Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare








Elemente de compozitie in textul poetic despre Sinteze literare








Poezia lirica se constituie ca o compozitie coerenta, o tesatura armonioasa, inseparabila intre continutul poetic dens si forma adecvata, materialul lingvistic fiind ordonat dupa o logica interioara. Partile intregului se organizeaza intr-o constructie unitara, fie realizata deliberat de creator, fie ca produs al intuitiei artistice.

Compozitia exterioara a poeziei se refera la strofe, canturi, grupaje asimetrice de versuri, structuri continue determinate de tehnica ingambamentului.

Compozitia interioara trimite la un motiv central din textul poetic, la un laitmotiv si se afla in relatie cu elementele compozitiei exterioare.

Creatiile epice si lirice pot fi organizate atat in structuri succesive liniare - curgerea cronologica a faptelor sau a starilor afective sau dislocate -, cat si in structuri simultane, ce prezinta alternativ trairi lirice diferite.

Astfel, secventele lirice decupate dintr-un text pot fi coerente, unitare, prezentate in gradatie sau prin contrast.

Structura operei literare depaseste simpla insumare a elementelor componente, un sistem de relatii uneste forma si continut, idee si material artistic intr-o sinteza superioara. Tudor Vianu vorbeste despre structura artistica" (sufleteasca) a creatorului, spirit intuitiv, cu fantezie creatoare" si forta de expresie si structura ierarhica a operei de arta", ordonarea mai multor valori sub semnul valorii estetice.

Tema, ideea, motivul/laitmotivul sunt elemente ale structurii operei de arta prin care se dezvaluie viziunea, perspectiva, atitudinile creatorului fata de realitatea reflectata.

Tema reprezinta un aspect general al realitatii surprins artistic in opera literara (natura, dragostea, destinul, geniul, patriotismul, razboiul, avaritiA). Numarul temelor este limitat, acestea se reiau, in literatura, din perspective si cu modalitati artistice diferite. intr-o definitie mai moderna, tema este o schema foarte generala spre care conduc situatiile si motivele dintr-o opera" (B. Tomasevski, Teoria literaturii. PoeticA) si continua cu ideea ca acest concept inseamna insumare, unificare a materialului lexical al lucrarii".

Motivul este elementul component al unei opere literare" {Dictionar de termeni literari, coordonator Al. SandulescU), un element cu grad de generalitate care se repeta in diferite momente ale aceleiasi opere sau in creatii diferite, acumuland de fiecare data noi sensuri" (C. Parfene, Receptarea poetica).

Dupa Tomasevski, motivul este cea mai mica unitate semnificativa a textului, cea mai mica particula a materiei tematice", iar tema reprezinta unitatea semantica a diferitelor elemente ale operei, cu un grad sporit de generalitate. Astfel, motivul amurgului violet", al ploilor reci se subsumeaza temei toamnei, ca ipostaza a naturii.

Motivele literare pot fi explicite (un cuvant, o sintagma, un pasaj in textul epiC) sau implicite (sugerate doar prin imaginile poeticE), centrale - repetate insistent, obsedant, numite si laitmotive - sau secundare (mai putin importante in ierarhia sensurilor artisticE).

Motivele sugestive in literatura sunt cele vegetale (teiul, codrul, salcamul, floarea albastra), acvatice (apa, izvorul, marea, lacuL), muzicale (buciumul, lira, violina, clavirul, muzica sfereloR), cosmice (luceferii, stelele, luna, soarele, calatoria astrala), somnul, visul, jertfa, carpe diem, fortuna labilis, revolta titaniana, motivul mioritic etc.

Acestea circula in spatii culturale diferite, in genuri si curente variate, cu semnificatii nuantate in functie de personalitatea scriitorilor.

Ideea poetica este un termen complex, care a evoluat, ca semnificatie, de la acceptiunea neoplatoniciana (obiectivare a Ideii transcendente la nivel poetiC), apoi reprezentare interioara a existentei, pentru ca in spatiul teoriei literare moderne sa insemne conceptia de baza a scriitorului in raport cu tema si realitatea abordate, atitudinea fundamentala a acestuia. Daca adaugam la relatia autor - opera si alte aspecte importante, ca raportul opera - lector, contextul creatiei, contextul receptarii, conceptul de opera deschisa", definitia ideii operei trimite si la semnificatiile profunde implicate in structura sa, dezvaluite, actualizate, A«concretizateA» de cititor in procesul intim al lecturii" (C. Parfene, op. cit., p. 22).

Aspecte ale constructiei exterioare:

» Titlul - element lingvistic, ce identifica o creatie; cuvant-sintagma, propozitie sau fraza asezata inaintea textului unei lucrari.

- unele texte nu au titlu, acesta fiind inlocuit cu semne grafice;

- are o valoare simbolica, sintetizand esenta creatiei respective si sugerand o traire, o neliniste sau o idee reluata preponderent in cuprinsul operei.

Exemple: Sara pe deal, Creion, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Testament, Joc secund etc.

» Incipitul - formula introductiva, cu o anumita relevanta ideatica sau expresiva.

» Grupajul strofelor, canturilor, ciclurilor poematice sprijina identificarea secventelor lirice, pentru ca intre forma si continut se constituie importante relatii de profunzime.

» Constructia interna se refera la ordinea si logica interioare ale poeziei. Textul poetic cuprinde o succesiune de tablouri, de secvente lirice determinate de substanta ideatica, de o imagine a naturii, o stare de spirit, o traire a eului.

Relatiile dintre secvente pot fi de simetrie sau de opozitie.

Imaginea artistica este o reflectare sensibila a realitatii prin cuvinte, sunete, culori, in functie de materialul specific fiecarei forme de arta. Este un produs al imaginatiei, al fanteziei artistului, care va recrea realul, va reconfigura sugestiile si impresiile primite din jur, dinspre propriile existenta si experienta, particularizand generalul si concretizand abstractiile.

Plecand de la realitate, artistul nu o reproduce, ci o transfigureaza prin filtrul conceptiilor si al sensibilitatii sale. Produsul artistic obtinut este o imagine a lumii, o alternativa construita prin jocul fictiunii, iar imaginarul artistic genereaza opere ca realitate artistica". Imaginile artistice ale literaturii sunt imagini verbale (literatura este arta care in constructia imaginilor foloseste ca material functia expresiva a limbiI), imagini exprimate prin cuvant" (E. Boboc, Concepte operationalE).

Combinarea magica a cuvintelor, expresivitatea limbajului, armonia profunda dintre idee si expresie verbala determinate de viziunea launtrica a scriitorului genereaza imaginea artistica, importanta unitate de sens poetic, literar intr-un text.

Imaginea poetica este o forma particulara a imaginii artistice, cu un caracter senzorial accentuat, dar in relatie cu valoarea notionala a cuvantului.

Este clasificata in: vizuala, auditiva, tactila, olfactiva, chinestezica, sinestezica, in functie de natura elementelor senzoriale solicitate.

Se bazeaza pe sensul conotativ al cuvintelor, pe asociatii si combinatii poetice inedite, fiind o abatere de la norma lingvistica, o reproiectare de sensuri. in constructia unei imagini poetice, poetii folosesc in mod original figurile de stil, resursele expresive ale limbii.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.