Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC despre Sinteze literare








Domnul prof. Klaus Heitmann este o distinsa personalitate a romanisticii si romanisticii de astazi. Sef al catedrei de romanistica si romanistica la Universitatea din Heidelberg, dl prof. Klaus Heitmann a initiat un lectorat de limba si literatura romana pe langa catedra sa. intretinand interesul fata de fenomenul romanesc. Ani de zile aceasta catedra a gazduit scriitori romani, fiind o adevarata oaza pentru spiritul romanesc incarcerat. Si totul i se datora d-lui prof. Heitmann si a asistentului sau, bunul nostru coleg dl S. Dam ian. Aceasta initiativa a d-lui prof. Heitmann nu va putea fi niciodata elogiata indeajuns. Dl prof. Heitmann este. cum se stie. un eminent specialist in disciplina careia i s-a consacrat, publicand, dc-a lungul anilor, docte studii despre Rabclaisc. Stcndhal. Flaubcrt. Hugo. Petrarca. L-a preocupat, de asemenea, si il preocupa literatura romana, publicand. in ultimele trei decenii, studii despre mari personalitati culturale ale noastre (Emincscu. Sadoveanu. Rebreanu. Lovincscu. Scxtil Puscariu. C. Radulcscu-MotrU). Diptrc studiile d-salc de lingvistica romaneasca, as aminti. in chip special, cele - inca din 1965 - despre asa-zisa limba moldoveneasca, demonstrand, fireste, ca c o componenta a limbii romane.

Comparatist de renume, dl prof. Heitmann a publicat, in 1985, o importanta lucrare de imagologic, disciplina relativ noua in literatura de specialitate. E o disciplina care se ocupa de studiul imaginii alteritatii. altfel spus de modul cum se reflecta o cultura, un popor in oglinda alteia (altorA). E inutil sa starui cat de utila este aceasta disciplina atat de moderna si innoitoare, pentru studiul mentalitatilor care asigura posibilitatea intercu-noasterii popoarelor si, la urma urmelor, a autocunoasterii de sine. Pentru ca in oglinda alteritatii cunoasterea de sine dobandeste relief si chiar adancime. E, de aceea, foarte bine ca aceasta carte importanta a prof. Heitmann se bucura acum. prin traducerea aplicata a d-lui Dumitru Hancu. de o editie romaneasca. Sa mai precizez ca autorul a cuprins in raza sa de cercetare scrieri in limba germana enografice, geografice, note de calatorie, articole de dictionar, literatura beletristica in carti si publicatii din perioada 1775-1918, elaborate deopotriva de nemti sau austrieci (inclusiv rusul" von Kotzcbue care a scris in germana). E, cum se vede, o perioada intinsa, cu scrieri relativ multe pe care exegetul le decaleaza atent, reveland atent, de fiecare data cand e cazul, plagiatul. Pentru ia stereotipia imaginii despre fizionomia romanilor s-;i tical. inainte de derularea acestor prezentari, unele cu vadit profil caractcrial. autorul tine sa ia distanta. in doua subcapitole (paragrafE), fata de ideea inglobanta despre caracterul unui popor. in cazul de fata al poporului roman. D-sa considera ca nu exista trasaturi specifice date o data pentru totdeauna, intemeiate pe o predispozitie. Toate aceste aprecieri (particularitati ale poporului", ..trasaturi fundamentale de caracter". ..firea poporului", caracter popular" sau national") i se par a fi neintemeiate, reflexe ale reprezentarilor romantice ale epigonilor lui Hcrdcr. peste care s-au suprapus conceptii mai noi pscudobiologicc. despre impartirea popoarelor Europei in rase". Antonii nu impartaseste, asadar, opinii anistorice despre firea si caracterul unui popor, socotind ca si in acest domeniu, evolutia isi spune cuvantul, imobilismul conceptual fiind inoperant. E un punct de vedere care il onoreaza pe autor si pe care l-am intalnit, mult inainte. in cartea din 1934 a lui P. P. Ncgulcscu. Cieneza formelor culturii, necunoscuta d-lui prof. Hcitmann. de vreme ce nu o citeaza. Acolo Ncgulcscu. si el istorist in materie, observa ca romanul de pe vremea lui Stefan cel Marc nu este cel din secolul XIX si cel din acest penultim secol nu mai e acelasi cu acela din perioada interbelica. Identificarea unor trasaturi de ordinul permanentelor e o himera vinovata, mai ales dupa esecul lamentabil al raseologiei care cauta constante dupa criteriul sangvin sau al indicelui cefalic. Un esec tot atat de spectaculos a inregistrat, sa adaog, si acea olkerpsihologie, fundata prin anii cincizeci-saizeci ai secolului trecut. in Germania, de Lazcrus si Steinthal (in care crezusera Einincscu, Slavici si XcnopoL). de pe urma careia au ramas cateva biete banalitati generalizatoare. Autorul constata ca in literatura romana de specialitate arc inca destula circulatie ideca specificului national, cu ciudatenia. insa. ca principiul biologic rasial este cu atat mai putin acceptat ca fundament teoretic, cu cat c mai vechi. Cu aceasta restrictie, se poate afirma, deci. ca problema unor particularitati existentiale romanesti nu a fost nicicand respinsa sistematic ca o pscudo-problcma de catre cei interesati". Dl Klaus Hcitmann regreta aceasta mentinere in prejudecata, tinand sa precizeze: In stiinta vest- si ccntral-ciiropcana. insa. respingerea conceptiei romantice despre notiuni considerate ca niste supraorganisine de un anume tip poate fi considerata ca precumpanitoare. Din ce in ce mai mult se impune recunoasterea adevarului ca asa-numitelc caractere populare sunt schimbatoare. Ba chiar se ridica intrebarea in ce masura c rezonabil sa se vorbeasca despre ele ca atare, avand in vedere ca din punctul de vedere al psihologici sociale avem de a face cu un A«sistem interdependent al multor variabileA» (cum a aratat P. R. HofstattcR), intre care de marc insemnatate sunt: numarul populatiei, structura de varsta, stadiul dezvoltarii tehnologice, situatia geografica si, nu in ultimul rand. rolul politic jucat in lume. la care se mai adauga traditiile comune religioase si culturale ce confera unui popor o amprenta particulara". Asadar, raurile de cerneala care au curs la noi in legatura cu conceptul de specific national, iscand atatea aprinse polemici, au fost ecouri reziduale ale romantismului herderian si a raseologiei imobilistc si false. Sa ne resemnam. intelepti, sa examinam aceasta corpolenta literatura despre specificul national ca un vestigiu si sa acceptam ideca stiintifica potrivit careia sunt alte variabile (oricum nu constantE) in functie de care putem detecta la un popor amprenta sa particulara. Etnografia comparata sprijinita pe sociologia de azi se pastreaza in aceste coordonate, respingand altele desuete, care, din pacate, la noi mai au cautare si vajnici aderenti. Sa ne aducem aminte (nu e inutiL) ca si Ibrailcanu afirmase, incat in primul deceniu al veacului nostru, ca nu rasa conteaza, ci mediul intelectual in care s-a formal o personalitate creatoare. Si. se stie. personalitatile creatoare definesc si reprezinta un popor. Precizarile teoretice ale d-lui Klaus Heitmanu despre caracterul si specificul national ale unui popor, ase/atc la inceputul cartii si constituind temelia exegezei, sunt de cea mai marc importanta, blamand, cu argumente stiintifice, prejudecati indatinate care. repet, la noi mai au cautare si sprijin

