Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








TANGENTE SIMBOLISTE despre Sinteze literare





N. Davidescu

Initial, sustinator al simbolismului, ca poet al Vietii noi, unde debuteaza in 1907, dar si teoretician, in Aspecte si directii literare (I, 1921, II, 1924), N. Davidescu invoca si el modernul taedium vitae, plictiseala duminicala, spleenul, nevroza, fizionomia sa fiind a unui elegiac din familia lui Laforgue. Senzatiile sint insa disecate metodic, la rece, cu acuitate intelectuala. Exista la N. Davidescu, in ciuda analogiilor de viziune cu altii, o permanenta alergare intre stari nedefinite si luciditate. Mai mult decit in La fintina Casta-Uei din 1910, poetul din Inscriptii (1916) se simte un frustrat, a-  subiect si obiect de procese complicate, suflet scindat intre virtejuri albastre de vise" si resemnare. Ipostaza de observator al degradarii psihice nu-1 prinde ; nici imaginile de taverna blestemata, nici aparitiile iremediabil viciate (Concert, TuturoR) nu sint scutite de influente. Toamnele tragice si femeile alcoolizate, duminicile provinciale pline de melancolie, toate intrunind ecouri din simbolistii francezi, au tangente, in acelasi timp, cu G. Bacovia si Demostene Botez.

Senzatia de solitudine, repetata multiplu, transforma spatiul sufletesc intr-un gol fara de margini" ; fragmentind timpul, pendula isi deapana rozaru-i de grea melancolie" (Si seara care vinE). Pe coordonate ca acestea se dezvolta o poezie a tristetii fara iesire, privirea trecind de la exterior la interior altfel decit la disperatul Bacovia. Singuratate e un exemplu :

Tacerea se desface din mobile si-ncet Cu-aripele-i pe frunte-mi lasata-n jos m-atinge, Si-n juru-mi gramadita ma-nnabuse discret, Iar spleenul spleenul zilnic, pe ziduri se prelinge in chip de perle negre, de lacrimi de regret.

Apoi, desprins de mine, plutesc ca-ntr-un pustiu Prin aerul ce-absoarbe miresme-adormitoare, Si-ncet, uitind ca mortul sint eu, intr-un tirziu Ma-nireb a cui e umbra culcata pe covoare Si daca cel ce-o face mai este inca viu ?"

Draperiile, camerele, aleile exala" amintiri ; fete de pension repeta plimbarea duminicala ca o exemplificare pre-lunga-a ulitelor intristate" (Eterna duminica). In asteptarea ineditului ce-ntirzie, oamenii au priviri absente :

Pe ulita impresii adinei de doliu mic Treceau ca un nostalgic convoi de-nmormintare, Si tainic, trecatorii, cu clatinari de dric, Pareau ca duc povara tacerii in spinare.

Prin cafenele, oameni, visind trecutul mai, Sedeau si, sub asaltul de ginduri nentelese, Cu ochii dusi in fundul paharului cu ceai, Doreau tovarasia vecinilor de mese".

Nostalgia intilnirii cu divinitatea, In natura, e, de fapt, setea de infinit. Lirismul lui N. Davidescu se confrunta cu reflectia, gindul" devenind un echivalent al tentatiei argheziene catre absolut din psalmi. In Prabusire, care e un psalm, gindul cunoasterii constituie motivul conducator :

Doream sa fiu eu singur cu-a gindului tortura

Si-asa sa-ntreb simunul, nisipul si zenitul Ce spune citeodata divinul Pan din flaut, Apoi, retras in mine cu cintecu-i, sa caut Si sa patrund departe, cu gindul, infinitul.

Si-n vorbe mai sonore ca murmurul padurii Sa-nchid nemarginirea, si greu de maiestatea Pe care-o face gindul si-o da singuratatea, Sa pun odata mina pe sufletul naturii."

Titluri de confesiuni, Prabusire, Framintare, indica lapidar etape sufletesti sub semnul deziluziei ; Satan din Daemo-nica poemata, departe de a fi un principiu negativ, intrupeaza temeritatea unui Prometeu in lupta cu Iahveh (nesfirsitul haotic"), Satan era seinteia ce-n piatra se framinta, / Vointa care face din lut sa creasca flori". Reabilitarea lui Satan demonstreaza in Daemonica poemata o reala capacitate de a opera cu simboluri, in traditia romantica a unui Vigny, poezia sustragindu-se in mod onorabil ariditatii.

Fascinatia amanuntului istoric sau mitologic, moderata in Inscriptii, duce in Cintecul omului la o intreprindere in cea mai mare parte ratata. intr-o vasta panorama de tipul Legendei secolelor de Victor Hugo, N. Davidescu procedeaza la reconstituiri si sinteze inglobind evenimente tragice, ispravi eroice, rcmemorind episoade ce tin de cartile Vechiului Testament, momente din antichitatea greco-romana si episoade medievale sau renascentiste. Alcatuit dupa un plan monumental, cu tendinte de totalitate, poemul se desfasoara simfonie in sase parti, elaborate in decurs de un sfert de veac : Iudeia (1927), Helada (1935), Roma (1936), Evul mediu (1937), Tara Romaneasca (1942), Renasterea (1945). Cu exceptia primului ciclu, poetul, e dominat de latura documentara, muzeala, tablourile avind mai putine contingente cu Hugo, de care-1 desparte lipsa grandiosului, cit cu Leconte de Lisle, cu care se intilneste cel putin in gustul pentru decorativ. Din ..intuitiva si sintetica, observa Serban Cioculescu, metoda devine, dupa Iudeia, ,.studioasa si analitica" (Aspecte lirice contemporane, 1942, p. 44). Se afirma latura parnasiana, sustinuta cu tenacitate de un poet cultivat, cerebral, preocupat de amanunte livresti, incit reconstituirile in vitro sint inevitabil plicticoase. Cind imaginatia scapa de sub obsesia enciclopediilor si tratatelor, descriptiile au o unda de poezie. iat-o pe Su-lamita, In vie, intr-un moment al maximei expansiuni vitale ; paralelism simbolic : via si feminitatea se pirguiese potrivit unor legi eterne :



