Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE despre Sinteze literare








Ciudate sunt, uneori, destinele oamenilor. Cine ar fi putut gandi ca un stranepot al Bratienilor se va casatori cu fiica unui cizmar, pe deasupra si socialist fruntas? Si, totusi, aceasta uniune s-a petrecut, in timpul razboiului, intre Dinu Pillat, fiul poetului si stranepot, prin mama, al celor trei frati Bratianu (omnipotentii P.N.L.) si Cornelia Filipescu. Cine 1-a cunoscut insa pe Dinu Pillat, fermecator si lipsit de prejudecati de orice fel, intelege bine ca acesta n-a gandit nici o clipa ca face o mezalianta. Pur si simplu, tinerii, colegi fiind, in timpul razboiului, la Facultatea de Litere, s-au indragostit, casatorindu-se prin fireasca optiune. De aici incepe povestea frumoasa si tragica a Corneliei Pillat care isi povesteste, cu delicatete, viata in cartea Eterna reintoarcere, aparuta la Editura Du Style. E o carte nu atat de memorii, cat de evocare tandra, nu fara migala si truda a reconstituirii. Inutil sa insist cine au fost Bratienii pentru Romania moderna si cine a fost poetul Ion Pillat, nepot pe linie materna, a celor trei vestiti frati, conducatori, pe rand, ai Partidului National Liberal. Dar e interesant si semnificativ, pentru evocarea Corneliei Pillat, de staruit asupra familiei ei de domnisoara. Tatal ei, Gheorghe Ene Filipescu, a plecat adolescent de la sat si, dupa peripetii, a ajuns ucenic la un cizmar. Tanar inteligent, desi a deprins scris-cititul, singur, la 16 ani, invata meseria si, treptat, ajunge proprietarul unui atelier de lux, magazin vestit, pe Calea Victoriei. A intrat in miscarea socialista de dupa 1900, adica dupa plecarea generosilor, si s-a demonstrat activ. in 1907, la rascoala taranilor, cand Ion I. C. Bratianu fusese ministru de Interne, potolind razmerita, Gh. Ene Filipescu, solidarizandu-se cu rasculatii, e arestat. Fiica sa isi aduce aminte de activitatea lui de militant prin anii treizeci si mai tarziu, cand ajunsese alaturi de fruntasii socialisti din Romania Mare. Dupa al doilea razboi mondial s-a tinut alaturi de gruparea Const. Titel Petrescu, refuzand alianta cu P.C.R. Va fi, in 1952, arestat si moare, in cateva luni (era bolnav de tuberculoza), in puscarie. Ajunsese om cuprins, citea mult, avea o casa bine rostuita prin cartierul Rahova si nu-si lasase familia pe drumuri. Casa Iui a rezistat cu bine pana la dezastrul initiativei demolarilor ceausiste. Autoarea relateaza, cu liniste, care se transforma, la lectura. in infiorare, cum mama ei a continuat sa grijeasca aceasta casa asezata, pana ce echipa de demolatori a ajuns in dreptul ci. N-a indraznit sa porneasca buldozerele si zmulgerea usilor si a ferestrelor, pana ce familia n-a terminal dereticatul, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. A fost ca o grijirc de fiinta vie pe patul mortii. Apoi, familia a plecat in tacere, lasand toate la locul lor, mutandu-se in micul apartament din Drumul Taberei. Dar pana a se produce nenorocirea demolarii, familia Dinu-Cornclia Pillat, fiica lor Monica, mama lui Dinu, sotia marelui Ion Pillat s-au mutat, cu de la sine vointa, in casa cu marchiza si curte a cizmarului Filipcscu, acum mort in temnitele dictaturii.

Nenorocirea unise cele doua ramuri ale familiei Dinu Pillat. Au infundat puscaria, din aceleasi motive, si socialistul Gh. Filipescu si Const. (DinU) Bratianu si Filiatii. Iar averea Bratienilor s-a risipit in neantul tuturor reformelor si a nationalizarii. Ba si-au pierdut si locuintele, ajunse bunuri de folos public, si utilizate, prin chiriasi ai statului, in comun. Ion Pillat a murit, in urma unei comotii cerebrale, in aprilie 1945. Dar sotia sa, pictorita Maria Pillat-Brates, a supravietuit multa vreme, suportand senin distrugerile toate. A pierdut via din Izvorani, mosia de la Miorcani (unde poetul scrisese Satul meU), casa, extraordinar aranjata, din Bucuresti, s-a paraduit, cea a tatalui lui Ion Pillat, asemenea. A ramas impacata cu sine, cu o fiica fugita din tara prin 1946, din cauza politicii liberale a sotului (Mihai FarcasanU), vanzand, cu ajutorul copiilor, Dinu si Cornelia, Ia Talcioc si anticari, o biblioteca, mobilele, covoarele, tablourile, pentru a se intretine, pe ea, familia, inclusiv socrii batrani si o matusa. I-a fost dat sa se sfarseasca tarziu, in urma unei scleroze in placi. Dar toata aceasta pustiire a suportat-o stoic, demn si intelept. Ea, ca si Dinu si Cornelia Pillat, tarziu de tot, dupa moartea lui Dinu Pillat, in strainatate fiind, cineva a intrebat-o pe Cornelia Pillat cum de a lasat-o inima sa vanda, pe bucati, acea bijuterie care fusese locuinta lui Ion Pillat. Nu putea explica unei neavizate cum s-au petrecut, cu adevarat, evenimentele pentru ca orice ar fi spus, oricat de rational si elocvent, nu putea fi inteles. Acea tragedie a disparitiei unei clase (cand nu era si fizica) e reconstituita, cu un mare firesc al nuantelor, iri cartea Corneliei Pillat si ramane ca o marturie si un document relevabile cu totul.

