Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare




Realismul sinteza despre Sinteze literare





Exista mai multe definitii ale realismului, formulate de-a lungul timpului, pe masura ce curentul s-a conturat mai pregnant si s-a imbogatit. Se accepta indeobste ca realismul este o ampla miscare literara aparuta in Franta, la mijlocul secolului al XlX-lea, ca o reactie antiromantica, avand prelungiri si in secolul XX, a carei doctrina se bazeaza pe rasfrangerea obiectiva, veridica, a realitatii, repudiind idealizarea acesteia.

Folosit si in filosofie, termenul realism" se reduce, in esenta, la conceptia potrivit careia omul trebuie sa se intoarca la natura si la sine insusi ca individ si ca tip. Daca in plina Renastere" Shakespeare declamase: Natura, tu esti zeita mea!

   ", dezvaluindu-si astfel intentiile de a armoniza natura cu omul, de a stiliza realitatea prin arta, valorificand-o creator, Diderot, unul dintre promotorii realismului burghez, va lansa lozinca: Natura!

    Studiati natura!

    ". Accentul se va muta deci pe observatie si analiza, pe descrierea fidela a constantelor umanitatii, urmarindu-se si implicatiile sociale, psihologice, sociologice, etice.

Asa cum se arata in revista Realisme, realismul se pronunta pentru reproducerea exacta, completa, sincera a mediului social, a epocii in care se traieste, pentru ca o atare directie de studiu este justificata de ratiune, de necesitatile inteligentei si de interesul publicului si pentru ca ea exclude orice minciuna, orice mistificare. Aceasta reproducere trebuie asadar sa fie pe cat posibil de simpla, in asa fel incat sa fie inteleasa de toata lumea".

Pentru Maxim Gorki, realismul reprezinta o reflectie adevarata a realitatii, o reprezentare care smulge din haosul intamplarilor de viata relatiile dintre oameni si caracterele cele mai semnificative, cele mai des repetate; aduna trasaturile si faptele din caractere si evenimente care se intalnesc cel mai frecvent si creeaza din ele tablouri de viata, tipuri de oameni". G. Calinescu vede in realism oglindirea fenomenalului sub speta ideologicului () metoda care pune arta in concordanta cu realul".

Principalele trasaturi ale curentului sunt lipsa idealizarii, atitudinea critica fata de societate, stilul solemn si impersonal, preocuparea pentru social, obiectivitatea lucida, demistificatoare, interesul pentru amanuntul plasticizam, tipicitatea actiunilor si a personajelor, prezentarea banalitatii" cotidiene.

Teoretician al realismului in secolul al XlX-lea este socotit scriitorul francez Jules Husson (ChampfleurY), care nu va emite o definitie, ci, dimpotriva, va demonstra cu patima imposibilitatea de a se putea elabora vreuna.

Dezvoltarea curentului este legata de teoriile scientiste si pozitiviste ale secolului al XlX-lea, de atitudinea materialista fata de realitate, ale carei concepte presupun observatia, descriptia, determinismul experienta.

Epoca realista nu mai incurajeaza expansiunea sensibilitatii subiective, fiind un moment de intarire a spiritului critic; acum imaginatia este o facultate privita cu neincredere; se apreciaza cunoasterea lucida si spiritul stiintific, incat Flaubert declara ca literatura trebuie sa ia felul de a fi (Ies allureS) al stiintei, iar Taine, ca de la roman la critica () distanta nu mai este asa de mare".

Realismul refuza, in numele prezentului, idealizarea trecutului, abordand cu precadere subiecte din contemporaneitate sau din trecutul foarte apropiat si refuzand clar romanul istoric sau de epoca preferat de curentele anterioare.

Manifestarile curentului au fost si sunt destul de eterogene, astfel incat Marian Popa vorbeste despre un realism mitologic", pentru a defini literatura Antichitatii, dar si pe aceea contemporana, care valorifica mitul, de realism psihologic, realism oniric, realism aluziv, realism critic, realism burghez, realism socialist, neorealism, suprarealism, ajungan-du-se la acele aparent absurde formule ca: realism romantic, realism clasicist, realism simbolic" (Marian Popa, Realismul, I).