Strugurii,

Alirna spinzurati de coarde ;

Soarele,

Coplesitor din zare pe muscel, li arde si-i rascoace,

Si fiecare bob in parte

Cugeta si rumega in pace

Si, cu simburul lui muncitor,

Aduna soarele in el

Si zamisleste zahar ametitor.

Sulamita, tintuita-n loc

Asculta strugurii cum se coc.

Carnea ei calda

Se dospeste-n seva ierburilor de sub ea"

Versului dezarticulat din Iudeia, i se prefera in prozodia traditionala, cu aspiratia de a o improspata prin polirit-mie. Vinul de Corint si jertfele cu iezi roscati transporta intr-o imaginara virsta mitologica, desenul pe sticla avind o gratie naiva :

Chole si-a facut de cap Si-a. zadarnicit lui Pan, Cu picioarele de tap, Somnul lui de sub platan.

Amindoi aveau cercei De ciresi dupa urechi Si, sub bolta de hamei, Adinceam un cintec vechi"

(Daphnis si ChloE)



Prea cautata ca expresie in povestea Zina din fundul lacului (1912) si in nuvelele din Sfinxul (1915), proza de intindere e la rindul ei fastidioasa prin abuzul de paranteze si comentarii, in special lipsa de ritm facind-o dificila la lectura. Dupa primul razboi mondial, destramarea partidului conservator, sub influenta hotaritoare a noilor conditii istorico-sociale, concorda cu declinul rapid al unei clase cu morga aristocratica. Tentativa de a reinvigora actiunile partidului, obiect al romanului Conservator et C-ie (1924), prin intemeierea unei banci puternice, se loveste de realitati adverse. Manevrele principelui Vladimir, detinator al unui mare numar de actiuni, pentru a submina autoritatea lui Toma Baragan, seful partidului, ocupa o mare parte din roman. insa krachul financiar al bancii, speculat zgomotos de presa cotidiana, sinuciderea principelui si alte episoade compromitatoare pecet-luiesc definitiva iesire din arena a conservatorilor. Tratat de un prozator capabil de observatie profunda, romanul putea surprinde un fenomen politic si psihologic demn de interes. Personajele lui N. Davidescu nu au existenta in planul artei, nu numai aici, dar nici in Vioara muta (1928), suprasaturat de ipoteze psihologice in legatura cu destinul popei Luca Stroici din Slatina, casatorit cu o descendenta din marii boieri Postelnicu. Pentru a descifra reactiile insesizabile (mute") ale lui Luca Stroici, in conflict neverosimil cu locuitorii din Slatina, se intreprind de catre prozator tot felul de investigatii cu rezultate infime. Pe o treapta inca mai jos, Fintina cu chipuri (1935) ilustreaza incapacitatea pentru roman. inaintasii scriitorului erau din Breaza. Neterminind cursurile universitare la Facultatea de litere, N. Davidescu (Buc, 24 oct. 1888 1954) se consacra literaturii si gazetariei. La Noua revista intretinu cronica dramatica. A lasat o antologie, Din poezia noastra parnasiana, ilustrata insa cu simbolisti, si traduceri din Theophile Gautier, Villiers de l Isle-Adam, Oscar Wilde si altii.

VOLUME : La finlina Castaliei, poezii, Buc, Ed. revistei Viata sociala", 1910 ; Zina din fundul lacului, poveste, ed. rev. Insula , Duc, 1912 ; Sfinxul, nuvele, Buc, Ed. Minerva", 1915; Inscriptii, poezii, Buc, 1916 ; Aspecte si directii literare, I, Buc, Ed. Viata romaneasca", 1921 ; voi. 11, Buc, Ed. Cultura nationala", 1925 ; Conservator et C-ia, loman, Buc, Ed. Ancora", 1924; Vioara muta, roman, Buc, 1928; Fintina cu chipuri, roman, Buc, 1931 ; Leagan de cintece, poem, Buc, Ed. Cartea romaneasca", 1930; Cintecul Omului, poem: I. Iudeea, Craiova, Ramuri, 1927, II, Helada, III, Roma, IV, Evul mediu, V, Tara Romaneasca, Buc, F.P.L.A., 1935, 1936, 1937, 1945 ; Iov, teatru in versuri, Ed. Libraria noua (s. a.).

