Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare








Imaginarul poetic despre Sinteze literare





intregul sistem de imagini artistice, de figuri de-stil integrate in tesatura creatiei formeaza imaginarul artistic/poetic" al operei.

Succesiunea imaginilor artistice ca reflectari ale unor obiecte, peisaje, aspecte ale realitatii surprinse prin cuvant si filtrate prin personalitatea creatorului, coerenta imaginilor, organizarea lor in structura textului determina configuratia imaginarului artistic, fiinta vie a poeziei (in cazul nostrU), ce se constituie sub ochii lectorului. in literatura, totul incepe cu cuvantul, iar aventura poetica este mai intai o aventura a limbajului" (Jean Burgos, Pentru o poetica a imaginaruluI). Poezia este cazul privilegiat al unui limbaj care inceteaza de a spune ceva la nivelul obisnuit, ca sa se rostogoleasca pe el insusi, sa confere realitate unei viziuni interioare. Poeticul depinde de materialitatea referentilor, de nivelul lingvistic, dar este altceva, expresie a unei realitati nicicand traite pana atunci, netrimitand la nimic anume anterior ei insesi si creatoare a unei fiinte de limbaj ce se adauga realitatii si faureste un sens" (J. BurgoS).

Aceasta poetica a imaginii, cu legile ei specifice, distantarea cuvantului poetic de limbajul uzual conduc la ruptura dintre semn si obiect, cand cuvantul (semnuL) este lasat sa traiasca pentru el insusi. Imaginea poetica este si pentru Andre Breton o aparitie fulguranta in alunecarea de la o realitate la alta.

Suita cuvintelor se organizeaza intr-o sintaxa care modeleaza o imagine sau serii de imagini purtatoare de noi realitati ce alcatuiesc imaginarul poetic.

Descifrarea imaginarului artistic va ilustra faptul ca imaginea in literatura este mai mult decat un semn, este un sens in stare nascanda" (G. BachelarD).

Poezia nu reprezinta ceva ce i-ar fi anterior, este ivire concomitenta cu verbul poetic, iesire din timpul profan, cronologic si intrare intr-un timp calitativ diferit, un timp sacru, deci poeticul si miticul se intalnesc in structurile imaginarului (aspecte comentate de Mircea Eliade si Gilbert DuranD).

Din aceasta perspectiva, imaginarul reprezinta organizarea in spatiu a relatiilor eului creator cu provocarile temporalitatii. Modalitatile de structurare dinamica a schemelor sunt cucerirea (umplerea spatiului, dominarea timpului tocmai prin revolta in fata acestuiA), retragerea (replierea, schemele de aparare a fiintei de efectele degradante ale timpuluI), acceptarea deturnata (viclesugul, inserarea in cronologie, acceptarea conditiei temporalE). Aceste scheme motorii, a caror sintaxa este comentata de J. Burgos si de G. Durand (Structuri antropologice ale imaginaruluI), organizeaza imaginile, simbolurile, elementele textului spre un imaginar anume.

Figurile de stil reprezinta procedee specifice stilului artistic (beletristiC) prin care informatia potentiala, sensurile conotative sunt puse in evidenta prin artificii de limbaj. Termen impus de Gerard Genette, sinonim partial cu tropul, figura de stil desemneaza procese de inventie care se abat de la constructiile repetate, comune si uzuale in limba"; faptele de stil sunt abateri expresive, constructii sugestive, cuvinte si structuri gramaticale :nai putin obisnuite in cazul curent" (Gh. Ghita, C. Fierascu , Mic dictionar indrumator in terminologia literara).

Figura de stil se poate realiza prin abateri de la vorbirea uzuala la toate nivelurile limbii: fonetic, morfologic si sintactic, lexical. Figurile pot aparea la nivelul formal al frazei (repetitie, reversiune, anacolut etc.) sau la cel notional (metafora, metonimie, sinecdoca, hiperbola), numite si tropi. intr-un sens restrans, tropul (gr. tropos - intorsatura, rotirE) consta in folosirea cuvintelor cu un sens diferit de sensul lor obisnuit.

B. Tomasevski arata, in Teoria literaturii, ca orice cuvant poate fi fortat sa insemne ceva ce nu contine semnificatia sa potentiala, altfel spus, se poate modifica sensul de baza al cuvintelor". Procedeele de modificare a sensului fundamental al cuvantului se numesc tropi".