Genul in care s-a manifestat cu predilectie realismul este epica, iar specia care a valorificat cel mai bine estetica sa este romanul, cunoscand astfel o dezvoltare fara precedent in istoria literaturii, prin activitatea unor scriitori ca Balzac, Stendhal, Dickens, Flaubert, Tolstoi, fratii Goncourt, iar in literatura romana prin activitatea lui Slavici, Rebreanu, Calinescu, Preda s.a. in literatura romana, realismul a debutat ca un curent antiromantic declarat. Bogdan-Petriceicu Hasdeu este printre primii ganditori si esteticieni romani care au observat ca studiul societatii omenesti" trebuie primit ca o situatiune care tine si de stiintele naturii, si de stiintele spiritului, imbratisand astfel totalitatea stiintelor intr-un singur buchet, al carui mod de legatura este omul". in Literatura romana si strainatatea, Titu Maiorescu vedea gustul literar al epocii sale manifestandu-se ca un nou principiu estetic in privinta romanului modern", conceput ca un ecou al epocii, al framantarilor sociale, filosofice, ideologice.

Romanul lui Nicolae Filimon, Ciocoii vechi si noi, adera la principiile realismului prin culoarea locala, fixarea cadrului actiunii, interdependenta dintre caracterul personajului si mediul in care acesta traieste, rolul ereditatii in evolutia individului, tipicitatea personajelor si a situatiilor.

Desi la confluenta dintre structurile realiste si cele fantastice, Creanga apartine curentului prin gustul detaliului, descrierea concret-istorica, minutioasa, inzestrarea personajelor fantastice cu mentalitati ale indivizilor, notatia precisa a limbajului acestora, relatarea la persoana I, impresia de verosimil pe care o lasa chiar si basmele si povestile sale.

La Caragiale, realismul ia in primul rand forma criticismului, a demontarii, prin ras, a mecanismelor sociale; scriitorul savarseste un proces de demistificare prin atitudinea ironica, lucida si analitica, prin tendinta de a sfarama orice iluzie. Catre realism si chiar naturalism converg majoritatea nuvelelor si povestirilor sale, chiar daca imbraca forma miraculosului sau a analizei psihologice.

Un realism autentic vom intalni la Slavici, in surprinderea vietii Ardealului la toate nivelurile: social, etnic, etic, psihologic, economic etc.

Desi insinuat pregnant in literatura de secol XIX, realismul romanesc va ajunge la maturitate estetica si la o formula originala abia prin opera lui Liviu Rebreanu, George Calinescu, Marin Preda.

Realismul va evolua la un moment dat spre naturalism, curent literar promovat si valorificat artistic in special de Emile Zola, inventator al termenului si sef de scoala recunoscut. Avand o doctrina mai radicala decat a realismului, naturalismul tinde spre reproducerea cruda, brutala chiar a realitatii, temele sale predilecte fiind boala, ereditatea, tarele biologice, fiziologia, cazurile patologice. Scriitorul intocmeste adevarate fise medicale ale personajelor, cuprinse intr-un intreg lant determinist-biologic, aplicand metoda de lucru experimentala in constructia romanului.

Emile Zola declara: Eu nu-mi iau misiunea nici de a aproba, nici de a blama: ma multumesc sa analizez, sa constat, sa disec si sa spun ceea ce vad. Sunt pur si simplu un curios neobosit care ar vrea sa demonteze masina umana bucatica cu bucatica pentru a vedea cum functioneaza mecanismul si de unde urmeaza sa se produca asa stranii efecte". in literatura romana, naturalismul este prezent in nuvelele lui Caragiale si ale lui Delavrancea, precum si in romanele lui L. Rebreanu si ale Hortensiei Papadat-Bengescu.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.