Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








Convorbiri literare despre Sinteze literare





Longevitatea Convorbirilor literare nu concorda cu o existenta prestigioasa; declinul incepuse cu disparitia lui Emi-nescu si Creanga. In 1890 Caragiale colabora demonstrativ la organul liberal Vointa nationala, lasind sa se intrevada dezacordul cu Junimea politica. Nici o rezerva nu mai exista asupra rupturii in 1892 ; conferinta Gaste si giste literare si comentariul Doua note, care scandalizara pe Maiorescu, demonstreaza din partea lui Caragiale o decizie definitiva. La sfirsitul secolului, dupa treizeci si trei de ani de aparitie, revista junimista mutata la Bucuresti nu mai reflecta fenomenul literar cotidian. Un nume mai important e acela al lui Duiliu Zamfirescu, care daduse primele trei volume din ciclul Comanestenilor. Ponderea oamenilor de litere in comitetul de conducere din 1901 e minima, prioritate avind universitarii, in majoritate maiorescieni, unii din ei tineri : Dimitrie Evolceanu, Nicolae Basilescu, Petre P. Negulescu, Mihail Dragomi-rescu, I. A. Radulescu-Pogoneanu, Teohari Antonescu, J. Bogdan, A. Naum, D. Onciul, Al. Philippide, Gr. Antipa, D. Voi-nov, V. Babes. Adica filozofi, istorici, juristi, filologi si oameni de stiinte exacte. I. Al. Bratescu-Voinesti retragindu-se, literatura e reprezentata in comitet de I. A. Bassarabescu, poetii N. Volenti si Mihail Saulescu. intre anii 1902 si 1906 directia o detinea slavistul si istoricul Ioan Bogdan, frate al lui G. Bogdan-Duica, acesta din urma introdus de asemenea in comitet. Din 1902, N. Iorga incepea publicarea unei Istorii a lui Mihai Viteazul, elogiata de Ilarie Chendi in Samanatorul. La capitolul poezie, de retinut capodopera lui St. O. Iosif, Doina. Membru al aceluiasi comitet din 1906, N. Iorga influenta orientarea Convorbirilor literare, sprijinit de G. Bogdan-Duica (cumnat al istoriculuI), de Mehedinti, cu care dupa un timp intra in conflict, de Ioan Paul, A. C. Cuza si altii. Sub lunga conducere a geografului S. Mehedinti (1907 1923) se accentueaza interesul pentru problematica de aspect etic, cultural, in spiritul ideilor expuse anterior intr-un articol din Samanatorul : Primavara, literara (20 febr. 1905). Polemicile cu Viata romaneasca, pe tema poporanismului dau curs, la directorul Convorbirilor, unei mentalitati refractare prefacerilor, conservatoare. Argumentele se abat de la obiectul discutiei, Viata romaneasca fiind acuzata de Americanism literar (1908), deoarece intelegea sa-si remunereze colaboratorii.

Meditatiile lirice ale lui Duiliu Zamfirescu din paginile Convorbirilor literare privesc spre trecut, ca si poemul eroic Mirita. Fecund si incolor e D. Nanu, amator de titluri sonore: Aestuas infelix, Dalila, Fuga. lui Don Juan, Aqua forte. G. Mur-nu vine si el, printre altele, cu un Profanum vulgus, iar A. Naum (oare publicase o ridicola epopee eroi-comica, Povestea vulpiI) ne transporta La Roma (iN) Mele lui Mart. I. Al. George peregrina pe urmele celorlalti prin Italia antiqua. declamind in metru antic. Un Memento vivere si o Cosmogonie poarta semnatura A. Toma. Nu de la N. Volenti, Ana Conta-Kernbach, O. Carp, G. Vilsan, G. Tutoveanu, de ia tenacele Eugen Ciuchi (secretar de redactiE), nici de la A. Mindru, cu plicticosul ciclu de Scrisori antice (ale lui Publius catre Lydia si inverS) era de asteptat marea poezie. St. O. Iosif, colaborator din 1896, aparea pina in 1906 cu piese caracteristice, Cobzarul, Cronicarii, Boierii (unele incluse in PatriarhalE) sau cu poemul A fost o data Cu peste douazeci de poezii, insumind o mare parte din tot ce a publicat, e prezent Panait Cerna. Se remarca Floare si genune, meditatia din 1907 Zile de durere, Poporul (1909), Lui Leo Tolstoi. Cu cite o singura poezie, in aceasta etapa, ii descoperim pe Octavian Goga (Zile rele, 1907), si Mihai Codreanu (Testamentul unui poet necunoscuT). Rar e semnalata Elena Farago. La Convorbiri literare gasira credit Mircea Dem. Radulescu, Mareu Beza, Em. Ciomac. Dintre tinerii care se vor afirma dupa razboi, colaboreaza din 1912 Ion Pillat (Pictor ignotus, Ruga budista, in ritmul antic, Glasul sirenei, Turla etC), din 1913 Demostene Botez (Lui Panait Cerna, Cintarea margelilor de chilimbaR), urmati in 1914 de V. Voiculescu, cu citeva poezii, intre care un Ganimede. De amintit sint traducerile, unele excelente ; fragmente din Iliada in versiunea G. Murnu (care triaduce si din HeinE), din Odyseea in versiunea Cezar Pa-pacostea, din Virgiliu si Dante de G. Cosbuc sau din modernul Verlaine de Anghel si Iosif (ultimul si traducator din HeinE).