Dinu Pillat a facutv parte din generatia razboiului (Ion Caraion, Geo Dumitrescu, Const. Tonegaru, Pavel Chihaia etc, etC), publicand, in 1943 (de la 22 de anI) romanul Tinerete ciudata (1943) si, in 1946, romanul Moartea cotidiana. Nu erau, desigur, capodopere. Dar dezvaluiau certe virtualitati creatoare. II pasiona istoria literara. De aceea, remarcandu-1, profesorul sau G. Calinescu il retine la catedra, ca asistent, in 1945. Va functiona, aici, timp de doi ani, plecand o data cu profesorul sau licentiat de la catedra, dar nu inainte de a-si fi luat doctoratul. il admira sincer pe Calinescu, ceea ce nu 1-a retinut sa-i trimita o scrisoare (e reprodusa in cartE), in 1946, prin care dezaproba articolele antimaniste si antibratieniste publicate in Natiunea", in perioada vestitelor procese si refuzand sa colaboreze la pagina literara a respectivului cotidian. G. Calinescu nu s-a suparat si 1-a angajat, de-abia in 1950, la Institutul de istorie literara. Era, acolo, o oaza fermecata de intelectualitate, careia Dinu Pillat i s-a integrat perfect. Sedintele de vineri, cu toti membrii Institutului si invitati din afara, ramase de pomina, il fericeau pe Dinu Pillat. Dar pana a ajunge aici a fost somer sau amploaiat prin te miri unde. Avea cercul sau de prieteni, unii proveniti din mostenirea paterna, printre care V. Voiculescu, Barbu Slatineanu, Const. Noica, Vladimir Streinu, Sergiu Al. George, Alex. Paleologu. Petrecea la unii, in anumite dupa-amieze, ascultand lecturi, cu deosebire cele ale poetului Voiculescu, din prozele sale sau din Ultimele sonete inchipuite Citise si unele texte ale lui Const. Noica (Anti Goethe, Lecturi hegelienE). Se considera pus la adapost la Institutul de Istorie Literara, citea la biblioteca Academiei (unde sotia sa, transferata silit, era functionara la Cabinetul de StampE), scria studii din planul sau de cercetare, continuand sa se vada cu acei mari intelectuali. in 1958, dupa ingrozitoarea plenara a CC. al P.M.R., din iunie, se pornise, din nou, o groaznica vanatoare impotriva intelectualilor. S-a pregatit, de zor, un procas impotriva unor intelectuali de frunte. Prin februarie 1959 au inceput arestarile, lui Dinu Pillat venindu-i randul in martie. Inculpatii principali erau Const. Noica si Dinu Pillat. Ceilalti (au fost comasate doua loturI) erau V. Voiculescu, Vladimir Streinu, Alex. Paleologu, Theodor Enescu, Remus Niculescu, Barbu Slatineanu, Sergiu Al. George, Pastorel Teodoreanu, Marietta Sadova, N. Steinhardt, Arsavir Acterian. Acuzatiile au fost, ca de obicei, grave si absurde. Au fost judecati si condamnati la ani grei de puscarie. Dinu Pillat a luat" 25 de ani, dupa ce la anchete fusese groaznic batut, (intalnirea lui, dupa eliberare, cu anchetatorul caruia i-a declarat grav ca 1-a iertat, povestita si mie de fostul intemnitat si relatata in carte, e efectiv zguduitoare, spunand multe despre adevaratul crestin ce era Dinu Pillat.) N-a ispasit, din pedeapsa, decat peste cinci ani grei. Amnistia din 1964 i-a adus libertatea. A reintrat, inca in 1964, la Institutul de Istorie Literara, de unde a fost dat afara, prin transfer", tocmai in primavara lui 1975. A fost mult indurerat. Dar destinul nu-i mai rezerva mare lucru. S-a imbolnavit de o maladie necrutatoare si, in decembrie 1975, moartea 1-a izbavit. Avea numai 54 de ani. Evocarea personalitatii lui Dinu Pillat, lucrata in bucati si fragmente bine gandite, e plina de dramatism si dragoste marturisita. E segmentul, poate, cel mai important al cartii pe care o comentez.

Cornelia Pillat e o fina intelectuala si specialista in istoria artei medievale romanesti. Viata nu i-a fost deloc usoara, trecand prin toate cate le relateaza. Nu as spune ca aceasta carte dovedeste har expresiv. Dar e scrisa cu delicatete si fior, izbutind sa transmita cititorului atmosfera unei epoci (de fapt unor epocI). Aplecarea ei spre reconstituirea detaliului caracteristic din istoria artei medievale romanesti transpare, fericit, si in aceasta carte. Memorabila este recrearea casei lui Ion Pillat si a altora dupa vechi albume, surprinse, toate, cu migala de artist si acribie de cercetator. Aici, in aceste pagini, destule, trebuie cautata valoarea evocarii d-nei Cornelia Pillat. Ma grabesc sa adaug ca nu e singura. Pentru ca, de fapt, evocarea aceasta din bucati se aduna intr-un ansamblu de atmosfera unitar. Si intregul se citeste, cu adevarat, dintr-o rasuflare indrumand la reflexii melancolice. O mentiune speciala se cuvine notata pentru scrisorile Piei Pillat-Farcasanu, sora lui Dinu, reproduse - cu stiinta a recompunerii - in cartea d-nei Cornelia Pillat.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.