Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare








DRAMATURGII literaturii romane despre Sinteze literare








Din cei vechi, teatrul nou e inaugurat si reprezentat doar de Camil Petrescu in parte de G. Calinescu care nu reuseste sa-si joace nici macar Sun. Abia mai tarziu un poet, Marin Sorescu, si un prozator, Dumitru Radu Popescu vor izbuti sa cucereasca scena.



Si AUREL BARANGA (1913-1979) cel mai jucat dramaturg al epocii, si-a inceput activitatea literara cu poezii (Poeme in abis, 1933) in cadrul avangardei. A revenit in 1946 cu Marea furtuna si, in 1948, cu Vocea Americii, si abia in 1968 cu o culegere de Poezii, nu stim in ce masura anterioare acestei date. O culegere intitulata Alge (1975) cu versuri din revista omonima si prima placheta si un volum de Fabule (1977) incheie cariera de poet. Alta indeletnicire e cea de ziarist, memorialist si prozator satiric (Ninge peste Ucraina, 1945; Pamflete 1952; Tipuri si tertipuri, 197 1; Teze si paranteze, 1974; Satirice, 1977; Jurnal de atelier, 1978). Din bogata activitate de dramaturg, autorul si-a retinut in editia definitiva in trei volume, din 1971, numai patru drame (Iarba rea, 1949 ; Recolta de aur, 1953; Anii negri, 1951, in colaborare cu N. Moraru; Arcul de triumf, 1954) si zece comedii (Bulevardul impacarii, 1950; Mielul turbat, 1954; Reteta fericirii, 1957; Siciliana, 1961; Adam si Eva, 1961; Fii cuminte, Cristoforl, 1963; Sfantul Mitica Blajinul, 1965; Opinia publica, 1967; Travesti, 1969; Interesul general, 1971). Timpul a ros in intregime dramele, cat si o mare parte din comedii, la vremea lor de succes, precum Mielul turbat si Sfantul Mitica Blajinul, in care o speta de bourru bienfaisant intra in conflict cu birocratia. Mai consistente sunt Opinia publica, satira a oportunismului gazetarilor, si Travesti, o demonstratie ca exista o lume a iluziilor: teatrul, si o lume a concretului: viata. Si ca cea mai mare eroare pe care o poate savarsi omul e sa le amestece si sa le confunde." Replicile sunt spirituale. Chitlaru vrea stiri de pe teren, nu confectionate in birou. Chitlaru: Cu ce te ocupi Dumitras? Dumitras: Pagina de umor. Chitlaru: Te duci la morga. Dumitras: Unde? Chitlaru: Cum ai auzit: la morga. Afla de ce se sinucid - se mai intampla si asemenea fapte -, cum s-a petrecut accidentul. Nu vreau reportaj senzational, vreau amanuntul viu, lucid si exact. Dumitras: Unde vine morga? Chitlaru: Te arunci in fata primului troleibuz si afli" Directoarea teatrului pedepseste pe un venerabil actor cu multe absente nemotivate, cerand sa i se publice ferparul: Fanache: Si daca avem ghinion si n-a murit? Alexandra: il omor eu!

    II pun sa plateasca anuntul, si 1 tai de la prima!

   " O invitatie din Satirice: Dramaturgi, scrieti aforisme, fie si banale. Intr-un veac intoxicat de prolixitate, e un salutar exercitiu de laconism".



