Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA despre Sinteze literare








Dupa criza din 1899, miscarea muncitoreasca din Romania se reorganiza in urma unei scurte perioade de stagnare, obiectivele noi ale miscarii muncitoresti fiind dezbatute in presa. Din perspectiva socialista, problemele culturii solicita un interes major, literatura fiind privita sub aspect social, etic si umanist. La trei ani dupa prima serie, la 5 martie 1905 reaparu Romania muncitoare in paginile careia I. I. Mironescu publica schita Furtuna veteranul (1909, nr. 9), ecou tragic al rascoalelor. De notat, pe aceeasi tema, in 1910, fragmente din romanul Rasculatii, Epilogul rascoalei si drama Lupii de I. C. Vissarion. La Iasi, lua fiinta Viitorul social (aug. 1907 iulie 1908), organ lunar de critica si de lupta", in miinile proletariatului" (Programul nostrU). Se declara razboi curentelor de idei, care sub deosebite numiri : de nationalism, antisemitism, poporanism, mentin clasele muncitoare in necunoasterea adevaratelor cauze ale sclaviei lor". in polemicile cu Viata romaneasca sint combatute, intr-o serie de articole, argumentele poporaniste ale lui C. Stere. Putem intelege ca revendicarile proletariatului roman vor fi pentru Viata romaneasca al carei program este AĞarmoniaAğ intre clasele sta-pinite si stapinitoare niste simple AĞflori retoriceAğ. Aceasta insa din punctul lor de vedere. Dimpotriva, din punctul de vedere al nostru, aceste revendicari sint baza si scopul miscarii socialiste" (Viitorul social, 1908, nr. 1). Interes sporit se arata literaturii in ceea de a doua serie a revistei (1913 1914) ; la Bucuresti, Viitorul social publica acum, in spiritul Contemporanului, traduceri din literatura universala, pagini din Heine, Cehov, Anatole France, Gorki. Pe linga N. D. Cocea, Barbu Nemteanu si I. C. Vissarion, apropiati de ideologia socialista, colaboreaza Ion Minulescu. De la Paris, Barbu Lazareanu, expulzat ca socialist, trimite versuri ; intre ele un omagiu lui Gorki, scriitor din care tradusese. Din lirica muncitorului poet D. Th. Neculuta se difuzau riteva postume.

A§ Citeva luni, la Galati dureaza Pagini libere, saptaminal literar si stiintific (1 iulie 1 noiemb. 1908) la care B. Nemteanu e animatorul principal. in grupul de colaboratori, destul de restrins, gasim pe N. D. Cocea, Barbu Lazareanu, Leon Feraru, Enric Furtuna, A. Spiru-Bacau. In programul lapidar se ridica problema receptivitatii si selectiei in cultura. Un popor tinar trebuie sa-si insuseasca din trecut tot ce e bun si folositor, si din inovari sa primeasca pe acele care ii pot aduce cel mai mare bine, real, cu putinta (). in felul de a selectiona consta insasi originalitatea". Spiritul negativist, frondeur, al simbolistilor e ironizat :

Noi, acestia de la PaAĞini libere, nu vom zice deci : Aprindeti^ tortele ca sa luminam prezentul literar !

   ", cum a zis o anume revista (Revista celorlalti a lui Ion MinulescU) care a incetat din viata trei clipe dupa nastere. Un iubitor de ghidusii ar putea spune numaidecit : Aprindeti tortele si dati foc revistei care isi propune o astfel de cruciada" Si iarasi nu vom zice ca am pomii-o cu timacoapele ca sa zdrobim arta veche, pentru a inchipui una noua . ".

Revenind cu Deslusiri, in al doilea numar revista se pronunta pentru o atitudine cu totul moderna", singura conditie fiind ca lucrarile sa aiba un substrat de realitate si arta sa fie arta". Elogios se vorbeste de Tudor Arghezi, un poet matur, de care foarte multi romani n-au auzit niciodata, dar care in schimb are mult talent si care nu stim daca si astazi ar gasi o pagina pentru dinsul in revistele noastre actuale". Prezenta cea mai activa la Pagini libere e aceea a lui Barbu Nemteanu, cu versuri originale si traduceri. Dupa razboi revista reapare la Ploiesti si Bucuresti.



Facla



Paralel cu Viata sociala, apare tot sub directia lui N. D. Cocea, la 13 martie 1910, saptaminalul Facla, cea mai virulenta publicatie sociala dinainte de primul razboi mondial. Moftul roman al lui Caragiale si G. Ranetti se mentinuse la tonul umoristic-zeflemist ; la Facla, ex-ierodiaconul" Iosif N. Theodorescu (cum semneaza uneori Tudor ArghezI), si N. D. Cocea, uniti printr-o amicitie legendara, confera pamfletului scinteiere si nerv, facindu-1 sa circule in pagina tiparita si, reluat verbal, in piata. Indignarea e valorificata in doze mortale, metodic, prin atacuri concentrice, simultan sau in serie. Primul numar era difuzat in ziua in care se implineau trei ani de la declansarea rascoalelor din 1907. Coincidenta calculata : Am ales intentionat acest moment si aceasta aniversare", se precizeaza intr-un concis cuvint introductiv. Alte obiective sint enuntate energic :

