Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Convorbiri literare despre Sinteze literare



Longevitatea Convorbirilor literare nu concorda cu o existenta prestigioasa; declinul incepuse cu disparitia lui Emi-nescu si Creanga. In 1890 Caragiale colabora demonstrativ la organul liberal Vointa nationala, lasind sa se intrevada dezacordul cu Junimea politica. Nici o rezerva nu mai exista asupra rupturii in 1892 ; conferinta Gaste si giste literare si comentariul Doua note, care scandalizara pe Maiorescu, demonstreaza din partea lui Caragiale o decizie definitiva. La sfirsitul secolului, dupa treizeci si trei de ani de aparitie, revista junimista mutata la Bucuresti nu mai reflecta fenomenul literar cotidian. Un nume mai important e acela al lui Duiliu Zamfirescu, care daduse primele trei volume din ciclul Comanestenilor. Ponderea oamenilor de litere in comitetul de conducere din 1901 e minima, prioritate avind universitarii, in majoritate maiorescieni, unii din ei tineri : Dimitrie Evolceanu, Nicolae Basilescu, Petre P. Negulescu, Mihail Dragomi-rescu, I. A. Radulescu-Pogoneanu, Teohari Antonescu, J. Bogdan, A. Naum, D. Onciul, Al. Philippide, Gr. Antipa, D. Voi-nov, V. Babes. Adica filozofi, istorici, juristi, filologi si oameni de stiinte exacte. I. Al. Bratescu-Voinesti retragindu-se, literatura e reprezentata in comitet de I. A. Bassarabescu, poetii N. Volenti si Mihail Saulescu. intre anii 1902 si 1906 directia o detinea slavistul si istoricul Ioan Bogdan, frate al lui G. Bogdan-Duica, acesta din urma introdus de asemenea in comitet. Din 1902, N. Iorga incepea publicarea unei Istorii a lui Mihai Viteazul, elogiata de Ilarie Chendi in Samanatorul. La capitolul poezie, de retinut capodopera lui St. O. Iosif, Doina. Membru al aceluiasi comitet din 1906, N. Iorga influenta orientarea Convorbirilor literare, sprijinit de G. Bogdan-Duica (cumnat al istoriculuI), de Mehedinti, cu care dupa un timp intra in conflict, de Ioan Paul, A. C. Cuza si altii. Sub lunga conducere a geografului S. Mehedinti (1907 1923) se accentueaza interesul pentru problematica de aspect etic, cultural, in spiritul ideilor expuse anterior intr-un articol din Samanatorul : Primavara, literara (20 febr. 1905). Polemicile cu Viata romaneasca, pe tema poporanismului dau curs, la directorul Convorbirilor, unei mentalitati refractare prefacerilor, conservatoare. Argumentele se abat de la obiectul discutiei, Viata romaneasca fiind acuzata de Americanism literar (1908), deoarece intelegea sa-si remunereze colaboratorii.



Meditatiile lirice ale lui Duiliu Zamfirescu din paginile Convorbirilor literare privesc spre trecut, ca si poemul eroic Mirita. Fecund si incolor e D. Nanu, amator de titluri sonore: Aestuas infelix, Dalila, Fuga. lui Don Juan, Aqua forte. G. Mur-nu vine si el, printre altele, cu un Profanum vulgus, iar A. Naum (oare publicase o ridicola epopee eroi-comica, Povestea vulpiI) ne transporta La Roma (iN) Mele lui Mart. I. Al. George peregrina pe urmele celorlalti prin Italia antiqua. declamind in metru antic. Un Memento vivere si o Cosmogonie poarta semnatura A. Toma. Nu de la N. Volenti, Ana Conta-Kernbach, O. Carp, G. Vilsan, G. Tutoveanu, de ia tenacele Eugen Ciuchi (secretar de redactiE), nici de la A. Mindru, cu plicticosul ciclu de Scrisori antice (ale lui Publius catre Lydia si inverS) era de asteptat marea poezie. St. O. Iosif, colaborator din 1896, aparea pina in 1906 cu piese caracteristice, Cobzarul, Cronicarii, Boierii (unele incluse in PatriarhalE) sau cu poemul A fost o data Cu peste douazeci de poezii, insumind o mare parte din tot ce a publicat, e prezent Panait Cerna. Se remarca Floare si genune, meditatia din 1907 Zile de durere, Poporul (1909), Lui Leo Tolstoi. Cu cite o singura poezie, in aceasta etapa, ii descoperim pe Octavian Goga (Zile rele, 1907), si Mihai Codreanu (Testamentul unui poet necunoscuT). Rar e semnalata Elena Farago. La Convorbiri literare gasira credit Mircea Dem. Radulescu, Mareu Beza, Em. Ciomac. Dintre tinerii care se vor afirma dupa razboi, colaboreaza din 1912 Ion Pillat (Pictor ignotus, Ruga budista, in ritmul antic, Glasul sirenei, Turla etC), din 1913 Demostene Botez (Lui Panait Cerna, Cintarea margelilor de chilimbaR), urmati in 1914 de V. Voiculescu, cu citeva poezii, intre care un Ganimede. De amintit sint traducerile, unele excelente ; fragmente din Iliada in versiunea G. Murnu (care triaduce si din HeinE), din Odyseea in versiunea Cezar Pa-pacostea, din Virgiliu si Dante de G. Cosbuc sau din modernul Verlaine de Anghel si Iosif (ultimul si traducator din HeinE).