REFERINTE : O. B. (Octav BoteZ), La fintina Castaliei, in Viata romaneasca, V, 1910, nr. 12 ; Ilarie Chendi, La fintina Castaliei, in Luceafarul, IX, 1910; (O. DensusianU), La fintina Castaliei, in Viata noua, X, 1914, nr. 2 (repr. in Schite de critica literara, Buc, Cultura nationala", 1924; Ion Trivale, La Fintina Castaliei (Doua amfibiI), Cronici literare, Buc, Socec", 1915; E. Lovinescu, Falsul simbolism : N. Davidescu, Critice, voi. IX, Buc, Ed. Ancora", 1924; E. Lovinescu, Istoria literaturii romane, voi. III, Evolutia poeziei lirice, Buc, Ancora", 1927 ; Perpessicius, (despre : Cintecul omului I, Iudeea ; Vioara muta ; Leagan de cintecE), in Mentiuni critice, voi. II, Buc, F.P.L.A., 1934; Vladimir Sireinu, Un poet al culturii : Helada", in Revista fundatiilor, 1935, nr. 4 (repr. in Pagini de critica literara, voi. II, Buc, E.P.L., 1968; G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini, Buc, E.P.L.A., 1941; Serban Cioculescu, Poemul ciclic al d-lui N. Davidescu, in Aspecte lirice contemporane, Buc, Casa scoalelor", 1942 ; Pompiliu Constantinescu (despre : Helada, Roma ; Fintina cu chipurI) in Scrieri, voi. II, Buc, E.P.L., 1967.





Emil Isac

Cu volumul Poezii impresii si senzatii moderne, aparut la Cluj in 1908, Emil Isac se diferentiaza de literatura Transilvaniei din momentul Goga, debutind sub influenta experientelor noi. Poetul, amic cu Ady Endre, facuse lungi stagii documentare in strainatate, la Viena, Miinchen, Paris, Milano, revenind cu idei moderne. Arata interes, concomitent, problemelor sociale. Dupa 1910 la Bucuresti, colaborator la Viata noua si Noua revista romana, e activ la Facla, cu reflectii polemice de buna tinuta, unele patimase, alaturi de N. D. Cocea si Tudor Arghezi. Primul din Romania saluta in 1919 Manifestul lui Henri Barbusse adresat intelectualilor; Oameni ai condeiului, intindeti-va mina si vestiti cuvintul ; dragostea, pacea, bucuria si frumusetea sa vina sa impodobeasca altarul omenirii muritoare si condamnate sa se ofileasca !

    Frati, raspundeti lui Barbusse !

   " Adeziunea din Le Populaire a scriitorului roman apartine unui militant prin temperament. intr-un interviu din acelasi an (1919) se exprima ca marxist : Stau pe baza marxista, spun si sustin ca fiecare cultura este reflexul starii economice in care se gaseste un popor Ca sa vorbesc in paradoxe, as putea spune ca uzinele din Petroseni si Vulcan vor produce mai multe versuri decit preparandiile din Blaj si Gherla" (Rampa, 13 aug. 1919).

Emil Isac nu e un poet al misterului. Insinueaza insa o senzatie de neliniste si tensiune, cu substrat social. Fabricile vibreaza sub straturi bizare de fum, oamenii se aduna la poarta intr-o tacere incarcata de prevestiri : isi sterg ochii si n-au ragaz sa plinga. Ceturile lui Verhaeren au aici alt sens : fumul, ceata, negrul sint simboluri, potentate prin refren. Repetitia unei idei, sugerind bataile unui orologiu istoric, devine un mijloc de persuasiune :

Fum gros se-nalta-n cer. Sirena fabricii suna".

Lautarii cinta dragoste din struna Sirena fabricii suna, tot suna"

(Sirena fabriciI)



Sinistru clopotele suna, Ciocanele, mai sfinte suna, Ciocanele, mai sfinte suna"

(Sinistru clopotelE)

Limbajul cu profetii voalate nu e consecvent : sensibilitatea si ratiunea, credinta si negatia traduc dezacordul. Senzatia de scindare intre posibil si deziluzie afirma o drama, contradictoriul avtnd cauze complexe, unele legate de conditia umana, altele de limite sociale. Singele la vis ma cheama, / Creierul visul mi-1 destrama" (Vine, vinE). Istovirea dragostei de viata obsedeaza : Nu mai cred in tine /Vine alba ceata,/ Vine, neagra viata" (Ceata, ceata). Paralel cu elemente decadente (splecn, absint, opiU) intervin declaratii pesimiste : Eu pling, caci nu mai cred in soare" (Curata noaptE). Chiar Nava vietii s-a frint si perspectivele sint sumbre : Nu-mi zimbeste de departe nici un far". Concluzie derutanta, Viata n-ar fi decit o moara a diavolului : Si oamenii tot pier, / Si moara tot macina".

Poza e, desigur, impletita aici cu fronda si revolta sincera. Apropierea de proletariat, prin Romania muncitoare, se concretizeaza in accente energice, de lupta. Boierul roman n-a vazut nicicind" sclavii din jur ; Copiii de moti pe strazile din Cluj cersesc de la domni cu monoclu si doamne vopsite". Trec femei in zdrente negre, zdrente hide", caci nu e lumea de matasa" ; o doamna se plimba in caleasca parfumata". Azi fabrica vestejeste fata", dar se anunta un miine decisiv, cu alba piine" sau moarte. Imaginea viitorului implica transformari urgente : Tren, vine tren negru. / Aduce lumina. / Vin oameni noi, elei, elei, / Tren vine, tren negru" (TrenuL). Prin vechiul Oras bolnavit se misca oameni stinsi ; din apusul insorit vine simbolic un car de fin cu miros tare". Tonul incendiar al lui Aron Cotrus e anticipat in fraze sacadate : Cerul e rosu / Arde. Arde ori renaste lumea moarta" (ViitoruL).

