii priveste cu admiratie, dar si cu o ascunsa ironie.

Ma gandesc la cititorul de literatura veche, care se desfata prin lectura unei carti din veacul al XVII-lea, asa cum s-ar delecta cu un roman contemporan. Am amintii inadins de secolul al XVII-lea, fiindca m-am gandit mai ales la cronicari, la un Gri-gore Ureche, la un Miron Costin si la un Neculce. Generatiile trecute au avut un adevarat cult pentru cronicari. Vestita culegere a cronicarilor moldoveni, alcatuita de Kogalniceanu, a circulat in numeroase exemplare, pe la anticari si, mai greu, se mai gaseste si astazi cate un exemplar la un pret, e drept, putin accesibil.

Dar cronicarii citati s-au reeditat; o colectie ca aceea a AĞClasicilor romani comentatiAğ, pusa sub conducerea d-lui profesor N. Cartojan, a facut un mare serviciu literaturii noastre vechi, punand din nou in circulatie pe cei dintai scriitori de istorie ai nostri.

Limba veche romaneasca are o fizionomie literara specifica; ceea ce numim arhaitate, cu mireasma trecutului indepartat, cu naivitatea intorsaturii stilistice, cu un vocabular care-si pastreaza culoarea de epoca, evocand fapte cumplite, glorioase sau pitoresti, din istoria noastra zbuciumata - este de un farmec cu totul particular, pe care nu-1 mai intalnim in epoca moderna a literaturii nationale.

Este nevoie de o initiere si de o lenta familiarizare cu textele vechi si mai ales de o adaptare constienta la mentalitatea timpurilor trecute. Dar cronicarii pot fi destul de usor abordati de cititor, fiindca au darul simplu si vioi de a povesti faptele, au un spirit natural si o gravitate sobra, fara grandilocventa, in infatisarea celor mai importante evenimente. Ceva din firescul omului din popor s-a pastrat in naratiunile istorice ale lui Ureche, Costin si Neculce; desi carturari pentru vremea lor (mai ales Miron CostiN), ei nu fac parada de eruditie, nu analizeaza evenimentele prea complicat si nici nu depasesc nivelul de judecata al omului cu bun-simt. Poate unii ii vor gasi prea simpli, prea naivi adesea, si se vor mira ca acesti scriitori nu se departeaza prea mult de felul batranesc de a gandi si de a se exprima.

Ati intrat, probabil, in multe din vechile noastre biserici, conservate cu grije (sic!

   ) si pietate, ca niste marturii ale simtului nostru artistic si ca niste exemple ale modului primitiv de-a simti si exprima admiratia si prosternarea fata de divinitate. Cata poezie au aceste locasuri sfinte si cata ingenioasa arta dovedesc mesterii nostri zugravi numai dupa o atenta contemplare ne putem da seama!

   

Cam cu acelasi sentiment trebuie sa ne apropiem si de scrierile batranilor nostri, cronicari. Ei nu sunt lipsiti de stil, cum s-ar parea, au stilul epocii lor, al stadiului de dezvoltare al limbii si gustului literar dm acele vremuri. Fraza scurta, lapidara, fara podoabe a unui Ureche, modul lui simplu de-a nara marile fapte de arme. expresia mai ampla, cu intorsaturi mai savante, cu accente patetice adesea ale unui Miron Costin, sau fraza vioaie

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.