Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI despre Sinteze literare





Dl Florea Firan c. mai de multa vreme, un cercetator al revistelor craiovene. Locul central in preocuparile d-sale il ocupa revista Ramuri", cea mai notorie si mai longeviva. A publicat, acum vreo doua decenii, o bibliografie a Ramurilor" si, acum, ii inchina o monografic, insotita de intreg aparatul critic necesar. Studiul, indicii si celelalte segmente ale aparatului critic confera dimensiune acestei monografii care a capatat corpolenta a aproape 500 de pagini. E mult, c putin? E. as spune, ca aceasta corpolenta a epuizat practic toate clementele necesare tratarii componentelor unei reviste care, in 1995, implinea aproape un secol de aparitie cvasi neintrerupta. De acum incolo, monografia d-lui Florea Firan despre revista Ramuri" devine un instrument util de referinta.

O revista intr-un oras este, incontestabil, un factor de binefacatoare iradiere culturala. La Craiova, oras mare si cu oameni bogati, s-au facut tentative pentru intemeierea unor reviste literare (Dl Florea Firan isi incepe, de altfel, nimerit monografia cu un istoric al revistelor craiovene de dinaintea Ramurilor"). Cea mai semnificativa e, desigur, Revista olteana" intemeiata de nefericitul Tradem (Traiam DemetrescU) si prietenul sau G. D. Pcncioiu. Ea n-a trait decat intre anii 1888-1892, dar prin versurile si notele lui Tradem a trezit atentie si a avut oarecare ecou de presa. Dupa alte tentative, toate esuate, in sfarsit, in decembrie 1905, apare Ramuri" care, spre deosebire de celelalte, va avea parte de longevitate. S-a intamplat ca revista a aparut intr-o perioada dominata de samanatorism si tinerii initiatori ai publicatiei, C. Saban-Fagetel si D. Tomescu, sa fie cu totul cuceriti, pana la fanatism, de curentul patronat de Samanatorul", condus acum chiar de N. Iorga. Articolul program, scris, cum se va dezvalui mai tarziu, de D. Tomescu, isi exprima admiratia fata de Samanatorul" condus de prea puternicile maini ale asa-numitului imparat al gandirii". Apoi se arata ca, de fapt, calauziti de aceste consideratiuni si convinsi cu desavarsire de cele spuse, am pornit sa dam fiinta unei reviste, aici, pe pamantul oltenesc Si scopul nostru e de-a culege talentele tinere, neincercate inca, si samanand in sufletele lor dragoste netarmurita pentru directia cea cuminte ti sanatoasa, sa Ic dam prilej sa-si incerce aripile chiar in cuibul oltenesc". Chiar titlul revistei a fost ales tot ca o expresie a afilierii acestei mladie sfioase, rasarita din trunchiul viguros al unui curent literar care cucerise intregul suflet romanesc". Spre Ramuri", salutat pe data de N. Iorga, au afluat condeiele samanatoriste, cele mai multe lipsite de insemnatate si inghitite de uitarea, dreapta, a istorici literare. La inceput, au colaborat aici si M. Sadoveanu, O. Goga, A. Cotrus,

I. A. Bassarabescu, G. Ranetti, G. Topirceanu. Aceste colaborari din afara veneau insa cand si cand, dupa insistentele solicitari ale redactorilor. Grosul sumarelor era alcatuit din productia submediocra a talentelor locale din care insistenti erau cei doi militari (N. Vulovici si St. BraborcscU). Dintre localnici cei mai notorii si demni de stima era Elena Farago (din martie

1907 membru, pana in 1908, in comitetul de redactie ale revisteI) si 1. M. Marincscu. Dar Elena Farago, cu un trecut simbolist, nu prea se incadra bine in fizionomia pasunist agresiva a revistei, patronata de directiva critica a lui D.