Expresivitatea limbajului se obtine la nivelul vocabularului (lexicul poetiC), prin imbinarea cuvintelor in propozitii, in constructii frazeologice (sintaxa poetica), prin selectarea sonora a materialului verbal (eufoniA).

Paul Claudel afirma ca marii scriitori n-au fost facuti ca sa suporte legile grama-ticienilor, ci ca sa si le impuna pe ale lor", iar Paul Valery defineste scriitorul ca agent al abaterilor", fiind vorba de abateri care imbogatesc.

Anumite clasificari insista asupra modificarilor (abateriloR) formale sau de continut:

» Figuri ale modificarilor formale ale termenilor cu functie poetica (epenteza, metateza, apocopA).

» Figuri ale modificarii ordinii cuvintelor (anacolutul, elipsa, silepsa, repetitia, inversiunea, dislocareA).

» Figuri ale modificarii sensului (tropiI).

» Figuri ale modificarii intonatiei, cu scop retoric, interpretativ (invocatia, exclamatia, interogatia retorica, imprecatiA). in retorica moderna se propune o noua clasificare: metaplasme (figuri stilistice de la nivelul cuvantuluI), metataxe (cele de la nivelul frazeI) si metasememe (figuri referitoare la semantica, la continut, la sensul expresieI) sau metalogisme (care afecteaza logica frazeI). Toate acestea se incadreaza conceptului de metabola" - orice fel de schimbare a unui aspect oarecare al limbajului" (Grupul i, Retorica generala).

Clasificarea traditionala urmareste figurile de stil in relatie cu fiecare nivel al limbajului.

Figuri de sunet

Aliteratia este un procedeu artistic care consta in asocierea/repetarea intentionata a unor sunete in scop imitativ sau expresiv, obtinandu-se efecte muzicale deosebite.

Exemple:

1. aliteratie vocalica:

A) in versuri: Argint e pe ape si aur in aer" ;

B) in proza : Hulubii salbatici radeau fantastic, bucurati de lumina noua sau mirati de ararari straine".

(M. Sadoveanu, Creanga de auR)

2. aliteratie consonantica:

A) in versuri: Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie" ;

(M. Eminescu, Scrisoarea III)

B) in proza: Dupa ce se arata pe cerul noptilor luna plina a luminii lui martie, cei doi ucenici asezara la altar facliile de ceara poruncite".

(M. Sadoveanu, Creanga de auR)

» Asezate sub accent ritmic, sunetele isi intensifica expresivitatea.

» in alt gen de contexte decat cel poetic, aliteratiile sunt inadecvate.

» Sugereaza reluarea unor miscari sufletesti, tendinte psihice obsedante (in lirica simbolista - G. Bacovia, I. MinulescU).

Figuri sintactice si de constructie

Antiteza (gr. antithesis = opozitiE) este apropierea a doi termeni opusi pentru a pune mai bine in valoare trasaturile lor.

» Se opun atitudini, fapte, personaje, idei, stari de spirit, sentimente.

» Procedeul a fost cultivat mai ales in literatura romantica, prin antinomiile: real/ ideal, bine/rau, materie/spirit, viata/vis, teluric/astral

Exemple:

Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi si noua toate."

(M. EminescU)

Eu veneam de sus, tu veneai de jos.

Tu soseai din vieti, eu veneam din morti."

(T. ArghezI)

Sa-nveti sa mori cand nu stii sa traiesti Si sa traiesti abia dupa ce mori."

(I. MinulescU)

Poezia eminesciana cultiva procedeul la nivelul compozitiilor poemelor (Scrisorile, Epigonii, LuceafaruL), al conceptelor si trasaturilor (Glossa, Venere si Madona), al viziunii cosmice proiectate intre geneza si eshatologie.

Enumeratia este un procedeu artistic care consta intr-o insiruire de termeni prin care se atrage atentia asupra unor aspecte prezentate.

Exemplu:

C-am avut nuntasi Brazi si paltinasi Preoti, muntii mari, Paseri, lautari, Pasarele mii Si stele faclii."

(MioritA)

» Aceasta forma a insistentei se poate asocia cu alte procedee pentru realizarea hiperbolei:

Si vorba-i e tunet, rasufletul ger, Si barda din stanga-i ajunge la cer, Si voda-i un munte."

