Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE




Simbolismul - Notiuni introductive despre Sinteze literare





Termenul de simbolism provine din fr. symbolisme si desemneaza un curent literar care a luat nastere in Franta in a doua jumatate d secolului al XlX-lea, ca reactie impotriva retoricii si excesului sentimental al romantismului, impotriva naturalismului si a cultului exagerat pentru forma al parnasianismului. Cu simbolismul incepe, in plan european, poezia moderna.



Reprezentanti: Paul Verbine, Arthur Rimbaud, Stephane Mallarme, Jean Moreas, Albert Samain, Francis Jammes (din poezia franceza), Emil Verhaeren (din literatura belgiana), Gabriele d Anunzio (din ItaliA), Juan Ramon Jimenez (din poezia hispano-ame-ricana), Alexandr Blok, Andrei Belii (din literatura rusa) si, din literatura romana, Alexandru Macedonslci, George Bacovia, Ion Minulescu, Stefan Petica, Dimitrie Anghel s.a.



Caracteristici:

- preferinta pentru simboluri. Atentie!

    Nu simbolismul descopera virtutile expresive ale simbolului: acesta a fost o modalitate de cunoastere si de expresie a poetilor dintot-deauna, romanticii, de exemplu, fiind la randul lor mari iubitori de simboluri. Adesea apar in simbolism - alaturi de plecari in larg, flori parfumate, animale decorative, peisaje stilizate si fantani care susura - motive ca Durerea, Moartea, Frumusetea, Cheia, Turnul etc, ca la Ion Minulescu. Avem de-a face cu alegorii, care in planul poeziei se rezolva prin imagini de o factura exotica. " (Lidia Bote, Simbolismul romanesc, Editura pentru Literatura, 1966);

- corespondentele: acestea sunt, de fapt, o exprimare a unor echivalente care se stabilesc intre anumite stari interioare, trairi, senzatii, sentimente si anumite elemente exterioare, din natura, din realitatea inconjuratoare. Punctul de plecare se gaseste in

. celebrul sonet al lui Charles Baudelaire, intitulat chiar Corespondente, in care omul apare traversand paduri de simboluri" si unde Parfumurile, culorile si sunetele isi raspund.";

- simbolistii au cultivat programatic un gen de corespondente intre tipuri diferite de senzatii, numite sinestezii: unui anumit sunet ii corespunde un parfum sau o culoare, iar asociatia aceasta se face spontan in constiinta poetului, nu este un construct artificial. Este mereu citat versul lui Rimbaud, care stabileste astfel de corespondente intre litere si culori: A negru, E alb, I rosu, U verde, O bleu". Sau, pentru simbolismul romanesc, expresia lui G. Bacovia: o pictura parfumata cu vibrari de violet". In acelasi spirit, chiar daca pare un lucru usor superficial, Macedonslci obisnuia sa scrie cuvintele jumatate cu o culoare, jumatate cu alta culoare;

- pentru simbolisti, poezia este o artq a sugestiei, incercand sa ajunga in zona inefabila a experientei umane. A numi un lucru, spuneau acesti primi poeti moderni, inseamna a-i rapi misterul: a-l sugera, iata visul!

   ". De aceea, folosesc asociatii insolite intre lucruri, paralele exprimate doar pe jumatate, suprima unul dintre termeni cand folosesc comparatia, prefera exprimarile eliptice, incantatiile etc;

- muzicalitatea, atat interioara, cat si exterioara, ca in Romantele lui Minulescu, a versurilor. Verlaine declara: De la musique avant toufe chose!

   ", iar Macedonski, in articolul Poezia viitorului (1892), considera ca Poezia viitorului nu va fi decat muzica si imagine, aceste doua eterne si principale sorginfi ale ideii.";

- simbolismul creeaza, programatic, poezie in vers liber, renuntand la rigorile versificatiei clasice;

- temele favorite ale poeziei simboliste: nevrozele (constituindu-se intr-o adevarata moda dupa volumul Les nevroses de Maurice Rollinat, chiar si la noi, in poezia lui Macedonski, iar apoi, definitiv asimilata, ia BacoviA), descompunerea universului, decadenta, disolutia materiei, bolile, parfumul, florile, legate intotdeauna de mister si moarte, muzica viorilor si a clavecinului, obsesia mortii, starile angoasate, depresia, corespondentele dintre anotimpurile ploioase si putrefactia morala, disolutia sentimentelor, orasul neurastenizant si noroios, culorile cenusii, terne etc.



