Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE despre Sinteze literare








Dupa primul razboi mondial Romania era alta decat cea antebelica. Era nu numai augmentata sub raport teritorial, intregindu-sc, pentru prima oara, in hotarele ei istorice, dar isi reali/ase marile reforme social-politice (reforma agrara si votul universal pentru barbatI). Alta era, acum, fundamental alta, si harta politica a tarii. in picioare ramasese numai atotputernicul Partid National Liberal, Partidul Conservator, dupa cativa ani agonici, disparand in 1925. in schimb, apar noi formatiuni politice (Partidul Poporului. Partidul National Roman, Partidul TaranesC) care prind, destul de repede, consistenta, capatand autoritate in viata publica. Statul roman se organiza si se reorganiza, adaptandu-si structurile la noua realitate. Era necesar, vital, sa prinda cheag si societatea civila care, ca de obicei, sa-si indeplineasca rostul de a controla si indruma, spre democratie autentica, puterea statala. Mai ales prin intermediul culturii civice. Sociologul Dimitrie Gusti s-a gandit, util, la aceasta. Dupa ce, in 1919, a intemeiat revista sa Arhiva pentru stiinta si reforma sociala" (care a publicat studii cu mare ecou in epoca), in februarie 1921 pune fundamentele Institutului Social Roman, el fiind presedinte, iar Virgil Madgearu, secretar general. in programul de constituire se mentiona ca scopul Institutului este de a cerceta toate laturile vietii sociale romanesti, de a propune reformele care izvorasc in mod firesc, logic, din aceste studii, de a lupta pe toate caile de propaganda pentru ca reforma sa se infaptuiasca si, in sfarsit, de a contribui la educatia sociala a maselor". Institutul lui Gusti, bine organizat, era structurat pe sectiuni (agrara, comerciala si industriala, financiara, juridica, politica si administrativa, politica si igiena sociala, culturala, studii cooperatiste, bibliologie, studii sociologice monografice de tereN). Si se bucura de participarea unor mari personalitati, incontestabile competente pentru domeniile respective. Imediat dupa constituire, Institutul Social Roman s-a ocupat de organizarea unor cicluri de prelegeri publice care examinau, revelator, chestiunile care preocupau, intr-adevar, spiritul public si societatea civila a timpului. Primul ciclu de conferinte (24 prelegerI) a fost consacrat Noii Constitutii a Romaniei (care, atunci, se pregateA), al doilea, Politicii externe a tarii (20 de conferintE), al treilea, vietii sociale a tarii (20 de conferintE), al patrulea, vietii sociale a tarii dupa razboi (17 conferintE). Sa mai pomenesc de ciclul de conferinte (10 la numaR) despre teoria culturii si, in sfarsit, cel consacrat doctrinelor partidelor politice (19 conferintE). Pentru ca rostul acestor prelegeri sa fie mai eficient in societatea civila, unele dintre ele au fost reunite in volum, publicate la importanta editura Cultura nationala", condusa de Vasile Parvan, si aceasta o institutie cooperanta cu Institutul Social Roman.

Ciclul prelegerilor despre doctrinele partidelor politice, desfasurat in decembrie 1922-iunie 1923, a fost unul dintre cele ce au beneficiat de aparitia in volum. A fost o infaptuire remarcabila pentru ca raspundea unor necesitati reale ale spiritului public. Gusti a conferit acestui ciclu de prelegeri o arhitectonica sistematica si adecvata. Unele dintre prelegeri au fost consacrate direct expunerii doctrinelor acelor partide care le aveau (nationalista, conservatoare, liberalista, taranista, neoliberalista, socialista), altele unor curente de idei cu valoare universala (anarhismul, sindicalismul, socialismul de stat, solidarismul social-economic, evolutie si revolutie, lupta de clasa). in sfarsit, doua conferinte au dezvoltat idei privind organizarea ideologico-politica a doua dintre importantele minoritati nationale (maghiara si germana).