Tomescu. Un fapt se impune a fi relevat. Daca Samanatorul"

si celelalte reviste samanatoriste; au izbutit sa produca talente remarcabile, Luceafarul" pe Goga si Agarbiceanu, Fat-Frumos" pe GarleanU), Ramuri" are tristul privilegiu de a nu fi produs, in nici un gen, nici un talent relevabil. Pana si D. Tomescu, criticul revistei, nu s-a putut impune in peisajul critic al timpului ca o voce autentica si ascultata. A fost. mai curand, o porta-voce, singurul lui merit (a murit, tocmai, in 1945), daca merit poate fi numit, este ca a ramas, si intre razboaie, un samanatorist de stricta observanta, condamnand literatura bolnava". De semnalat ar fi numai ca, spre deosebire de lorga, a sfarsit prin a saluta opera lui Rebreanu, inglobata insa literaturii taranesti, ceea ce voia sa insemne samanatorismului.

Dar gratie unei dibace politici financiare, revista continua sa apara, publicand productia samanatoristilor intarziati. in ianuarie 1915 Ramuri" fuzioneaza cu revista lui N. Iorga,

Drum drept", luand, cum ceruse marele savant, numai titlul revistei iorghiste. A fost, marturisea peste 14 ani C. Saban-

Fagetel, o incercare de a-1 vedea pe dl Iorga revenit in mijlocul luptelor literare si refacand disciplina samanatorista printr-o actiune pe care orgoliul nostru o cerea pornita de la Ramuri". A fost un efort inutil pentru ca N. Iorga incetase de a mai fi critic literar, iar aparitia, inca in martie 1906, a Vietii Romanesti" a determinat trecerea marilor talente care populau Samanatorul" (disparut, de altfel, in iunie 1910; Iorga il parasise inca in 1906), inclusiv Sadoveanu, spre revista ieseana iar altele gravitau in jurul revistei lui M. Dragomirescu, Convorbiri critice".