Poemele ample, cu mai multa culoare, releva o tendinta imagistica moderna. Contesa cu ochi albastri (Din versurile triste: AnniE) sta pe-un scaun de argint" ; in jurul mesei de aur canta tigani negri din laute rosii ; in parcul verde lumineaza crini albi. Impresiile in decor alpestru din Balada ardeleana sint intrerupte de ecouri citadine si referinte livresti :

Evoe Bachus Rite de Grenelle.

Armand Colin Rachilde Teatrul din Louvain.

Frumoasa Jeanette

Noi doi, botezati de Rousseau si de Eau de

Cologne-ul doamnei de Stael,

Slringeam miinile bunului si prostului Mitru".

Perspectiva unui conflict cu ursii e comentata ironic :

Ne vor bea ochii si parul nostru

(Pe care l-a mtngiiat Madame la Comtesse de SeguR)".

Cind filozofarea banala din Unde se duc mortii ? ia sfirsit, sentimentul evanescentei devine tulburator prin simplitate si liniste. Transferul in nefiinta, de fapt numai schimbare moleculara, prefacere a materiei, declanseaza un fior liric singular :

De voi fi mort, simt unde ma voi duce,

Voi zbura din pamint, de sub cruce,

Un zimbet voi fi pe buze de copil,

Voi fi poate o frunza ori voi creste ca un munte,

Voi fi un val de mare, ori brazda pe-o asudata frunte

Ori poate nu voi mai fi nici moarte, nici viata,

Numai deasa si neinteleasa ceata

In care va porni copilul meu sa-mi caute amintirea"

Poemele in proza dezvolta motive tratate analog in poezie. Pe tarmul helvetic al Lemanului, poetul mediteaza la saracia de linga lacul Sfinta Ana : La noi acasa, pe vremea asta, mos Vasile se uita la soare, caci ceasornicul urias al celor sarmani este soarele si lelea Irina citeste din foaia de mura sorocul Irinutei" (La QuichY). Conflictul psihologic din dra-nsoleta neoromantica Maica cea tinara este dubletul unui conflict social. Retrasa la manastire, o tinara de familie e obsedata de imaginea unui tinar, neagreat de ai ei. Cum acesta se apropie de o fata urita, cu stare, maica o ucide. in piesa, jucata in 1912, cu Aristizza Romanescu, Caragiale vedea ,,o stralucita promisiune". Cartea unui om (1925) reflecta momente din activitatea gazetarului, dupa primul razboi mondial, in special in presa din Transilvania, de care Emil Isac a fost profund legat.

Parintii poetului erau dr. Aurel Isac (1845 1932) renumit avocat, aparator in procesul memorandistilor", si Eliza Ro-sescu-Isac (1845 1922), profesoara de desen. O sora, Valeria Isac, a fost compozitoare. Dupa absolvirea cursului primar la scoala luterana din Cluj, Emil Isac in. Apahida-Cluj, 17 mai 1886) trecu la liceul piaristilor", frecventind ultimele trei clase la liceul graniceresc" din Nasaud. Tot la Cluj facu studii universitare sociologice si juridice. La saisprezece ani, in 1902 debuta la foaia FAlenzek cu un articol despre Alec-sandri. Versuri i se tipareau din 1903 in Familia iar anul urmator in Gazeta Transilvaniei, paralel cu traduceri si articole, in timpul razboiului poetul era redactor la ziarul Adevarul din Budapesta (1917 1918). Gazetar, delegat al Consiliului national roman din Transilvania, in anii 1919 1920 activeaza in Elvetia, militind pentru problemele romanesti la Conferinta pacii. in perioada interbelica (1920 1940) era inspector al teatrelor si asezamintelor artistice din Transilvania si temporar (1925 1931) profesor de estetica la Academia de arte frumoase, la a carei intemeiere a contribuit. Dupa 1940 refugiat la Turda, reveni la Cluj in 1945. Colaborator la revistele clujene (decedat in martie 1954), Emil Isac saluta epoca socialista.



VOLUME: Poezii. Impresii si senzatii moderne, Cluj, Ed. Carmen", 1908; Ardealule, Ardealule batrin, Arad, Ed. Diecezana", (Bibi. Semanatorul", nr. 12), 1916; Poeme in proza, Oradea-Mare, Litho-tipogr. romaneasca, 1923; Cartea unui om, Arad, Ed. Diecezana" (Bibi. Semanatorul", nr. 65 66), 1925; Notitele mele, Arad, Ed. Diecezana" (Bibi. Semanatorul", nr. 75), 1925; Poeme, Buc, Cartea romaneasca", 1936; Poezii, Buc, Adevarul", 1937 ; Opere, ed. definitiva ingrijita de Miron R. Paraschivescu, Buc, F.P.L.A., 1946; Scrieri alese, ed. ingrijita de Ion Brad, prefatata de Mircea Zaciu. Buc, E.S.P.L.A., 1960; Oszi enek. Valogatott versek. Forditotta Majtenyi Erik, Bukarest, Irodului Konyvkiado, 1962.



