Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare








Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii despre Sinteze literare








Influenta A«JunimiiA» pentru literatura si cultura romaneasca a fost imensa. Legitimitatea esteticului, descurajarea mediocritatilor, cultivarea literaturii populare, impunerea realismului ca formula estetica necesara, omagiul limpiditatii clasice si al visarii romantice se datoreste in buna masura, Junimii si junimismului." (Zigu Ornea, JunimeA)

Societatea a carei activitate avea sa directioneze decisiv intreaga cultura romaneasca isi are izvorul in cenaclul iesean (octombrie 1863) numit initial ULPIA sau ULPIA TRAIANA, ai carei membri (tineri scoliti la universitatile germanE) se intruneau saptamanal in casele lui Titu Maiorescu, Vasile Pogor ori Iacob Negruzzi din Iasi. initiatorii acestei societati au fost: Petre Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, The.0dor Rosetti, cel care a dat si numele fara pretentii - A«JunimeaA»".

Desi- nu au avut un statut organizatoric, ci numai o deviza ENTRE QUI VEUT, TE QUI PEUT!

    ", societatea a fost conceputa in vederea desfasurarii unor activitati lierar-stiintifice care, in timp, s-au concretizat in: prelectiuni poporale", intalniri saptamanale, editarea de reviste si ziare, colaborarea la alte periodice ale vremii, infiintarea unor tipografii si a unor institute de invatamant. Prioritatea activitatii junimistilor a constituit-o insa totdeauna literatura.

Conceptia estetica a junimistilor si intreaga lor atitudine filosofica s-au subordonat culturii nationale, continuandu-i astfel pe pasoptisti. in general, junimistii s-au situat pe pozitiile evolutionismului englez, carora le-au adaugat criticismul kantian si elemente din filosofia lui Schopenhauer.

Ideile junimismului s-au concretizat in lupta impotriva formelor fara fond, in sustinerea autonomiei esteticului fata in fata cu eticul, politicul si etnicul (celebra teza a artei pentru arta", opusa tezei artei cu tendinta", promovata de C. Dobrogeanu-Gherea in revista ContemporanuL), promovarea unei mentalitati specifice, caracterizata de T. Vianu drept spirit filosofic specific (gustul speculatiei teoretice", cultul gandirii abstracte", pretuirea ideilor generale"); spiritul oratoric concretizat in formula critica si polemica a dizertatiei; gustul clasic si academic (increderea in modele si canoanE); ironia sau zeflemeaua" ; spiritul critic disociativ manifestat in respectul adevarului.

La inceputuri, problemele mari ale A«JunimiiA» au fost cele legate de critica culturala -probleme de limba, ortografie, poezie populara -, de raspandire a literaturii universale prin traduceri. Simultan, junimistii s-au angajat si intr-o critica de indrumare a creatiei artistice, cu scopul clar de a forma o literatura de valoare europeana, o critica si o estetica romaneasca eficiente. in domeniul limbii, au militat pentru introducerea alfabetului latin, pentru aplicarea principiului fonetic in scriere si imbogatirea limbii cu neologisme numai in masura in care se impune cu necesitate prezenta unui termen pentru a denumi o realitate noua. Se ridica impotriva exagerarilor puristilor", care doreau scoaterea din limba a tuturor cuvintelor nelatine.

Etapele evolutiei Societatii Junimea" : in perioada 1863-1874, sediul societatii este la Iasi. Acum se elaboreaza principiile junimiste si se desfasoara actiuni cu caracter polemic in probleme referitoare la limba, literatura, cultura. Se practica o critica negatoare, de descurajare a mediocritatilor", din dorinta de a se forma un teren cultural propriu dezvoltarii unei literaturi originale; intre 1874 si 1885, societatea functioneaza concomitent la Iasi si la Bucuresti. Este o etapa de consolidare a directiei noi" ; acum se practica o critica de sustinere, de incurajare si promovare ale scriitorilor tineri si talentati, ridicati din randul celor care frecventau Junimea", dar si din alte zone ale literaturii; a treia etapa inregistreaza un nivel valoric mai scazut, fiind situata intre 1885 si 1895, cand sediul si activitatea societatii se desfasoara numai la Bucuresti, iar actiunile au doar caracter universitar si politic.