Epica acestei perioade la Convorbiri literare, saraca in lucrari de calitate, nu retine atentia. Duiliu Zamfirescu tiparea intermitent romanul Ceea ce nu se poate (1906 si 1910), ulterior intitulat Anna ; ii urmeaza Scrisori romane si amintiri din cariera diplomatica. (Ca autor dramatic da piesele : O amica, Lumina noua, Poezia departarii, VoichitA). Amintirile de la Junimea" ale lui Iacob Negruzzi vor fi continuate dupa 1919. Ca si absent e Slavici. De tinuta remarcabila sint schitele lui I. A. Bassarabescu, intre care admirabilele Pe drezina, Don Bazil si Un dor implinit. Frapeaza prezenta lui Mihail Sadoveanu, cu povestirile Pacat boieresc si Tu n-ai iubit. O singura data e intilnit C. Sandu-Aldea si sporadic N. N. Beldiceanu. Impresii de calatorie in Macedonia si Anglia semneaza Marcu Beza ; reflectii de intelectual, E. Lovinescu (Clio, Cetatea Mortii-VenetiA). Teatrul oferit de Al. G. Flo-rescu si A. de Herz e minor.



Foarte informate studii de istorie literara despre Budai-Deleanu, Alexandrescu, Russo, Eminescu se datorau lui G. Bogdan-Duica. Dupa 1904 Mihail Dragomirescu nu mai colabora; I. A. Radulescu-Pogoneanu si S. Mehedinti polemizau cu decadentul" Ovid Densusianu. Tot Radulescu-Pogoneanu intreprinde cercetari eminesciene si comenteaza lirica lui Cerna. De la scriitori ai secolului al XlX-lea (Asachi, Negruzzi, CaragialE) E. Lovinescu, prezent intre 1910 si 1913, trece la literatura noua: Anghel, Iosif, Girleanu, Eftimiu. Se consacra numere speciale (procedeu practicat pina la disparitia revistei, in 1944) unor precursori de seama. Numarul pe noiembrie 1907, in memoria lui A. I. Odobescu, includea articole de Al. Tzigara-Samurcas, I. A. Radulescu-Pogoneanu si S. Mehedinti. Studii de istorie a artei publica Al. Tzigara-Samurcas, invitat in acesti ani si de Viata romaneasca.

Prin multitudinea studiilor stiintifice, de arheologie, economie, biologie, istorie, etnografie si altele, cu zeci de diviziuni tematice, sub directia lui Ioan Bogdan si aceea a lui S. Mehedinti, revista are adesea fizionomia unui buletin academic. N. Iorga justifica procedeul ca o contrapondere" la ceea ce oferea, in acest sens, dupa 1906, Viata romaneasca. in 1905 1906 scriu studii de stricta specialitate V. Parvan si N. Iorga (acesta despre : Vechiul mestesug de cladire al romanilor sau despre Mestesugul de pictura si sculptura in trecutul romanesC). Alte cercetari istorice apartin lui Ioan Bogdan, D. Onciul si I. Ursu. Teohari Antonescu se refera la originile omului iar S. Mehedinti la intemeierea antropologiei ca stiinta. Probleme de biologie abordeaza dr. N. Leon si D. Voi-nov ; de economie, privind cresterea avutiei nationale, dr. Fr. Robin. Ion Petrovici dezvolta o chestiune cu implicatii estetice : insemnatatea filozofica a auditiei colorate. Din grupul impozant al lingvistilor, se manifesta tinerii Sextil Puscariu (polemizind cu Al. PhilippidE), I. A. Candrea, P. Papahagi, August Scriban, paralel cu specialisti in filologia clasica, D. Evolceanu si altii. Din Germania, celebrul Gustav Weigand trimite un elogios studiu, Hasdeu ca filolog (1907). N. Carto-jan se contureaza ca foarte serios cercetator al literaturii romane vechi. Se cuvine mentionat in 1916, un tinar de douazeci si unu de ani, Lucian Blaga, cu eseul Intelectualismul in filozofie.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.