Gusti si-a asumat responsabilitatea de a deschide ciclul de conferinte, dizertand, substantial, despre partidul politic ca sociologie a unui sistem al partidului politic. A tinut sa releve ca partidele si doctrinele politice la un loc formeaza o forta motrice sociala, a cama movens a oricarui regim constitutional". A definit partidul ca organism politic, staruind asupra ideii ca nu e bine sa se vorbeasca de o perfecta identitate dintre un partid si o clasa sociala, a relevat ca unele doctrine contesta si isi disputa partidele si a infatisat momentele unui program de partid. Si, in sfarsit, a tinut sa se opreasca asupra rostului partidelor politice: Constitutiile mai noi ridica partidul politic, dintr-un simplu instrument de realizare tehnica a alegerilor la rangul de factor legitim al vietii publice De fapt, partidul politic are misiunea sa dea cuprins, sens si colorit formelor constitutionale. El are chemarea sociala sa mijloceasca transformarea profunda a starilor sociale si sa provoace institutiilor noi in sensul evolutiei ascendente catre un ideal social si etic". N. lorga a dezvoltat o conferinta despre doctrina nationalista. Savantul era inca din anii razboiului despartit politic de A. C. Cuza, conducand un minuscul partid care purta numele celui intemeiat in 1910 (Partidul Nationalist-DemocraT). Nimic xenofob in alocutiunea lui lorga (rostita, evident, liber si stenografiata pentru a fi publicata), nimic excesiv, totul pledand pentru echivalentul de patriotism al conceptului de nationalism. Partidele toate, inclusiv cel liberal, i se infatisau drept conglomerate de dizidente. Pleda, fireste, pentru superioritatea doctrinei nationaliste. Acest nationalism este democrat. N-o sa jertfim taranimea pentru capriciul proprietarilor de automobile dinainte sau de dupa razboi Vedeti, aceasta conceptie ne da o elasticitate pe care partidul de clasa n-o are". C. Radulescu-Motru a conferentiat despre rosturile conservatorismului postbelic (filosoful fusese si mai era adeptul Partidului Conservator-Democrat al lui Take IonescU) care abia mai fiinta dupa decesul sefului din 1922, vazand, in spiritul conservatorismului sau funciar (afirmat inca in 1904 in Cultura romana si politicianismuL), caracterul conservator al taranimii. Tot despre doctrina conservatoare a vorbit si Al. Marghiloman care, dupa razhoi, isi rebotezase partidul, marele partid conservator antebelic, cam hilar, Partidul Conservator Progresist. Era un efort penibil si inutil de supravietuire imposibila. Va disparea in 1925, o data cu moartea lui Marghiloman. Chiar daca a avut parte de doua comunicari, doctrina conservatoare era, atunci, agonica, disparand, si ca partid, in doi-trei ani de pe scena vietii publice. Mai interesant, si sub raport teoretic, a fost Virgil Madgearu, care a dizertat despre doctrina taranista. Era doctrina unui nou partid postbelic, care s-a impus imediat si puternic in harta politica a tarii. Avantajul era ca avea si o doctrina coerenta, sprijinita pe ideea taranizarii agriculturii in urma reformei agrare, nu numai la noi, dar in toata Europa de est. Considera, exagerat, ca taranimea e o clasa omogena si, de aceea, are o constiinta de clasa. in consecinta, a pledat pentru lupta de clasa a taranimii: Deosebirea intre doctrina liberala si doctrina taranista sta in faptul ca taranismul c bazat pe ideea luptei de clasa, pe cand liberalismul pe armonia sociala. Taranismul imbratiseaza interesele exclusive ale taranimii in lupta de ura violenta cu toate celelalte categorii sociale". Din 1926, o data cu fuziunea dintre