(G. Cosbuc, Pasa HassaN)

in flori, in ochi, pe buze ori morminte" (L. BlagA) - enumeratie simbolica Eram asa de obosit de primaveri,/ de trandafiri,/ de tinerete/ si de ras" (L. BlagA) -enumeratie metaforica

» Se observa asocierea enumeratiei cu simboluri, metafore, metonimii, sporind complexitatea enuntului artistic.

Exclamatia retorica - este un enunt brusc, in proza sau in vers, exprimand un sentiment puternic, dezlantuit.

Exemple:

Lumina ce larga e !

    Albastrul ce crud !

    "

(L. BlagA) Oh, plansul talangii cand ploua!

    "

(G. BacoviA)

Exclamatia apare atunci cand renuntam dintr-o data la discursul obisnuit pentru a ne darui elanurilor navalnice ale unui sentiment viu si spontan. Ea se deosebeste de interogatie prin faptul ca nu exprima decat o simpla emotie a inimii, in timp ce interogatia tine mai mult de gandire ()."

(P. Fontanier, Figurile limbajuluI)

Interogatia retorica este o figura de stil care consta in adresarea unei intrebari al carei raspuns este cuprins in ea.

Exemplu:

Voi sunteti urmasii Romei ? Niste rai si niste fameni!

    "

(M. EminescU)

Interogatia este facuta sa exprime uimirea, ciuda, teama, indignarea, durerea, toate miscarile sufletului."

(P. FontanieR)

Invocatia retorica (lat. invocatio = chemarE) este un procedeu artistic care consta in interpelarea unui personaj imaginar, absent cu scopul de a crea iluzia realului.

Exemplu:

Cum nu vii tu, Tepes Doamne, ca punand mana pe ei Sa-i imparti in doua cete : in smintiti si in misei" (M. Eminescu, Scrisoarea III)

» Procedeul a fost folosit mai ales in clasicism, ca element introductiv al operei.

» Invocarea muzei poeziei de catre Vergiliu in Eneida are ca efect intretinerea focului sacru al poeziei. Aceeasi idee este transmisa si de Al. Macedonski in Noapte de mai:

Vestalelor, daca-ntre oameni sunt numai jalnice nevroze E cerul inca plin de stele, si campul inca plin de roze () Veniti, privighetoarea canta si liliacul e-nflorit." in poezia moderna, procedeul - asociat cu interogatia retorica - accentueaza nota tragica a confesiunii: Tare sunt singur, Doamne, si piezis" (T. ArghezI).

Inversiunea este o figura de constructie care consta in schimbarea (fortareA) topicii obisnuite a cuvintelor in propozitie/fraza/vers cu intentia de a obtine efecte artistice deosebite.

Exemplu:

Peste varfuri trece luna Melancolic cornul suna."

(M. Eminescu, Peste varfurI)

» Uneori, inversiunea dubleaza un alt procedeu artistic :

Trista, dupa un copac pe camp

Sta luna, palida, pustie." .

(G. Bacovia. CrizE)

» Reliefeaza cuvantul/sintagma respectiva.

De fiecare data, cuvantul e altul decat cel obisnuit sau e acelasi cu alta functie."

(C. NoicA)

Refrenul constituie un element de tehnica poetica, reprezentat de un vers/un grup de versuri repetate dupa fiecare strofa pentru efect artistic si pentru latura melodica, pentru accentuarea unei idei.

Exemple:

Veniti, privighetoarea canta si liliacul e-nflorit." (Al. Macedonski, Noapte de maI) Ninge gri."

(G. Bacovia, GrI)

» Are originea in cantecul alternativ al corului din tragediile antice grecesti.

» Refrenul este cultivat de reprezentantii curentului simbolist pentru muzicalitatea, armonia sonora ce traduc incantarea, armonia, plenitudinea fiintei.

» Confera dinamism baladelor populare sau culte, rondelului, altor specii lirice simboliste.

Refrenul asigura caracterul magic al poeziilor, virtutea lor infasuratoare si obsedanta (). Structura unor astfel de poeme este esential muzicala".

(Tudor VianU)

Repetitia - figura de stil care consta in folosirea repetata a unui cuvant, a unei sintagme pentru a accentua o idee, o emotie, o traire.

» in poezie, are rolul de a spori muzicalitatea versurilor, iar in operele epice dinamizeaza discursul.

» Se bazeaza pe repetitii: aliteratia, asonanta, chiasmul, anafora, epifora.

» Refrenul este o categorie speciala ce presupune repetarea, la intervale regulate, a unui vers intreg, a unei propozitii sau fraze.