Organul de presa al Junimii" a fost revista Convorbiri literare (nume dat de Iacob Negruzzi, redactor-sef pana in 1893). Prin format, sobrietatea si eleganta stilului articolelor de doctrina, prin gust si exigenta, revista ieseana continua traditia celor care au precedat-o: Romania literara (1853, V. AlecsandrI), Dacia literara (1840, M. KogalniceanU), Revista romana (1861, OdobescU), Familia (1865, losif VulcaN).

Ca orice revista de cultura, Convorbiri literare s-a dorit un ferment intelectual, iar profilul i-a fost determinat de cativa factori capabili s-o individualizeze: simtul contemporaneitatii ; receptarea activa si impartiala a traditiei nationale; talentul si prestigiul colaboratorilor; afirmarea unei constiinte critice; curajul punctelor de vedere proprii, exprimate in numele unui ideal artistic bine clarificat si al unei statornice simpatii pentru tot ce reprezinta valoarea autentica (promovarea ideiloR).

Referindu-se la principiile fundamentale ale revistei Convorbiri literare, A.D. Xenopol, in O privire retrospectiva asupra Convorbirilor literare (voi. I, Presa libera) selecta trei dintre acestea:



1. Raspandirea spiritului de critica adevarata.

2. incurajarea progresului literaturii nationale si combaterea sarlatanismului literar imbracat sub masca unui fals patriotism.

3. Sustinerea neatarnarii intelectuale a poporului nostru si deci combaterea imitatiunii de la straini."



Programul revistei, intitulat Cuvant inainte si intocmit de Titu Maiorescu, dar publicat in primul ei numar sub semnatura lui I. Negruzzi, precizeaza noua orientare: Scopul revistei este de a reproduce si a raspandi tot ce intra in cercul ocupatiunilor literare si stiintifice, de a supune unei critici serioase operele ce apar in orice ramura a stiintei, de a da seama despre activitatea si procedurile societatilor literare, in special a celei din Iasi, si de a servi ca punct de intalnire si infratire pentru autorii nationali".

Sumarele numerelor ulterioare au confirmat aceasta orientare, ceea ce demonstreaza ca revista raspundea nevoilor culturale ale epocii, fara sa piarda din vedere, nici chiar in polemici, problemele mari ale spiritualitatii nationale, directionarea acesteia spre forme inalte in manifestare.

Convinsi ca de la sine nu se schimba nimic", junimistii s-au angajat in lupta pentru adevar si valoare autentica. Ca urmare, usoara sau nu, critica a fost si va ramane o practica necesara in viata unui popor, caci intelegerea raului este o parte a indreptarii". Asadar, daca la Dacia literara critica era incidenta, la Convorbiri literare ea devine un deziderat. Ca urmare, revista executa nemilos formele goale" si pana in 1873 afiseaza o critica cu efecte pozitive adanci in literatura si cultura romana.

Critica constructiva practicata a facut din Convorbiri literare o revista polemica (articole teoretice, articole-sarja menite sa inlature mediocritatile, articole elogioase referitoare la folclor si adevaratele talentE).

Prestigiul revistei rezida in programul sau complex si in colaboratorii pe care i-a avut in timp: scriitori (Eminescu, Creanga, Caragiale, Alecsandri, GogA), istorici (V. Parvan, A.D. Xenopol, N. IorgA), filologi (S. Puscariu, I. Bianu, G. Dem. TeodorescU), filosofi (V. Conta, P.P. Negulescu, C. Radulescu-Motru, I. Petrovici, L. BlagA), critici literari (Titu Maiorescu, Mihail Dragomirescu, Eugen Lovinescu, Dumitru CaracosteA). Acesti colaboratori au dat si au impus prestanta si eternitate revistei iesene. Publicati, ei au fost onorati si diacronic au onorat revista prin colaborarile lor.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.