Partidul Taranesc si Partidul National Roman (creandu-se P.N.T.) s-a renuntat la ideea luptei de clasa. De fapt, renuntarea s-a produs inca in 1924, cand au inceput chinuitoarele pertractari pentru fuziune. Doct si serios a vorbit I. G. Duca despre doctrina liberala, respingand xenofobia si disociindu-se atent de alte doctrine (de pilda, de socialisM) si partide. Dar era ciudat sa vorbeasca de liberalism in 1923, cand Ionel Bratianu conducea tara (chiar cand nu era la guvernarE) in mod aproape absolutist-dictatorial. Si, de adaugat, liberalii au neglijat condamnabil in toata perioada interbelica, sa-si impuna, doctrinar, valorile, lasand locul liber circulatiei doctrinelor de extrema dreapta. Despre doctrina socialista au conferentiat prob, atent si nuantat doi cugetatori: Serban Voinea (un veritabil teoretician de nuanta kantskista) si Ilie Moscovici. Amandoi acesti conferentiari s-au disociat de doctrina comunista si de Partidul Comunist. Printre conferentiari a fost si Nae Ionescu (pe atunci asistent sau deja conferentiar de metafizica, mult apreciat de C. Radulescu-MotrU). El a prezentat selectului auditoriu - oricat ar parea de ciudat -doctrina sindicalista. A evidentiat originea radicala a sindicalismului, relevand ideea luptei de clasa. Si a adaugat: Pentru ca eu nu reprezint, ci numai expun sindicalismul si pentru ca personal sunt in afara de politica militanta, sa-mi fie ingaduit a intarzia un moment asupra problemei luptei de clasa." Si o face, subliniind ca lupta de clasa nu e un scop, ci numai o realitate, un fapt izvorand din structura actuala a societatii si pe care nu il poate nega decat cei care neaga existenta claselor sociale". Parca ar vorbi Serban Voinca, nu Nae Ioncscu. A tinut sa evidentieze ca sindicalismul recunoaste valoarea intelectualilor si necesitatea existentei lor. Ba, ca un social-democrat autentic din acea vreme imediat postbelica, staruie: Marxismul stie sigur ce se va intampla. Nu c vorba de banuieli sau de profetii, ci de calcule. Suntem in plina stiinta pozitiva El stie cu precizie ca perioada capitalismului se va consuma. Stie precis si cand se va consuma". Vorba lui Lovinescu: ironia lucrurilor c mai teribila decat cea a oamenilor in sfarsii, sa amintesc ca Mihail Manoilescu a dizertat despre neoliberalism. Aceasta era, atunci, doctrina Partidului Poporului, condus de generalul Al. Avcrcscu si Manoilescu i s-a afiliat, fiind in 1926-1927 si subsecretar de stat in ultimul guvern condus de general. Ideea era ca liberalismul, ca doctrina economica, si-a trait traiul si ca forma sa regenerata va fi neoliberalismul", ca salvarea poate veni numai dintr-o singura parte: din revizuirea doctrinei liberale insasi: din neoliberalism", aratand, cam vag, ce sa preia din vechiul liberalism. Desi Manoilescu se va dovedi, in lucrarile sale viitoare, drept un veritabil teoretician, aici expunerea e tulbure si ncrelevabila. Pe aceeasi tema, in 1927, Stefan Zeletin va publica lucrarea sa remarcabila, intitulata chiar Neoliberalismul.

Aceasta culegere de studii si conferinte, aparuta in 1925, la staruinta lui D. Gusti, a fost recent reeditata, la Editura Garamond, de dl Petre Dan. Om de meserie, dl Petre Dan a mai ingrijit, acum vreo doi ani, cartea lui P. P. Negulescu, Partidele politice, cam din aceeasi vreme. A ramas, deci, fidel unei comunitati de preocupari. Textul e bine ingrijit (cu exceptia regimului virguleloR), iar notele, necesare, intotdeauna lamuritoare. E laudabil ca se mai restituie, editorial, si astfel de carti.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.