REFERINTE: Mihail Dragomirescu, Poezii, impresii si senzatii moderne, in Convorbiri critice, 1909, nr. 1 ; Iustin iliesiu, Rolul Ardealului in literatura si arta romana. Convorbire cu Emil Isac, in Rampa, 1919, nr. 13; Ovid Densusianu, Poeme in proza, in Viata noua, XIX, 1923, nr. 7 8; N. Davidescu, Poezia d-lui Emil lase, in Flacara, 1922, nr. 45, (repr. in Aspecte si directii literare, voi. II, Buc, Cultura nationala", 1924) ; Camil Petrescu, Poeme in proza de Emil Isac, in Revista vremii, 1923, nr. 16; llarie Chendi, Poetul Isac din Cluj, in Schite de critica literara, Buc, Cultura nationala", 1924; Perpessicms, Emil Isac. Cartea unui om, in Miscarea literara. 1925, nr. 30, (repr. in Mentiuni critice, voi. I, Buc, Casa scoalelor", 1928) ; E. hovinescu, Contributia modernista a Ardealului, in Istoria literaturii romane contemporane, voi. III, Evolutia poeziei lirice, Buc, Ancora", 1927 ; I. Valerian, Un precursor al poeziei moderniste. De vorba cu d. Emil Isac, in Viata literara", 1928, nr. 79 (repr. in voi. Cu scriitorii prin veac, Buc, E.P.L., 1967; George Macovescu, Un poet isi spune gindurile. D. Emil Isac despre poezie, teatru, pace, in Adevarul, 1936, 24 noiembrie ; Al. Philippide, Poezii, in Adevarul, 1936, nr. 16; G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini, Buc, F.P L.A., 1941 ; Miron R. Paraschivescu, Album contemporan : Emil Isac, in Timpul, 1942, nr. 1911 ; V. Porumbacu, inchinare, in Contemporanul, 1954, nr. 6; Victor Felea, Emil Isac, in Steaua, 1955, nr. 4; A. E. Baconski, Emil Isac, in Colocviu critic, E.S.P.L.A., 1957 ; Mircea Zaciu, Emil Isac, poetul, in Tribuna, 1957, nr. 7 ; Mircea Zaciu, Emil Isac, publicistul, in Tribuna 1958, nr. 14 ; Aurel Rau, Emil Isac, in Steaua, 1959, nr. 3 ; Aurel Gurghianu, Prezenta lui Emil Isac, in Steaua, 1961, nr. 5; Leontin Gheorghiu, Emil Isac inceputurile activitatii literare, in Limba si literatura, voi. V, 1961 ; Leon Baconski, Emil Isac in critica vremii, in Marginalii critice si istorico-li-terare, Buc, E.P.L., 1968.



Elena Farago

De la fondul clasic al primelor poezii, la Elena Farago se produce o tranzitie imperceptibila spre simbolism, in pas cu starile sufletesti imprecise nostalgie, regret pe care le vehiculeaza. Poeta a avut norocul de a fi receptata de post-eminescieni si privita cu particulara deferenta de critica interbelica. Explicatia trebuie raportata la mesajul feminin al liricei sale, care, bazata pe emotie si discretie, dind expresie unui sentimentalism filtrat prin amintire, a gasit un limbaj convenabil atit pentru romanticii intirziati, cit si pentru modernii amatori de monologuri intime. Alice Calugaru plecand, Otilia Cazimir afirmindu-se dupa primul razboi mondial, destinul poetic al Elenei Farago a fost favorizat ; doua decenii, cel putin, numele sau reprezinta poezia feminina aproape in exclusivitate ; premii academice si unul international o impun atentiei publice.

Elegiaca prin insasi materia pe care o framinta, aceasta poeta a starilor intime nu putea sa utilizeze dccit limbajul scazut al soaptei, versul substituindu-se practic procedeului epistolar. in masura in care tin de complexul feminin, versurile Elenei Farago raspund nevoii de a comunica, dar traduc si pudoarea sentimentului, trasaturi carora li se adauga patetismul. Confesiuni adecvate pentru a ilustra teoriile Ginei Lombroso, privind enigma feminitatii. Aspiratia dupa o fericire modesta si rememorarea imprecisa a orei de bucurie, iata coordonatele unei poezii fara nimic stralucitor, destinata parca lecturii nocturne, la lampa, un volum cuprinzind Soapte din umbra (1907), altul Din taina vechilor raspintii (1913), altul sintetizind Soaptele amurgului (1920).

La suprafata apar vechi dureri inabusite, care, venind din trecut, pot fi privite aproape obiectiv ; reactualizate, momentele biografice compun un film interior impregnat de melancolie, nu de zbucium tragic. Fie barbatul, fie femeia se complac in solilocvii intitulate : Scrisoare pentru a-si comunica reciproc deziluzia sau tristetea rarefiata. Din trecut, ,,mijesc luminile ca-n fum", contururile se dizolva in ceata, intre a vorbi si a tacea, se adopta o cale de mijloc, durerea neputind fi expusa vederii publice fara riscul de a intilni indiferenta. De aici, atmosfera de clarobscur, cu lumini de-amurg", in care fizionomiile se confunda. in aceasta aburire a mastilor, in acordurile joase de flaut, in gustul pentru mister sta legatura Elenei Farago cu simbolismul. Afinitate mai putin, sau chiar de loc, de procedee, cit de atmosfera, poeta situindu-se, structural, printre romanticii patetici. Cu-vintul rostit pe jumatate, reticenta, cum remarca I. Trivale, exprima o modalitate psihologica. Din tacerea dezvaluitoare" rezulta o atitudine proprie :

Voi veni. In visul tau, mai alba decit ti-am fost vreodata, Si mai tacuta inca decit ti-am fost oricind" a- 

(ScrisoarE)

Erotica implica daruire de sine pina la anihilarea propriei personalitati. Dar sentimentul e numai insinuat, aluziv :

Noi amindoi inchide ochii cind vei ajunge-aici, si-asculta. Ce-s eu in aste doua vorbe in care singur tu esti tot".

