Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA despre Sinteze literare



Dupa criza din 1899, miscarea muncitoreasca din Romania se reorganiza in urma unei scurte perioade de stagnare, obiectivele noi ale miscarii muncitoresti fiind dezbatute in presa. Din perspectiva socialista, problemele culturii solicita un interes major, literatura fiind privita sub aspect social, etic si umanist. La trei ani dupa prima serie, la 5 martie 1905 reaparu Romania muncitoare in paginile careia I. I. Mironescu publica schita Furtuna veteranul (1909, nr. 9), ecou tragic al rascoalelor. De notat, pe aceeasi tema, in 1910, fragmente din romanul Rasculatii, Epilogul rascoalei si drama Lupii de I. C. Vissarion. La Iasi, lua fiinta Viitorul social (aug. 1907 iulie 1908), organ lunar de critica si de lupta", in miinile proletariatului" (Programul nostrU). Se declara razboi curentelor de idei, care sub deosebite numiri : de nationalism, antisemitism, poporanism, mentin clasele muncitoare in necunoasterea adevaratelor cauze ale sclaviei lor". in polemicile cu Viata romaneasca sint combatute, intr-o serie de articole, argumentele poporaniste ale lui C. Stere. Putem intelege ca revendicarile proletariatului roman vor fi pentru Viata romaneasca al carei program este AĞarmoniaAğ intre clasele sta-pinite si stapinitoare niste simple AĞflori retoriceAğ. Aceasta insa din punctul lor de vedere. Dimpotriva, din punctul de vedere al nostru, aceste revendicari sint baza si scopul miscarii socialiste" (Viitorul social, 1908, nr. 1). Interes sporit se arata literaturii in ceea de a doua serie a revistei (1913 1914) ; la Bucuresti, Viitorul social publica acum, in spiritul Contemporanului, traduceri din literatura universala, pagini din Heine, Cehov, Anatole France, Gorki. Pe linga N. D. Cocea, Barbu Nemteanu si I. C. Vissarion, apropiati de ideologia socialista, colaboreaza Ion Minulescu. De la Paris, Barbu Lazareanu, expulzat ca socialist, trimite versuri ; intre ele un omagiu lui Gorki, scriitor din care tradusese. Din lirica muncitorului poet D. Th. Neculuta se difuzau riteva postume.



A§ Citeva luni, la Galati dureaza Pagini libere, saptaminal literar si stiintific (1 iulie 1 noiemb. 1908) la care B. Nemteanu e animatorul principal. in grupul de colaboratori, destul de restrins, gasim pe N. D. Cocea, Barbu Lazareanu, Leon Feraru, Enric Furtuna, A. Spiru-Bacau. In programul lapidar se ridica problema receptivitatii si selectiei in cultura. Un popor tinar trebuie sa-si insuseasca din trecut tot ce e bun si folositor, si din inovari sa primeasca pe acele care ii pot aduce cel mai mare bine, real, cu putinta (). in felul de a selectiona consta insasi originalitatea". Spiritul negativist, frondeur, al simbolistilor e ironizat :

Noi, acestia de la PaAĞini libere, nu vom zice deci : Aprindeti^ tortele ca sa luminam prezentul literar !

   ", cum a zis o anume revista (Revista celorlalti a lui Ion MinulescU) care a incetat din viata trei clipe dupa nastere. Un iubitor de ghidusii ar putea spune numaidecit : Aprindeti tortele si dati foc revistei care isi propune o astfel de cruciada" Si iarasi nu vom zice ca am pomii-o cu timacoapele ca sa zdrobim arta veche, pentru a inchipui una noua . ".

Revenind cu Deslusiri, in al doilea numar revista se pronunta pentru o atitudine cu totul moderna", singura conditie fiind ca lucrarile sa aiba un substrat de realitate si arta sa fie arta". Elogios se vorbeste de Tudor Arghezi, un poet matur, de care foarte multi romani n-au auzit niciodata, dar care in schimb are mult talent si care nu stim daca si astazi ar gasi o pagina pentru dinsul in revistele noastre actuale". Prezenta cea mai activa la Pagini libere e aceea a lui Barbu Nemteanu, cu versuri originale si traduceri. Dupa razboi revista reapare la Ploiesti si Bucuresti.



Facla



Paralel cu Viata sociala, apare tot sub directia lui N. D. Cocea, la 13 martie 1910, saptaminalul Facla, cea mai virulenta publicatie sociala dinainte de primul razboi mondial. Moftul roman al lui Caragiale si G. Ranetti se mentinuse la tonul umoristic-zeflemist ; la Facla, ex-ierodiaconul" Iosif N. Theodorescu (cum semneaza uneori Tudor ArghezI), si N. D. Cocea, uniti printr-o amicitie legendara, confera pamfletului scinteiere si nerv, facindu-1 sa circule in pagina tiparita si, reluat verbal, in piata. Indignarea e valorificata in doze mortale, metodic, prin atacuri concentrice, simultan sau in serie. Primul numar era difuzat in ziua in care se implineau trei ani de la declansarea rascoalelor din 1907. Coincidenta calculata : Am ales intentionat acest moment si aceasta aniversare", se precizeaza intr-un concis cuvint introductiv. Alte obiective sint enuntate energic :