Foarte jucat si productiv e HORIA LOVINESCU (1917-1983) care a debutat in 1954 cu Lumina de la Ulmi. L-a facut cunoscut Citadela sfaramata (1955), cu analiza prabusirii modului de viata burghez in conditiile de dupa razboi, continuata in Surorile Boga (1959), replica optimista la Trei surori de Cehov. Optiunea pentru actiunile puse in serviciul oamenilor si cultul valorilor morale se vede si in Febre (1962), unde un medic nu izbuteste, lucrand in delta, sa-si salveze sotia infidela. Din cele sase piese intr-un act {Oaspetii din faptul serii, 1955; Elena, 1956; O intamplare, 1958; Si pe strada noastra 1959; Revederea, 1962; Adolescentul, 1965), interesanta e O intamplare, unde un estropiat (cocosaT) isi vinde fratele din rezistenta, cautand in dragoste o compensatie. O directie a teatrului lui Horia Lovinescu are atingeri cu expresionismul si absurdul, incepand cu Hanul de la rascruce (1957), parabola despre solidaritatea umana. in Jocul vietii si al mortii in desertul de cenusa (1968) se demonstreaza ca viata este un amestec de inocenta si revolta, Cain fiind un complement necesar al lui Abel. Si eu am fost in Arcadia (1971) e o parabola pe tema cautarii eternului feminin care, dupa expresia lui Goethe, ne inalta, iar Paradisul (1974), o parabola despre lumea absurda, dezumanizata, a sistemelor totalitare ale marilor pontifi". Omul care si-a pierdut omenia (1957) si Moartea unui artist (1965) sunt doua piese inspirate de mitul Mesterului Manole. In prima, Manole se singularizeaza in cea de-a doua, isi sacrifica fiinta, eliberandu-se totusi de angoasa mortii prin incorporarea ei intr-un grup statuar terifiant (Acum, frica asta nu mai e in mine, ci colo, pe soclu, desuchiata si nerusinata"). Dupa o piesa istorica tratand despre arta guvernarii {Petru Rares, 1967) si o farsa politista in genul Who s Afraid ofVirginia Wolfde Albee {O casa onorabila, 1967), Horia Lovinescu a revenit la problematica initiala, aparand valorile morale si demnitatea umana in Omul care (1972) si Ultima cursa (1974), pe tema conflictelor dintre generatii. O culegere de Teatru in doua volume in 1973 si alta in 1978.



Cel mai prolific autor de teatru e PAUL EVERAC (n. 1924). A debutat in 1958 cu Poarta, pe ideea prabusirii zidului dintre saraci si bogati la sate. Tema din Explozie intarziata (1959) o formeaza modificarea raporturilor intime in noile relatii sociale. Munca in colectiv intr-un combinat siderurgic face posibila si comunicarea dintre suflete in viata din apartamentele unui bloc {Ferestre deschise, 1960). Conflictul ivit intre viata de familie si cea de pe un santier (la BicaZ) este rezolvat in momentul cand amandurora li se acorda importanta egala {Ochiul albastru, 1961). Subiectele se repeta in Costache si viata interioara (1962), Omul de langa tine, Himera (1963), Stafeta nevazuta (1964), unde muncitorii dintr-o fabrica noua se considera toti angajati intr-o cursa lunga: unica in istorie", Simple coincidente {1964) si vreo patruzeci de piese intr-un act {Cantec din fluier, Masina de calculat, 1963; O intalnire neobisnuita, 1964; Tezaurul, 1965; Iancu la Halmagiu, 1966; Si la stanga trei ciocane, Vizita la Malu, 1967, Cateva palme false, 1968, Autograful 1972; Discurs despre o floarE). Oarecare innoiri se observa in Patimi (1967), Subsolul, Camera de alaturi (1970), Ape si oglinzi (1972) Un fluture pe lampa (1972), satira a iluziilor celor care-si parasesc tara. Viata e ca un vagon? (1973), parodie, Zestrea (1973), Cititorul de contor {1913), Acord {1976), despre sensul libertatii, A cincea lebada (1978), Unpaharcu sifon (1979). In Contrapuncte se interpreteaza in spirit modem un mit antic {Ifigenia in TauriS), unul folcloric {Ana, sotia mesterului ManolE) si unul istoric {Urmepe zapada, in legatura cu prinderea lui Horia si CloscA). Avem a face cu ceea ce autorul numeste Treipiese-eseu (1973). Bine conduse scenic, piesele conving mai putin sub aspectul adevarului psihologic si tipologic. Everac este si un interesant eseist, prozator si jurnalist {Reflectii despre inteligenta, 1967; Don Juan din Gradina Icoanei, 1968; Dialoguri contemporane, 1971; Incofro merge teatrul romanesc? 1975; Sedinta balerinelor, 1978). O culegere de Teatru in 1975. Volumul Viata lumii contine piesele istorice Constantinestii (1973) din vremea lui Brancoveanu, Betia sfanta (1979) din timpul Cruciadelor, Drumuri si rascruci (1980) cu Miron sl Velicico Costin si Solul (personaje: Borbath-Andrei Dionisie, principele Barcasi Acatiu etc.)