Exprimate de atat de multe surse, opiniile din spatiul germanic despre romani sunt diferite si adesea antinomice. Autorul Ic decupeaza in jurul unor idei forta (tipul popular romanesc", felul de a fi al romanilor", obiceiurile si modul de viata al romanilor", morala sexuala, casatoria si viata de familie la romani", comportamentul social al romanilor", conceptia despre viata si lume la poporul roman", A«particularitati nationaleA» ale romanilor si conditionarea lor istorica", aspecte anticipative ale caracterului popular si prognoze asupra evolutiei natiunii") si ordoneaza materia in jurul unor observatii cat de cat coagulante. Izbuteste de minune, lasand adesea convingerea ca putem descoperi din acest material atat de diversificat chipul romanului, wcltanschauung-ul sau in oglinda spatiului lingvistic germanic, creand, pe aceasta calc. ceea ce autorul numeste fcnotipul nostru national caracteristic. De pilda, infatisarea romanilor c cand socotita ca o mostenire exclusiva a dacilor, cand a romanilor, cand se concede ca originea c eterogena. Pornind de la reflexiile hazardate ale unui etnolog din 1 877 despre originea romanilor, autorul conchide: rezulta de aici pentru tematica noastra cat de indoielnica este afirmarea unui A«caracter nationalA» omogen al romanilor in general si atat de frecventa supozitie a existentei unui A«tip umanA» specific valah ori a unei fizionomii caracteristice romanilor". As mai adauga observatia ca majoritatea etnografilor germani recunosc, ca insusiri nationale capitale, frugalitatea, masura si continenta si ca poporul roman c pasnic si ospitalier, tolerant, voios, melancolic si fatalist. Impresioneaza in aceasta carte savanta migala exegezei, lectura unui material imens si diversificat, minutiozitatea clasarii observatiilor, conferindu-le necesara coagulare sistematica. Cartea d-lui prof. Klaus Hcilmann si gasit in dl Dumitru Hancu un traducator ideal, oferindu-nc o loarte buna editie romaneasca a unei carti bogata in intelesuri.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.