Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE




O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU despre Sinteze literare





Adesea am scris pe marginea destinului, intotdeauna tragic, al tarilor mici. Mai ales ca tara noastra mica, a fost, inconfortabil, la confluenta intereselor politico-economice ale catorva mari imperii, mereu gata sa o inghita hraparet sau macar sa o aserveasca. Sfarsitul primului razboi mondial, prin prabusirea aproape simultana a imperiului tarist si al celui habsburgic, ne-a fost fast si s-a putut infaptui visul multisecular al romanilor, crearea Romaniei Mari. Oamenii politici romani au mai izbutit sa foloseasca disputa intre marile puteri (ca in 1859) si sa infaptuiasca acte politice de importanta fundamentala. Dar aceste episoade fericite au fost exceptii de la o regula dramatica. in rest, am avut de intampinat vrajmasie si intelegeri secrete intre marile puteri, care ne-au marcat trist devenirea. Generalul Ion Antonescu, nul ca om politic, a faptuit, in 22 noiembrie 1940, eroarea de a aii;: Romania la Axa si a-1 asigura pe Adolf Hitler ca il va urma in razboi. Aceasta desi Hitler n-avea nevoie, din partea Romaniei, decat de petrol, grane si un tratat economic avantajos. Antonescu s-a alaturat, in iunie 1941, Germaniei si Italici intrand in razboi impotriva Uniunii Sovietice. Pana la Nistru ofensiva armatelor romane era justificata, pentru ca se eliberau Basarabia si Bucovina de nord cotropite, in iunie 1940, de sovietici, ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939. Dar dincolo de Nistru (cum i-au notificat in scris Iuliu Maniu si Constantin I. C. BratianU) n-avea ce cauta. A declarat, apoi, razboi Angliei si S.U.A., devenind al treilea aliat european - ca importanta - al Axei. Cum soarta razboiului era limpede din 1942, Ion Antonescu, desi a ingaduit opozitiei sa duca tratative cu aliatii occidentali, in 1944, angajand si el tratative cu sovieticii, refuza, de fapt, sa-1 abandoneze pe Hitler, argumentand ca onoarea sa de militar nu-i ingaduie sa o faca. A fost nevoie de gestul decis si intelept al regelui Mihai, la 23 august 1944, sa puna capat razboiului, arcstandu-1 pe maresal si alaturand armatele romane de Natiunile Unite. E mai mult ca sigur ca aceasta decizie nc-a readus, dupa razboi. Transilvania de nord, desi la conferinta de pace din 1946 nu ni s-a recunoscut statutul de cobeligeranta.

Fapt este, spre nenorocirea Romaniei, ca, in timpul razboiului, Anglia si S.U.A., avand nevoie de sacrificiul de sange al U.R.S.S., au decis inca la conferinta de la Teheran (decembrie 1943) sa cedeze Europa de rasarit sovieticilor. Opozitia romaneasca, inca din 1943, cand a inceput tratativele cu Natiunile Unite, spera intr-o debarcare a aliatilor occidentali in Balcani si, oricum, se sprijineau pe occidentali. Acestia, evaziv, trimeteau emisarii romani sa se puna de acord si cu sovieticii, dar niciodata - nici acum, nici mai tarziu - nu dadeau raspunsuri rezolute, neinformandu-ne, onest, ca Romania a fost cedata zonei de influenta sovietice. Aceasta comportare duplicitara a fost fatala strategiei politice a fortelor democratice si Romaniei in genere. Sovieticii stiau bine ce au de facut si au procedat in consecinta. Cele doua guverne Sanatescu, de la 23 august 1944 la 5 decembrie 1944, aveau, in componenta sa, toate fortele politice din tara (P.N.T., P.N.L., P.S.D., P.C.R. si gruparile satelite acestuia din urma). Sovieticii urmareau, sistematic, un guvern in care sa aiba deplina incredere, excluse fiind P.N.T. si P.N.L. Vasinski, adjunctul lui Molotov la Externe, a sosit la 7 noiembrie 1944, la Bucuresti, pentru a grabi acest proces al sovietizarii Romaniei. Avea un mare atu. La 9 octombrie 1944 s-a produs, la Moscova, intelegerea Stalin-Churchill, prin care sovieticii capatau dreptul de 90% asupra Romaniei, iar Anglia 90% asupra Greciei. Dar intelegerea verbala nu opera inca, si la Atena se mai dadeau lupte aprige. Asa se face ca sovieticii, prin Vasinski - are dreptate dl Dinu C. Giurescu, in cartea pe care o comentez -s-au gandit sa mai astepte. in consecinta, e acceptata formula guvernului Nicolae Radescu, instalat la 6 decembrie 1944. in acest guvern, liberalii si taranistii detineau sapte ministere cheie, iar F.N.D. (alianta comunista social-democrata) opt portofolii. A fost ultimul guvern de adevarata coalitie. La Bucuresti functiona Comisia Aliata de Control. Dar, potrivit intelegerii dintre aliatii Natiunilor Unite, seful acestei Comisii atotputernice era un general sovietic, reprezentantii Angliei si S.U.A. indeplinind o decorativa functiune de observatori. Deciziile, toate, le lua partea sovietica si chiar daca acestia din urma faceau opinie separata sau cereau solutionari democratice, nu erau luate in seama. Armistitiul de care s-a bucurat guvernul Radescu din partea sovieticilor nu a durat decat trei saptamani. Apoi, P.C.R. e indemnat sa porneasca manifestatiile in tara pentru inlocuirea prefectilor si a primarilor, iar primul ministru n-a fost lasat sa vorbeasca intr-o sala publica, rostindu-si discursul la radio. Agitatiile de strada se tin lant, F.N.D. acuzand guvernul ca nu respecta clauzele conventiei de armistitiu (desi dl Dinu C. Giurescu citeaza cifre din care reiese elocvent ca se achitasera, in contul reparatiilor de razboi, mult mai mult decat era prevazuT), ca P.N.T. si P.N.L. se opun defascizarii aparatului de stat si duc - se putea? - o politica reactionara. Se cerea un guvern democratic si Apelul catre tara al F.N.D., publicat la 1 ianuarie 1945, vestea ca armistitiul politic a luat sfarsit.

N. Radescu facea apeluri disperate pentru o guvernare leala. Dar era sabotat din interior si din exterior, potrivit deciziei Comisiei Aliate de Control, care dirija, pe fata, actiunile seditioase ale F.N.D., conduse de P.C.R. La 24 ianuarie 1945 regele Mihai adreseaza un memoriu catre Roosevelt, in care infatisa situatia dramatica a (r(ri

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.