TEODOR MAZILU (1930-1980) s-a facut cunoscut intai ca prozator satiric si umoristic fara suficienta gravitate, nu mai putin original {Insectar de buzunar, 1956; Galeria palavragiilor, 1957; O plimbare cu barca, 1964; Vara pe veranda, 1966; Proza satirica, culegere, 1969; inmormantarea pe teren accidentat, 1973; Iubiri contemporane, 197 5; Elegia la pomana porcului, 1976; Doamna Voltaire, 1979; Pelerinaj la ruinele unei vechi pasiuni, 1980). Veselia sau ironia apar si in romane, natural, precare sub aspect epic si tipologic (Bariera, 1959; Aceste zile si aceste nopti, 1962; O singura noapte eterna, intr-o casa straina, 1975). Li se adauga volume de foileitonistica (Painea la loc fix, Ipocrizia disperarii, Fotbalul n-a fost creat de diavol, 1972; Este corida o lupta cu moartea?., 1973) si o culegere de poezii, Cantece de alchimist (1972). Opera dramatica si-a adunat-o in volumul Teatru din 1971, cea mai veche piesa, Prostii sub clar de luna, datand din 1962. Serioasa e doar Tandrete si abjectie (O sarbatoare princiara) din 1968, cu subiect medieval. Procedeul cel mai des utilizat este demistificarea. Prostii nu sunt imbecili, ci inselatori carora escrocheria nu le mai merge, la fel cu Acesti nebuni fatarnici din comedia omonima (personaje ca in teatrul expresionist: Sublimul in caz de forta majora, Barbatul cu capu-n nori, Licheaua intarziata, o femeie care distruge moralul barbatilor", alta care-1 reface"). in Don Juan moare ca toti ceilalti, eroul, inchis, protesteaza: De ce m-ati facut mit? De ce nu m-ati lasat in pace?", iar in Treziti-va in fiecare dimineata!

   , Maximilian se revolta impotriva caracterului: De fapt, caracterul are nevoie de mine, nu eu de el Am sa-mi ucid caracterul!

    Daca nu-1 ucid eu, ma ucide el" Inundatia e o sarja a relativitatii idealului in arta, Frumos e in septembrie la Venetia ilustreaza ideea ca realitatea e frumoasa numai prin ce punem noi in ea. Prea facile sunt Aventurile unui barbat extrem de serios (Somnoroasa aventura), Palaria pe noptiera (parabola pirandelliana), impaiati-va iubitii!

    si Cine pe cine manuieste. Alte piese: Mobilasi durere, Cinci romane de amor.



Tot ca prozator, umorist si ironist, mai inventiv decat Mazilu, s-a afirmat intai ION BA,IESU (1933-1992), maestru in parodierea vorbirii curente, familiare, chiar creator de tipuri precum Tanta si Costel, impingand comicul pana la absurd (Necazuri si bucurii, 1956; Cei din urma, 1959; Noaptea cu dragoste, 1962; Oameni cu simtul umorului, 1964; Sufereau impreuna, 1965; Iubirea este un lucru foarte mare, 1967; Umor, culegere selectiva, 1970; Fotbalul e un joc de barbati, 1971; La iarba albastra, 1973; Pompierul si opera, 1976; Dragoste bolnava, 1980, Umorul la domiciliu, 1981) In teatru, Ion Baiesu a debutat prin 1965 cu piesa Nu lasa destinul singur, careia i-a urmat Ariciul de la dopul perfect (1967). Culegerile ulterioare de Teatru, trei la numar, din 1970, 1974 si 1979 contin drame (Vinovatul, un act; Iertarea, 1968, trei acte, dupa nuvela Acceleratorul din volumul Sufereau impreuna; Jocul, 1977, Chitimia, in doua partI) si comedii; Dresoarea de fantome, un act dupa filmul lui Rene Clair din 1936 The Gest Goes, in cautarea sensului pierdut, un act (un boxer, o fecioara, un infirm si un spion cer lamuriri lui Aldesus care exista doar in imaginatia loR), Cine sapa groapa altuia, un act, dezvoltare a unui proverb tratat si in proza, Escrocii in aer liber, parodie comica, si Presul, dezvoltare a schitei omonime, numita intai Veciniada. Pamfil, vicepresedinte al comitetului unui bloc, e furios ca cineva se sterge pe presul din fata usii lui. Vrea sa se razbune si cheama un avocat si un fotograf ca sa identifice pe contravenient. Banuiala cade pe un student la care intra Ana, studenta, fiica femeii de serviciu. Studentul e crezut falsificator de bani, in realitate el are ideea inventarii unei masini de cules sunetele acumulate in atmosfera si e felicitat de Institutul pentru cercetarea viitorului. Comedia se bazeaza pe ironizarea aspiratiilor de castig, fie si ilicit, ale tuturor, pe un dialog de replici alerte {Fotograful: Filofteio, ti-a pus dumnezeu mana-n cap. Asta ia Premiul Nobel in dolari. Filofteia, mama Anei: Sa-1 ia si-n dolari, numa sa-1 iA). Pamfil reapare in conflict cu vecinul Zisu, fiindca o femeie de serviciu le-a schimbat presurile in Crima pe palier, iar Tanta si Costel in comedia Ciudatul rol al intamplarii. Boul si viteii prezinta situatia fiilor ingrati care nu numai nu sunt incomodati de tatal lor, dar li se fac daruri si sunt anuntati ca dispun de un CEC pentru inmormantarea lui, Gargarita, comedia unui sef de retea de cooperative mestesugaresti, Gramescu care mituieste pe controlori, are un copil cu secretara pe care totusi o schimba cu alta face pe nasul" si, cu toate acestea, descoperit, se sinucide, fiindca zice el nu suport suferinta fizica, constrangerea, umezeala, frigul, mizeria, vulgaritatea, umilinta din inchisoare, mai pe scurt, fiindca toti murim la fel" singuri si nefericiti."