(ScrisoarE)



Mai acuta decit la barbat, senzatia imbatrinirii se dis-linge la femeie prin particularitati de sex ; nu e atit aprehensiunea mortii cit regretul pentru trecut, in care se rezuma farmecul, frumusetea, conditii ale fericirii. Un mic document e O femeie trecuta vorbeste cu toamna, lung anotimp de tristete intrevazut cu neliniste de-atit de-amar de ani". in psihologia feminina plinsul apropie, si Elena Farago il priveste in ipostaze semnificative : O fecioara batrina plinge, O fata plinge, O noua Magdalena plinge. Tragedia rasculatilor de la 1907 e si ea comentata tot din perspectiva feminina, pretext de monolog sufletesc : O taranca vaduva se tinguie brazdei.

Dintre procedeele simboliste, singurul realmente utilizat e repetitia muzicala, versul sugerind impresia de cintec in surdina. Pentru a inculca sentimentul ca viata e un i^vor de situatii neprevazute fintina cu apa salcie si calda si rea" ideea se repeta in asociatii noi. Tehnica repetitiei creeaza in Trecea un om pe drum acea dispozitie de comunicare intre oameni in care dorul si necunoscutul se intrepatrund :

Trecea un om pe drum aseara, Trecea cintind incet pe drum, Stiu eu ? Poate cinta sa-i para Drumul mai scurt, ori poate cum Era asa frumos aseara. Poate cinta ca sa nu-l doara Ca-i singur numai el pe drum. ?

Trecea, si eu eram in poarta, Si si-a vazut de drumul lui, Dar ce mi-o fi venit deodata De ce-am oftat n-oi sti sa spun".

Totul e spus cu simplitate, aproape oral, fapt ce intareste impresia de stil nescriptic. Lectia lui Verlaine, intregita cu exemple clin Maeterlinck, actioneaza in sensul tehnicii sugestiei, in esenta, expresia poetica e incolora si comuna, abstracta chiar, euvintul fiind un compliment al lacrimii si privirii cernite. Cu o claviatura atit de redusa, poezia devine pretext de recluziune si meditatie, instrumentul ncputind da mai mult. Versul liber, la care recurge uneori, cifrele (trei salcii", trei frunze ruginite") si culorile repetate (Pornea o barca verdE) nu accentueaza limbajul simbolist.

Debutanta la Romania muncitoare in 1899, sub pseudonimul Fauna, Elena Paximade (29 martie 1878, Birlad 1954) deveni prin casatorie Elena Farago. in perioada debutului, stimulata de Caragiale, colabora la Adevarul, Lumea noua, Epoca. Publica ulterior in numeroase reviste samanatoriste, ca si la Sburatorul si Viata romaneasca. Stabilita la Craiova, a fost mult timp directoarea Muzeului Th. Aman". Fundatoare, impreuna cu alti craioveni, a revistei Nazuinta (1924), e autoarea unor carti pentru copii (Din preajma leaganuluI). A lasat traduceri libere si reminiscente" din Verlaine, Vcrha-eren, Rcgnier, Prudhomme, precum si versiuni din Maeterlinck : Pasarea albastra, Justitia.

VOLUME: Versuri, Budapesta, Luceafarul", 1906; Soapte din umbra, Craiova, Ramuri", 1908 ; Traduceri libere, Craiova, Ramuri", 908; Din taina vechilor raspintii, Craiova, Ramuri", 1913; Soaptele amurgului, Craiova, Ramuri", 1920; Traduceri libere si reminiscente, Craiova, Samitca", 1921 ; Nu mi-am plecat genunchii, Craiova, 1926 ; Poezii (1905 1927), Buc, Casa scoalelor", 1928 ; Poezii, Buc, F.P.L.A., 1937 ; Poezii, Buc, E.S.P.L.A., 1957.

REFERINTE : G. I. (G. IbraileanU) Versuri, in Viata romaneasca, I, 1906, nr. 5 ; Ilarie Chendi, Versuri, in Viata literara, I, 1906, nr. 22 ; Mihail Dragomirescu, Din drum, in Convorbiri critice, II, 1908, nr. 8 ; Soapte din umbra, in Convorbiri critice, III, 1909, nr. 11 ; I. S. (Izabela SadoveanU), Soapte din umbra si Traduceri libere, in Viata romaneasca, III, 1908, nr. 5; Ovid Densusianu, Din taina vechilor raspintii, in Viata noua, IX, 1913, nr. 3 ; Izabela Sadoveanu, Din taina vechilor raspintii, in Viata romaneasca, VIII, 1913, nr. 5 ; Ion Trivale, Din taina vechilor raspintii, in Cronici literare, Buc, Socec", 1915 ; I. Al. Bra-tescu-Voinesti, Soaptele amurgului, raport, Analele Academiei Romane (DezbaterilE), S, II, voi. 41, 1920 1921 ; E. Lovinescu, Figurine : Elena Farago, in Critice, voi. V, Viata romaneasca", 1921 ; E. Lovinescu, Perpessicius, Elena Farago, (medalioN), in Miscarea literara, I, 1924, nr. 6 7 ; (repr. in Opere, in voi. II, E.P.L., 1967), F. Aderca, De vorba cu Elena Farago, in Miscarea literara, II, 1925, nr. 20 (repr. in Marturia unei generatii, Buc, E.P.L., 1967) ; G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini, Buc, F.P.L.A., 1941.