Exemple:

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara!

    "

(V. Alecsandri, IarnA)

Copacii albi, copacii negri

Stau goi in parcul solitar

Decor de doliu funerar Copacii albi, copacii negri."

(G. Bacovia - DecoR)

Figuri semantice

Comparatia (lat. comparat io = asemanarE) este o figura de stil prin care se alatura unui termen (TJ) un altul (T2) in baza unor insusiri comune, reale sau imaginare.

Proprietatile comune ale celor doi termeni se pot referi la forma, marime, culoare, miros, sunet, sentiment etc.

T. ca precum T2



cum Obiect al comparatiei, cu

asemenea o incarcatura semantica

Subiect al comparatiei aidoma neasteptata, cu o mare

pare bogatie de sugestii

Exemplu:

Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare.

(V. AlecsandrI) Pentru sporirea efectului expresiv, comparatia poate fi dublata de inversiune.

» Comparatia hiperbolizanta: Se miscau ingrozitoare ca paduri de lanci si sabii" (M. Eminescu, Scrisoarea III).

» Comparatia metaforica : in limpezi departari aud din pieptul unui turn cum bate ca o inima un clopot" (Lucian Blaga, GorunuL).

Comparatia este forma elementara a imaginatiei vizuale. Ea preceda metafora, adica acea comparatie in care unul dintre termeni lipseste." (T. VianU)

Epitetul este un procedeu artistic care exprima insusiri deosebite ale unor obiecte, fiinte sau actiuni, punandu-le intr-o lumina noua, inedita, asa cum se reflecta in fantezia autorului.

Exemple: determinat T, determinant T,

codri de arama" (substantiV)

somnul lin" (adjectiV)

melancolic cornul suna" (adverB)

Epitetul are o structura binara, avand drept scop sa atraga atentia asupra primului termen sau sa exprime atitudinea afectiva a vorbitorului fata de obiect.

Clasificarea epitetului:

- ornant: fluturi sagalnici si berbanti" (M. EminescU);

- personificator : harnici unde" (izvoarelE);

- metaforic : padure de argint" ;

- oximoronic : bulgari fluizi", Venere, marmura calda" ;

- cromatic: mii de fluturi mici, albastri" (M. EminescU);

- hiperbolic : Gigantica poart-o cupola pe frunte" (G. CosbuC);

- onomatopeic: Ecou-i raspunde cu vocea-i vuinda" (M. EminescU);

" - sinestezic : Primavara/ O pictura parfumata cu vibrari de violet" (G. BacoviA);

- dublu: fata balcaza si lalaie" (I. Creanga);

- triplu : simtea deasupra capului aceeasi lumina alba, incandescenta, orbitoare" ;

- in lant: O viata obscura, demonic-dulce, amoroasa, febrila".

Epitetul este unul din cele mai potrivite procedee de a pune in lumina puterea de observatie si de reprezentare a scriitorului, directia gandirii si a imaginatiei lui, sentimentele si impresiile care il stapanesc." (T. VianU)

» Se exprima, in general, prin adjective sau substantive (precedate de prepozitiI) care pot fi echivalate semantic cu adjectivele (de aur" - auriU).

AĞAdancAğ, AĞvechiAğ, AĞeternAğ sunt epitete caracteristic eminesciene." (T. Vianu, Epitetul eminesciaN)

istoria epitetului este de fapt istoria stilului poetic intr-o forma abreviata" (A. HselonskI)

Metafora este o figura de stil prin care se trece de la semnificatia proprie a unui cuvant sau a unei expresii la o alta, figurata, in virtutea unei comparatii subintelese. Produsul acestei substituiri in expresie prezinta o structura semantica complexa, de adancime.

Metafora este clasata intre figurile de discurs, alcatuite dintr-un singur cuvant si definite ca trop prin asemanare ; ca figura, ea consta dintr-o deplasare, dintr-o extindere a sensului cuvintelor, conexand prin limbaj ceea ce sub aspect material este greu de asociat.

Exemple:

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii."

(L. BlagA)

Pe-un picior de plai, Pe-o gura de rai".

{MioritA)

Clasificari: in studiul Geneza metaforei si sensul culturii, L. Blaga deosebeste, dupa criteriul estetic, doua tipuri de metafore :

A) metafora plasticizanta - care completeaza neputinta expresiei directe", avand rolul de a colora exprimarea, de a traduce in concret abstractiile;

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.