Dupa numai un an de la incetare a aparitiei (1918), Ramuri" reinvie. C. Saban-Fagetcl avea, acum, tipografie, era un fruntas politic liberal, cu certe aspiratii, si avea nevoie de o publicatie a sa. in 1919 Ramuri", deci, reapare. isi pastreaza insa - datorita lut D. Tomescu, poate si a lui Fagetel - orientarea samanatorista, incat, in 1926. Pompiliu Constantinescu observa in Sburatorul" ca ideologia samanatorista a capatat forma unui regionalism literar, avand in ramura sa olteana falanga cea mai pronuntata". Revista e bilunara si are parte mai ales de colaboratori craioveni: Elena Farago, C. D. Fortuncscu, C. D. Pencioiu, I. Dragu, Marcel Romanescu, Eugen Constant. Din cand in cand N. Iorga onoreaza revista cu colaborarea sa, devenind, cum se anunta din 1922 pana in 1927 chiar directorul publicatiei. Apoi, dupa 1920, aici se produce un reviriment sensibil. incep sa colaboreze N. Crainic, Al. Busuioceanu, Lascarov-Moldoveanu, Vasilc Al. George. craiovenii Al. Popescu-Telega, I. Dongorozi (CraioveanU) reanimati samanatoristii I. Ciocarlan, I. U. Soricu. Poezia lui Blaga, socotita un simbol al decadentei moderniste, e constant blamata. O nota din nr. 9/1920 mentiona: Dl Blaga pare insa ca uneori vrea sa-si mistifice cititorii fortandu-i sa-si scoata poezie din materialul brut pe care {i- serveste D-sa". Revista, din 1921, isi remaniaza formula, Tomescu intrand parca in eclipsa. Dintre noii colaboratori mai importanti e G. M. Vladescu. Din 1922 revista devine saptamanala, Iorga devenind aici director, publicatia avand ca subtitlu Drum drept". Chiar in nr. 1 din 1922 marele savant semneaza un lung articol program (continuat si in urmatoarele trei numerE) intitulat, desigur, Literatura nevertebrata romaneasca si literatura normala europeana. Ca odinioara la Samanatorul", carturarul semneaza rubrica Cronica", atacand tot ceea ce iesea din cadrele unui traditionalism normativ, inteles atat de restrictiv incat literatura romana, de s-ar fi putut, ar fi trebuit sa-si curme evolutia, pentru a reveni la motivele si formulele de altadata. intr-un articol din 21 aprilie 1922 lorga marturisea ca scopul sau e inalt: Reluarea vechiului obicei, prea mult timp parasit, de a Iovi fara crutare ceea ce azi infesteaza si infecteaza ulita literara. Reinceperea deci, in conditii care nu sunt mai rele ca acum vreo douazeci de ani, a razboiului contra oamenilor cari cred ca AźnoutateaA╗ daca e destrabalata, poate inlocui si inspiratia sincera si tehnica onesta, care sunt singurele izvoare ale adevaratei literaturi". Iorga c suparat foarte ca impotriva Ramurilor-Drum drept" se organizase o coalitie care cuprindea Viata Romaneasca", Sburatorul", Gandirea", Cugetul Romanesc", Vieata noua" etc. A semnat, in replica, articolul Contra ignorarilor si a insultelor. D. Tomescu isi urma fidel maestrul, declarand intr-un articol din decembrie 1925: Suntem si astazi, ca si acum 20 de ani, in plina miscare samanatorista Actiunea vie si rascolitoare, de acum 20 de ani, a fost numai inceputul unei propagande care, biruind, isi asteapta acum rezultatele". Revista craioveana e atacata de peste tot inclusiv de Gandirea", care socotea samanatorismul un ciclu literar definitiv apus. Tomescu va intinde o mana amicala Gandirii", in care vede salutar revigorarea traditionalismului. Sumarele revistei conduse de N. Iorga sunt atone si aglomerate de nume fara ecou. Versul dintr-o poezie a Iui Mihai Mosandrei (nr. 23/1922) Ramuri, plapande, ramuri goale" poarta in sine, fara sa vrea, nu stiu ce simbol tragic pentru calitatea literara a revistei. in 1924 reapar aici Crainic, Anton Cotrus, Radu Gyr, Cezar Pctrescu, Marcel Romanescu, Cincinal Pavelescu, Zaharia Stancu. Erau, acestea, in incruntatele pagini ale revistei craiovene, mici oaze de literatura autentica. in 1928 Iorga abandoneaza directia revistei, care redevine Ramuri". Cum si Tomescu paraseste redactia pentru a prelua conducerea Scrisului Romanesc", directiva ideologica o are, acum, Radu Dragnea, un invatat carturar ardelean, foarte activ la Gandirea" si Cuvantul". Idealul sau e mai departe de la Samanatorul", prin samanatorism, facand apel la resursele spiritualitatii native". Dragnea incerca realizarea unui front comun cu Gandirea". N-a avut timp sa izbandeasca pentru ca trecerea lui aici a fost scurta. in 1929 Fagetel apeleaza la colaborarea lui Arghezi, Cezar Petrescu, Voiculescu, Sadoveanu. Revista reapare tocmai in 1934. E acum deschisa tuturor innoirilor literare si, de aceea, mai substantiala, desi directiva samanatorista nu a fost deloc abandonata. Revista a continuat sa apara pana in 1947, dovedind o longevitate demna de elogiat. A fost, negresit, in capitala Baniei, un puternic factor de iradiere culturala. Reaparitia revistei Ramuri", in 1964, a semnificat o continuitate, desi pub:icatia s-a aratat deschisa, acum, innoirilor de tot felul, impunandu-se prestigios in peisajul literar al timpului. E foarte bine ca dl Florea Firan a inchinat acestui eveniment aproape centenar monografia, densa desi unele aprecieri sunt adesea edulcorate, despre revista Ramuri". E nevoie de astfel de studii recuperatoare.

Aprilie 1996

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.