D. Karnabatt

La D. Karnabatt, simpatia pentru crini", opale si rubine" vine prin filiera Macedonski, care, generos, il gratula cu aprecieri exagerate. Poetul cu lira de aur" cinta marea de safir" si parcurile, tristetea autumnala si frenezia erotica. Temperamentul expansiv de meridional nu se acomodeaza cu limbajul anxios ; reflectiile nu au vibratie grava. Elegiacul e in realitate un bonom, frivol, amator de parfumuri si culori tari. Prin urmare, betie" si singe" sint termeni ce i se potrivesc mai mult decit doliu" si visare". Iubirea e o criza, Nostalgia rosie, simbolizata in senzatii odonfere :

Tu ai plecat, dar in intreaga casa

Zguduitoarea amintire-ti lasa

Un violent parfum de-amor

Un musc omoritor

Fum de calicii tropicale

Cu singe negru in petale,

De floare care se abate

Intr-o suprema voluptate

Cind soarele cu sarutari de foc

O fringe de mijloc"

Autor al mai multor volume, D. Karnabatt (Giurgiu, 26 oct. 1877 Buc. 1949) a facut parte din boema literara a inceputului de secol. Interesant prin anecdotica, volumul Boema de altadata (1944) ofera amanunte despre personalitati literare si politice care nu apartin numaidecit boemei :

Caragiale (homo duplex"?), Dobrogeanu-Gherea, restaurator in gara Ploiesti, Delavrancea, traind in istorie, Titu Maiorescu si Take Ionescu, D. Teleor, V. A. Urechia. Boemi sint Iuliu

C. Savescu si Petica, ultimul un Don Quijote mitoman inrudit cu un Tartarin de Tarascon tragic, crezind in ceea ce afirma in poezie. La liceul particular condus de Anghel Demetriescu,

D. Karnabatt avu profesori pe Al. Odobescu si Ionescu-Gion. Studiile juridice ramasera neterminate. Doua situatii asasineaza" pe un scriitor, conchide poetul : gazetaria si viata de provincie. Totusi, semnind D. Karr sau sub pseudonime, el facu gazetarie, impreuna cu Lucrezzia Karr, sotia sa. Dupa debutul la Literatorul, poetul colabora la Revista idealista. Insula, Flacara, Adevarul literar.

VOLUME : Oini albi, Buc, 1909 ; Opale si rubine, Buc, 1904 ; Poemele visului, Ploiesti, 1906; Harpegiu, Ploiesti, 1907, Parfum antic. Ploiesti, 1907 ; Crini albi si rosii, Buc, 1917 ; Mozaic bizantin, Buc, (s. a.) ; Crinul mistic, versuri, Magnificat, Laude" franciscane, Ode medievale, Buc, Vremea", 1942 ; Boema de altadata, Buc, Vremea", 1944.

REFERINTE : Al. Macedonski, imprejurul unei carti (Crini albI), in Secolul XX, III, 1901, pp. 607 609; Ilarie Chendi, Literatura decadenta, in Viata literara si artistica, 77, 7907, nr. 49 ; M(ihaiL) D(rago-mirescU), Harpegii, in Convorbiri critice, 77, 7958, p. 86; Mihail Cru-ceanu, Convorbire cu dl. Karnabatt, in Rampa, 7, 1912, nr. 90, 8 febr. ; Al. Macedonski. Epoca de intermezzo, in Dreptatea, 77, 7974, nr. 58, 2 martie ;



Eugeniu Sperantia in Zvonuri din necunoscut (1921) reflectia se dizolva,, uneori, in apele unui lirism delicat, cu tente impresioniste. Si zvonul" si necunoscutul" apartin nedefinitului simbolist, ca si ploaia bolnava", romanul cu foaia-ndoita", intinsul marii", pelerinii extatici", noaptea goala", enigma, neantul. Poet cu solide studii filozofice, Eugeniu Sperantia e sedus insa de voluptatea cugetarii :



Este-o insula in care. Razletiti prin cugetare, lntilnitu-s-au alesii Neintelesii, Ce venit-au cite unul, Dusi de valul razvratirii, Dusi de gindul care-i rupse Din pamintul adormirii"

Insula e aici o metafora a nobletei umane. Cetatea de lumina", construita din neant", devine o semeata" manifestare a spiritului. Uragane nenfrinate" si veninul verde-al marii" sint in limbaj figurat obstacole in calea marilor intrebari. Ce e vis ? Ce e suflet ? Ce e gind ?" (Este-o insula departE). Un imaginar buchet simbolic (Nu-mi amintesc cind l-am cules") rezuma o biografie :

in el crescut-a cugetarea Cc-nsiruita ca vn vers Si-nlantuindu-se-n ghirlanda tnchipuieste-un univers.