Simbolismul romanesc

Simbolismul romanesc il are ca precursor pe Alexandru Macedonski (1854-1920). Atat prin opera sa poetica [Prima verba - 1872, Poesii - 1881, Excelsior - 1895, Flori sacre - 1912, Poema rondelurilor - 1927), cat si prin articolele programatice [Poezia viitorului - un adevarat manifest al simbolismului romanesC) publicate, majoritatea, in ziarul Literatorul pe care il conducea sau prin activitatea cenaclului sau, Macedonski a incercat sa deschida poeziei un alt drum, in concordanta cu poezia franceza contemporana shtmpotriva esteticii romantice, reprezentata in epoca de Eminescu si emulii acestuia. Contemporan cu Mihai Eminescu si junimistii, Macedonski s-a delimitat, uneori cu articole inflamante si calomniatoare, de estetica practicata de acestia, chiar daca el insusi s-a aflat, o perioada, sub auspiciile romantismului, scriind, dupa exemplul lui Alfred de Musset, ciclul Noptilor. Noapte de decemvrie, Noapte de mai s.a. Noapte de decemvrie este un poem construit pe tema aspiratiei spre ideal, a destinului omului superior (geniul romantic!

   ) intr-o lume stapanita de compromisuri si incapabila sa raspunda acestor aspiratii superioare. Ca subiect, se foloseste de o alegorie: motivul oriental al emirului in cautarea cetatii sfinte (MekA), iar din punct de vedere tehnic utilizeaza cateva procedee simboliste: armonia imitativa, refrenul (Spre Meka, spre Meka emirul grabea").

D. Anghel despre relatia simbolistilor cu Mihai Eminescu: L-am urat, pentru ca in umbra pe care o face un munte urias arar mai poate ceva sa creasca. Personalitatea lui covarsitoare incremenise formele in tipare cu neputinta de sfaramat, adunase toate florile si imaginile, ca si cum n-ar mai fi voit sa lase nici una dupa dansul. Pe cand el isi desfata crestetul in lumina bucurandu-si privirile de privelistile ce le vede in zari, noi nu mai gaseam nimic de spicuit si, ramasi in urma lui, il intalneam pretutindeni ori incotro am fi vrut sa apucam."

Simbolismul macedonskian se desavarseste odata cu volumul Poema rondelurilor (1927), care prelucreaza, dupa modelul francez al acestei specii lirice, piesaje exotice, stari, naturi moarte, tablouri dupa secvente de natura, motive florale. La nivelul tehnic al poeziei regasim muzicalitatea simbolista, refrenul, recurenta unor sintagme si motive, sugestia.

Rondel (fr. rondel, it. rondellO), specie a genului liric cu forma fixa, alcatuita de regula din 13-14 versuri repartizate in trei strofe, cu doar doua rime. Primele doua versuri, care sintetizeaza motivul liric, sunt reluate ca refren la mijlocul si la finalul poeziei. Afirmarea plenara a rondelului s-a petrecut in secolul al XV-lea francez, prin creatia poetilor Pierre Ronsard, Francois Villon si Clement Marot. Acesta din urma a introdus motivul trandafirului (rozA), ca simbol al femeii iubite, al frumusetii pure si, de fapt, al iubirii.

Printre cele mai cunoscute poeme din ciclul macedonskian al rondelurilor se afla Rondelul rozelor ce mor, Rondelul rozelor de august. Rondelul lucrurilor, Rondelul rozelor din Cismigiu. in Rondelul rozelor ce mor - alcatuit, dupa regulile speciei, din 13 versuri repartizate in doua catrene si o cvinta - primele doua versuri (E vremea rozelor ce mor, / Mor in gradini si mor si-n mine") se reiau in strofa a doua si, doar primul, la finalul poeziei. Tema poeziei: sfarsitul sentimentului, moartea si disolufia interioara, care isi gasesc corespondenta in imaginea rozelor ce Mor in gradini si mor si-n mine". Regretul pentru trecutele momente ale vitalismului este marcat inca din prima strofa: Si-au fost atat de viata pline / Si azi se sting asa usor" si resemantizat apoi prin utilizarea altor termeni (jale") si prin metafora marea noapte care vine". Corespondenta dintre starea sufletului si natura inconjuratoare se manifesta prin epitetul amurgu-ntristator".



Mai aproape de o muzicalitate exterioara a versurilor, cultivand cu precadere romanta, sub influenta poetului francez Jules Laforgue, se afla un alt poet simbolist. Ion Minulescu (1881-1944). Primul sau volum de versuri se intituleaza chiar asa, Romante pentru mai tarziu - 1908. In vers alb, usor sentimentale (Romanta amantelor.de ieri, Romanta fara muzica), utilizand refrenul si incantatia (De ce-ti sunt ochii verzi - / Culoarea wagnerienelor motive / Si parul negru, ca greseala imaculatelor fecioare? / De ce-ti sunt buzele patate de violete trecatoare?"), romantele lui Minulescu pot dobandi contururi triste, elegiace: Romanta mortii, Romanta corbului, Romanta marilor disparuti.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.