Facla va agita flacara unui ideal neinvins de cultura si de dreptate sociala. Ea va chema spre dinsa elementele risipite, razlete, deznadajduite ale democratiei romane. Ea va incalzi entuziasmul lor pentru marea cauza a unui popor pedepsit pe nedrept sa tinjeasca si sa piara prin nepasarea, blazarea si indolenta noastra. Ea va zqudui toate energiile, va trezi toate constiintele, va arde putregaiurile inutile care inabusa viata politica, intelectuala si sociala a acestei tari".

Explicind altadata Ce este Facla ? (1910, nr. 36), N. D. Cocea caracteriza revista ca o tribuna libera, unde oricine isi poate spune cuvintul". Multi colaboratori sint socialisti, in articolele lor ..transpira conceptia socialista" ; insa Facla nu e socialista". Cu un distinguo : ca revista nu e organ al partidului. Ideologic, nu o data Facla apare minata de comfuzionism. in Doua credinte (1912, nr. 51) Toma Dragu conchide ca socialismul si spiritualismul crestin, legate prin notiunea de idealism moral", sint orientari similare, umanitarismul lor facind ca ambele morale sa se confunde". Toma Dragu se pronunta in acest sens si la Revista idealista a lui M. G. Holban.





N. D. Cocea manifesta simpatie pentru anarhisti si proudho-nisti.

Interes prezinta literatura pamfletara, Tudor Arghezi ex-celind in pamfletul anticlerical, N. D. Cocea in pamfletul antimonarhic (Regele, complice al asasinilor, Zece mai, zi de rusine, Marele capitan, La pensie, Maiestate !

   , Omul bolnaV). Ambii supun oprobriului hecatomba de la 1907 si trec prin foc parlamentul, justitia, universitatea, cultura. Portretele satirice, individuale si de grup, campaniile impotriva sovinismului national, epitetul acuzator, apostrofele ciceroniene gasesc o audienta neegalata. De remarcat acordul dintre pamflet si grafica, desenele lui Iser, de pe coperta, anuntind directia de atac. Vazut de N. D. Cocea, profesorul Pompiliu Eliade, director al Teatrului National dupa inlaturarea lui Al. Davila, retine prin grotesc :

Iata-l de departe, cu ghiozdanul la subtioara, umflat in pene de importanta rolului pe care-l joaca, armonizind admirabil gravitatea barbei cu un pan saltaret de polca-mazurca, mic, pitic, invizibil, adevarat Statu-palma-barba-cot uitat de povesti, de Dumnezeu, de Vciga-l toaca. Desigur, sint multi oameni mici si mai mici decit Pompilica pe lumea asta; nici unul insa nu ,~pare, nu poate sa para asa de mic, pentruca nici unul n-ar putea sa-nchida, intr-un corp atit de microscopic mai multa micime de suflet" (Facla, 1912, nr. 11).

Prestigiul pamfletului literar romanesc e indisolubil legat de Facla. De la Cluj, Emil Isac trimite articole polemice, unele vizind pe Octavian Goga. Printre colaboratori figureaza Gala Galaction, V. Demetrius, publicistii C. Miile (socrul lui N. D. CoceA), Const. Graur si Steuerman-Rodion, Barbu Nem-teanu, Cezar D. Petrescu (student la drept, Facultatea juridica din Iasi") si altii. Marginal, revista se refera la chestiuni literare, ironizind simbolismul, intretinand polemici cu Viata romaneasca pe tema poporanismului, cu Flacara si Luceafarul. Despre Ion Minulescu, care e convins ca versurile lui sint AĞlibereAğ", scrie Nicoara al Lumii (N. D. CoceA). Libertatea unei strofe de patru rinduri e la el transcrierea lor pe 27" (II, nr. 18). in portrete-pamflet sau in comentarii caustice apar Duiliu Zamfirescu (parvenitul"), A. C. Cuza (Un urias al romanismuluI), C. Stere, C. Barnu, universitarii N. Iorga, P. P. Negulescu, Ion Bianu, Mihail Dragomirescu, urmati de E. Lo-vinescu, Cincinat Pavelescu, V. Eftimiu, I. Scurtu, N. D. Xe-nopol, A. de Herz, G. Donna, P. Locusteanu, G. Oiieanu, V. Pop si altii. S. Mehedinti crede, ca Samuel Clemens si Mark Twain sint doi scriitori deosebiti" (gafa exploatata sarcastic si de Viata romaneasca). La moartea lui Panait Cerna, poet profund revolutionar", stilul polemic lasa loc elogiului. intrerupta la 15 iunie 1913, Facla isi reia activitatea in 1916. Dupa sus f ?ndarea Chemarii, la 1 februarie 1923 aparea Facla literala, titlu sub care poate fi urmarita in alte doua serii.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...

Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.