In el sint EU cu-ntreaga-mi soarta,

Sa ma despart de el nu pot. In dragostea mea pentru dinsul E dragostea mea pentru TOT"

(IdolI)

Fondul autentic al poetului se revela in hexametrii din Pasul umbrelor si al veciei (1930), al caror echilibru clasic ii aparea lui Perpessicius innobilat de foarte multa umanitate" si foarte multa surpriza formala". Hexametrii noptii, Hexametrii viscolului. Adolescentul si alte mostre, in care, iubitul Novalis" e uitat, respira o franca jubilatie in fata vietii. Din ..baladele virstei de aur", Copilandrul simbolizeaza reactiile virstei nestatornice :

Xata-l cu ochii pe sus, rotind in aer ghiozdanul ; Totul ii flulura-n mers : haina, privirea si gindul. Cite carari desemneaza zigzagul cararilor sale : Jocul il cheama-napoi, foamea il cheama-nainte, Ziua de miine e-n el, se zbate in pulsul sau iute, Soarele-l cheama de sus, stramosii-l pindesc de departe".

Fiu al folcloristului Th. D. Speranta, poetul (n. Bucuresti, 18 mai 1888) frecventa cenaclul lui Macedonski, in 1906 trecind la Viata noua. Doctor in filozofie de la Berlin (1912), a facut cariera universitara la Oradea si Cluj, publicind concomitent numeroase lucrari de estetica, filozofie, psihologie. De mentionat, Frumosul ca inalta suferinta (1921) si Papil-lons de Schumann (1934), riposta la Laokoon de Lessing. Date utile contin scrierile memorialistice : Amintiri din lumea literara (1967), Figuri universitare (1967).

VOLUME : Zvonuri din necunoscut, Buc, Casa scoalelor", 1921 ; Pasul umbrelor si al veciei, poeme, Buc, Luceafarul", 1930 ; Sus, Buc. Cugetarea", 1939 ; Poezii, cu o prefata de Perpessicius, Buc, E.P.L. 1966 ; Sub nimbul familiar, ylrad, Bibi. Semanatorul", 1925 ; Casa cu nalba, roman, Buc, Cartea romaneasca", 1926; Consideratiuni filozofice asupra magiei, Buc, 1915 ; Contributiuni la filozofia magiei, Buc, 1916 ; Cartea omului practic (12 scrisorI), Buc, (B. p.t.), 1916 ; Frumosul ca inalta suferinta, Oradea Mare, 1921 ; Perspectiva istorica" in viata sociala, cultura si educatie, 1934; Amintiri din lumea literara, Buc, E.P.L., 1967 ; Figuri universitare, Buc, E.P.L., 1967.

REFERINTE : Luciliu (Al. MacedonskI), O treime de poeti, in Liga conservatoare, 1, 1905, nr. 6; D. Caracostea, Poezia romana de azi (Eugeniu SperantiA), in Conferentele Vietii noua", seria I (1909), Buc, 1910 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane, voi. III, Evolutia poeziei lirice, Buc, Ancora", 1927; Perpessicius, Pasul umbrelor si al veciei, in Mentiuni critice, voi. III, 1936.



Serban Bascovici

La Viata noua debuta in 1907 Serban Bascovici (Buc, 1 ian. 1891 1968), ulterior colaborind la Convorbiri critice iar dupa razboi la Literatorul, Flacara, Sburatorul si celelalte, cu versuri de o reala dexteritate dar fara emotie. Reflectiile tind spre gingasie, intretinind o mica nota elegiaca, repede reprimata :

Culege frunza de pe jos, cea mai fricoasa, Si stringe-o-n mina ta saraca Te vei simti ca esti de bronz si tu ca ea Ca toate sint facute ca sa treaca

Dar chiar cind peste vestedele foi cazute

Se-astern uitarile zapezii mute,

Tm inca nu uita

Ca dupa tine altii-or inflori, in primaveri, cu teii,

Cum n-or uita sa sparga gheata ghioceii

Azi tinde-ti mina-n toamna nu, adio De caterinci orasul pare plins Si in gradina, ca pe-o moarta ce-ar slavi-o, Foi ude-n jerbii reci de bronz s-au strins Dar alte bronzuri, sfetnici gravi si carturari, Surid pe socluri, catre cine unde ?"

(Bronz de toamna)

Delicata o poezia miinilor, lujerc-n soare" simbolizind aspiratia spre fapta sau spre imbratisare. Miinile cazute traduc poetic infringerea :

Credeam de mic sa-mi fac aripi din miini,

Sa mi le-ntind la-mbratisari, usoare

Credeam ca aerul nu doare,

Ca n-au sa mi le taie sabii nevazute,

Ori sa le fringa zimtii unei plini

Dar intr-o zi, de-atitea silnicii durute,

Le-avui de-a lungul trupului cazute"

(MiinilE)

A tradus din Florile raului de Baudelaire. De asemenea, a facut traduceri din proza si drama franceza.

VOLUME : Destainuiri, Buc, 1937.

REFERINTE: E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane, voi. III, Evolutia poeziei lirice, Buc, Ancora", 1927 ; Poeti de la Viata noua", Buc, E.P.L., 1968.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.