Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Elemente de compozitie in textul poetic despre Sinteze literare



Poezia lirica se constituie ca o compozitie coerenta, o tesatura armonioasa, inseparabila intre continutul poetic dens si forma adecvata, materialul lingvistic fiind ordonat dupa o logica interioara. Partile intregului se organizeaza intr-o constructie unitara, fie realizata deliberat de creator, fie ca produs al intuitiei artistice.

Compozitia exterioara a poeziei se refera la strofe, canturi, grupaje asimetrice de versuri, structuri continue determinate de tehnica ingambamentului.

Compozitia interioara trimite la un motiv central din textul poetic, la un laitmotiv si se afla in relatie cu elementele compozitiei exterioare.

Creatiile epice si lirice pot fi organizate atat in structuri succesive liniare - curgerea cronologica a faptelor sau a starilor afective sau dislocate -, cat si in structuri simultane, ce prezinta alternativ trairi lirice diferite.

Astfel, secventele lirice decupate dintr-un text pot fi coerente, unitare, prezentate in gradatie sau prin contrast.

Structura operei literare depaseste simpla insumare a elementelor componente, un sistem de relatii uneste forma si continut, idee si material artistic intr-o sinteza superioara. Tudor Vianu vorbeste despre structura artistica" (sufleteasca) a creatorului, spirit intuitiv, cu fantezie creatoare" si forta de expresie si structura ierarhica a operei de arta", ordonarea mai multor valori sub semnul valorii estetice.

Tema, ideea, motivul/laitmotivul sunt elemente ale structurii operei de arta prin care se dezvaluie viziunea, perspectiva, atitudinile creatorului fata de realitatea reflectata.

Tema reprezinta un aspect general al realitatii surprins artistic in opera literara (natura, dragostea, destinul, geniul, patriotismul, razboiul, avaritiA). Numarul temelor este limitat, acestea se reiau, in literatura, din perspective si cu modalitati artistice diferite. intr-o definitie mai moderna, tema este o schema foarte generala spre care conduc situatiile si motivele dintr-o opera" (B. Tomasevski, Teoria literaturii. PoeticA) si continua cu ideea ca acest concept inseamna insumare, unificare a materialului lexical al lucrarii".



Motivul este elementul component al unei opere literare" {Dictionar de termeni literari, coordonator Al. SandulescU), un element cu grad de generalitate care se repeta in diferite momente ale aceleiasi opere sau in creatii diferite, acumuland de fiecare data noi sensuri" (C. Parfene, Receptarea poetica).

Dupa Tomasevski, motivul este cea mai mica unitate semnificativa a textului, cea mai mica particula a materiei tematice", iar tema reprezinta unitatea semantica a diferitelor elemente ale operei, cu un grad sporit de generalitate. Astfel, motivul amurgului violet", al ploilor reci se subsumeaza temei toamnei, ca ipostaza a naturii.

Motivele literare pot fi explicite (un cuvant, o sintagma, un pasaj in textul epiC) sau implicite (sugerate doar prin imaginile poeticE), centrale - repetate insistent, obsedant, numite si laitmotive - sau secundare (mai putin importante in ierarhia sensurilor artisticE).

Motivele sugestive in literatura sunt cele vegetale (teiul, codrul, salcamul, floarea albastra), acvatice (apa, izvorul, marea, lacuL), muzicale (buciumul, lira, violina, clavirul, muzica sfereloR), cosmice (luceferii, stelele, luna, soarele, calatoria astrala), somnul, visul, jertfa, carpe diem, fortuna labilis, revolta titaniana, motivul mioritic etc.

Acestea circula in spatii culturale diferite, in genuri si curente variate, cu semnificatii nuantate in functie de personalitatea scriitorilor.

Ideea poetica este un termen complex, care a evoluat, ca semnificatie, de la acceptiunea neoplatoniciana (obiectivare a Ideii transcendente la nivel poetiC), apoi reprezentare interioara a existentei, pentru ca in spatiul teoriei literare moderne sa insemne conceptia de baza a scriitorului in raport cu tema si realitatea abordate, atitudinea fundamentala a acestuia. Daca adaugam la relatia autor - opera si alte aspecte importante, ca raportul opera - lector, contextul creatiei, contextul receptarii, conceptul de opera deschisa", definitia ideii operei trimite si la semnificatiile profunde implicate in structura sa, dezvaluite, actualizate, A«concretizateA» de cititor in procesul intim al lecturii" (C. Parfene, op. cit., p. 22).

Aspecte ale constructiei exterioare:

» Titlul - element lingvistic, ce identifica o creatie; cuvant-sintagma, propozitie sau fraza asezata inaintea textului unei lucrari.

- unele texte nu au titlu, acesta fiind inlocuit cu semne grafice;

- are o valoare simbolica, sintetizand esenta creatiei respective si sugerand o traire, o neliniste sau o idee reluata preponderent in cuprinsul operei.

Exemple: Sara pe deal, Creion, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Testament, Joc secund etc.



» Incipitul - formula introductiva, cu o anumita relevanta ideatica sau expresiva.

» Grupajul strofelor, canturilor, ciclurilor poematice sprijina identificarea secventelor lirice, pentru ca intre forma si continut se constituie importante relatii de profunzime.

» Constructia interna se refera la ordinea si logica interioare ale poeziei. Textul poetic cuprinde o succesiune de tablouri, de secvente lirice determinate de substanta ideatica, de o imagine a naturii, o stare de spirit, o traire a eului.

Relatiile dintre secvente pot fi de simetrie sau de opozitie.

Imaginea artistica este o reflectare sensibila a realitatii prin cuvinte, sunete, culori, in functie de materialul specific fiecarei forme de arta. Este un produs al imaginatiei, al fanteziei artistului, care va recrea realul, va reconfigura sugestiile si impresiile primite din jur, dinspre propriile existenta si experienta, particularizand generalul si concretizand abstractiile.

Plecand de la realitate, artistul nu o reproduce, ci o transfigureaza prin filtrul conceptiilor si al sensibilitatii sale. Produsul artistic obtinut este o imagine a lumii, o alternativa construita prin jocul fictiunii, iar imaginarul artistic genereaza opere ca realitate artistica". Imaginile artistice ale literaturii sunt imagini verbale (literatura este arta care in constructia imaginilor foloseste ca material functia expresiva a limbiI), imagini exprimate prin cuvant" (E. Boboc, Concepte operationalE).

Combinarea magica a cuvintelor, expresivitatea limbajului, armonia profunda dintre idee si expresie verbala determinate de viziunea launtrica a scriitorului genereaza imaginea artistica, importanta unitate de sens poetic, literar intr-un text.

Imaginea poetica este o forma particulara a imaginii artistice, cu un caracter senzorial accentuat, dar in relatie cu valoarea notionala a cuvantului.

Este clasificata in: vizuala, auditiva, tactila, olfactiva, chinestezica, sinestezica, in functie de natura elementelor senzoriale solicitate.

Se bazeaza pe sensul conotativ al cuvintelor, pe asociatii si combinatii poetice inedite, fiind o abatere de la norma lingvistica, o reproiectare de sensuri. in constructia unei imagini poetice, poetii folosesc in mod original figurile de stil, resursele expresive ale limbii.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.