Din piesele lui DAN TA,RCHILA, (n. 1923) nu se pot retine decat Io, Mrcea voievod (1966) si Zidarul: Unsprezece variatiuni dramatice pe tema legendei Mesterul Manole (1981). O culegere de Teatru in 1972. Prea usoare sunt piesele lui GHEORGHE VLAD (1927-1992), Comedie cu olteni sau Cand aud cucul cantand, 1968, Nu va jucati cu oltencele sau O dimineata de pomina (1972) sau Cu oltencele nu-i de glumit, O culegere de piese intr-un act in 1978 si alta intitulata Comedii cu olteni (1980).

O mentiune merita VALERJU ANANIA (n. 1921), autor de poeme dramatice (Poeme cu masti, 1972) resuscitand miturile nationale, folclorice si istorice (Miorita, 1966, cu o predoslovie de Tudor Arghezi; Mesterul Manole, 1968; Du-te vreme, vino vreme!

   , 1969, dupa basmul Tinerete fara batranete si viata fara de moarte; Steaua zimbrului, 1971, tratand mitul etiologic al stemei MoldoveI). Greul pamantului, mit valah in devenire", incheie pentalogia mitului romanesc. in Miorita, eroii sunt Moldan, Lavru si Vrancu, in Mesterul Manole nu apare Ana, ci Simina, si un pictor Safirian, elev al lui Leonardo da Vinci, in Du-te vreme, vino vreme!

    Fulger, vraciul Fartat si Fat-Frumos, in Steaua Zimbrului, Dragos, Bogdan si Costea, in Greul pamantului Ionita Asan cu fratii si verii sai. Dramaturgul a publicat poezii (Geneze, 1971; Istorii agrippine, File de acatist 1976) si un roman exotic, Strainii din Kipuka (1979).



O mare valva a starnit la reprezentare in 1965 si mai tarziu pseudocomedia ECATERTNEI OPROIU, Nu sunt turnul Eijfel, parabola pop-romantica in scene scurte de flash-back, gaguri optice si acustice, replici scanteietoare si aiuritoare. Scriitoarea, specializata in publicistica cinematografica si eseistica feminina (Un idol pentru fiecare, 1970; 3X8 plus infinitul. Dialoguri despre conditia femeiI), a revenit cu acelasi succes in falsa comedie Interviu, in 1976. ION. D. SARBU (19191989) scrie parabole pledand pentru buna convietuire cu cei de alta nationalitate (La o piatra de hotar, 1967), emanciparea minerilor (Frunze care ard, 1968), conservarea spetei umane in era atomica (Arca bunei sperante, 1970), a valorilor lumii rurale (Simion cel drept, 1981), Piese mai putin semnificative: Sambata amagirilor, 1972; A doua fata a medaliei, Amurgul acela violet, 1973; Pragul albastru, 197f4; Iarna lupului cenusiu, 1977; Covor oltenesc, 1979. Proze: Povestiri petrilene, De ce plange mama, 1973; Soarecele B si alte povestiri (povestirea titulara, din 1966).

Un dramaturg promitator, in formare, este ION COJA (n. 1942), in piese de genul absurd {Balmes-Talmes, Adio Julieta, adio!

   ., Jucatorul de table, 1971, si Credinta, 1980). Maniera absurdului apare in romanul politist Carnaval la Constanta (1978). Ibsen, O Neill, expresionismul si absurdul caracterizeaza si teatrul lui EUGEN LUMEZI ANU (1937-1990) din Musafiri pe viata (1971), Tatal nostru uneori (1976), Capcana de nichel (1979) si Petreceri duminicale (1980), autor care a debutat cu nuvele {Mersul ciudat al lucrurilor, 1968; Ultima zi optimista, 1971).

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.