Facla va agita flacara unui ideal neinvins de cultura si de dreptate sociala. Ea va chema spre dinsa elementele risipite, razlete, deznadajduite ale democratiei romane. Ea va incalzi entuziasmul lor pentru marea cauza a unui popor pedepsit pe nedrept sa tinjeasca si sa piara prin nepasarea, blazarea si indolenta noastra. Ea va zqudui toate energiile, va trezi toate constiintele, va arde putregaiurile inutile care inabusa viata politica, intelectuala si sociala a acestei tari".

Explicind altadata Ce este Facla ? (1910, nr. 36), N. D. Cocea caracteriza revista ca o tribuna libera, unde oricine isi poate spune cuvintul". Multi colaboratori sint socialisti, in articolele lor ..transpira conceptia socialista" ; insa Facla nu e socialista". Cu un distinguo : ca revista nu e organ al partidului. Ideologic, nu o data Facla apare minata de comfuzionism. in Doua credinte (1912, nr. 51) Toma Dragu conchide ca socialismul si spiritualismul crestin, legate prin notiunea de idealism moral", sint orientari similare, umanitarismul lor facind ca ambele morale sa se confunde". Toma Dragu se pronunta in acest sens si la Revista idealista a lui M. G. Holban.



N. D. Cocea manifesta simpatie pentru anarhisti si proudho-nisti.

Interes prezinta literatura pamfletara, Tudor Arghezi ex-celind in pamfletul anticlerical, N. D. Cocea in pamfletul antimonarhic (Regele, complice al asasinilor, Zece mai, zi de rusine, Marele capitan, La pensie, Maiestate !

   , Omul bolnaV). Ambii supun oprobriului hecatomba de la 1907 si trec prin foc parlamentul, justitia, universitatea, cultura. Portretele satirice, individuale si de grup, campaniile impotriva sovinismului national, epitetul acuzator, apostrofele ciceroniene gasesc o audienta neegalata. De remarcat acordul dintre pamflet si grafica, desenele lui Iser, de pe coperta, anuntind directia de atac. Vazut de N. D. Cocea, profesorul Pompiliu Eliade, director al Teatrului National dupa inlaturarea lui Al. Davila, retine prin grotesc :

Iata-l de departe, cu ghiozdanul la subtioara, umflat in pene de importanta rolului pe care-l joaca, armonizind admirabil gravitatea barbei cu un pan saltaret de polca-mazurca, mic, pitic, invizibil, adevarat Statu-palma-barba-cot uitat de povesti, de Dumnezeu, de Vciga-l toaca. Desigur, sint multi oameni mici si mai mici decit Pompilica pe lumea asta; nici unul insa nu ,~pare, nu poate sa para asa de mic, pentruca nici unul n-ar putea sa-nchida, intr-un corp atit de microscopic mai multa micime de suflet" (Facla, 1912, nr. 11).

Prestigiul pamfletului literar romanesc e indisolubil legat de Facla. De la Cluj, Emil Isac trimite articole polemice, unele vizind pe Octavian Goga. Printre colaboratori figureaza Gala Galaction, V. Demetrius, publicistii C. Miile (socrul lui N. D. CoceA), Const. Graur si Steuerman-Rodion, Barbu Nem-teanu, Cezar D. Petrescu (student la drept, Facultatea juridica din Iasi") si altii. Marginal, revista se refera la chestiuni literare, ironizind simbolismul, intretinand polemici cu Viata romaneasca pe tema poporanismului, cu Flacara si Luceafarul. Despre Ion Minulescu, care e convins ca versurile lui sint AĞlibereAğ", scrie Nicoara al Lumii (N. D. CoceA). Libertatea unei strofe de patru rinduri e la el transcrierea lor pe 27" (II, nr. 18). in portrete-pamflet sau in comentarii caustice apar Duiliu Zamfirescu (parvenitul"), A. C. Cuza (Un urias al romanismuluI), C. Stere, C. Barnu, universitarii N. Iorga, P. P. Negulescu, Ion Bianu, Mihail Dragomirescu, urmati de E. Lo-vinescu, Cincinat Pavelescu, V. Eftimiu, I. Scurtu, N. D. Xe-nopol, A. de Herz, G. Donna, P. Locusteanu, G. Oiieanu, V. Pop si altii. S. Mehedinti crede, ca Samuel Clemens si Mark Twain sint doi scriitori deosebiti" (gafa exploatata sarcastic si de Viata romaneasca). La moartea lui Panait Cerna, poet profund revolutionar", stilul polemic lasa loc elogiului. intrerupta la 15 iunie 1913, Facla isi reia activitatea in 1916. Dupa sus f ?ndarea Chemarii, la 1 februarie 1923 aparea Facla literala, titlu sub care poate fi urmarita in alte doua serii.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.