Epica acestei perioade la Convorbiri literare, saraca in lucrari de calitate, nu retine atentia. Duiliu Zamfirescu tiparea intermitent romanul Ceea ce nu se poate (1906 si 1910), ulterior intitulat Anna ; ii urmeaza Scrisori romane si amintiri din cariera diplomatica. (Ca autor dramatic da piesele : O amica, Lumina noua, Poezia departarii, VoichitA). Amintirile de la Junimea" ale lui Iacob Negruzzi vor fi continuate dupa 1919. Ca si absent e Slavici. De tinuta remarcabila sint schitele lui I. A. Bassarabescu, intre care admirabilele Pe drezina, Don Bazil si Un dor implinit. Frapeaza prezenta lui Mihail Sadoveanu, cu povestirile Pacat boieresc si Tu n-ai iubit. O singura data e intilnit C. Sandu-Aldea si sporadic N. N. Beldiceanu. Impresii de calatorie in Macedonia si Anglia semneaza Marcu Beza ; reflectii de intelectual, E. Lovinescu (Clio, Cetatea Mortii-VenetiA). Teatrul oferit de Al. G. Flo-rescu si A. de Herz e minor.

Foarte informate studii de istorie literara despre Budai-Deleanu, Alexandrescu, Russo, Eminescu se datorau lui G. Bogdan-Duica. Dupa 1904 Mihail Dragomirescu nu mai colabora; I. A. Radulescu-Pogoneanu si S. Mehedinti polemizau cu decadentul" Ovid Densusianu. Tot Radulescu-Pogoneanu intreprinde cercetari eminesciene si comenteaza lirica lui Cerna. De la scriitori ai secolului al XlX-lea (Asachi, Negruzzi, CaragialE) E. Lovinescu, prezent intre 1910 si 1913, trece la literatura noua: Anghel, Iosif, Girleanu, Eftimiu. Se consacra numere speciale (procedeu practicat pina la disparitia revistei, in 1944) unor precursori de seama. Numarul pe noiembrie 1907, in memoria lui A. I. Odobescu, includea articole de Al. Tzigara-Samurcas, I. A. Radulescu-Pogoneanu si S. Mehedinti. Studii de istorie a artei publica Al. Tzigara-Samurcas, invitat in acesti ani si de Viata romaneasca.

Prin multitudinea studiilor stiintifice, de arheologie, economie, biologie, istorie, etnografie si altele, cu zeci de diviziuni tematice, sub directia lui Ioan Bogdan si aceea a lui S. Mehedinti, revista are adesea fizionomia unui buletin academic. N. Iorga justifica procedeul ca o contrapondere" la ceea ce oferea, in acest sens, dupa 1906, Viata romaneasca. in 1905 1906 scriu studii de stricta specialitate V. Parvan si N. Iorga (acesta despre : Vechiul mestesug de cladire al romanilor sau despre Mestesugul de pictura si sculptura in trecutul romanesC). Alte cercetari istorice apartin lui Ioan Bogdan, D. Onciul si I. Ursu. Teohari Antonescu se refera la originile omului iar S. Mehedinti la intemeierea antropologiei ca stiinta. Probleme de biologie abordeaza dr. N. Leon si D. Voi-nov ; de economie, privind cresterea avutiei nationale, dr. Fr. Robin. Ion Petrovici dezvolta o chestiune cu implicatii estetice : insemnatatea filozofica a auditiei colorate. Din grupul impozant al lingvistilor, se manifesta tinerii Sextil Puscariu (polemizind cu Al. PhilippidE), I. A. Candrea, P. Papahagi, August Scriban, paralel cu specialisti in filologia clasica, D. Evolceanu si altii. Din Germania, celebrul Gustav Weigand trimite un elogios studiu, Hasdeu ca filolog (1907). N. Carto-jan se contureaza ca foarte serios cercetator al literaturii romane vechi. Se cuvine mentionat in 1916, un tinar de douazeci si unu de ani, Lucian Blaga, cu eseul Intelectualismul in filozofie.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.