Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Publicatii teatrale despre Sinteze literare



Un efect al vietii scenice intense e multiplicarea publicatiilor cu profil teatral. De notat, la Iasi, saptaminalul Arta (1 noiemb. 1903 8 mai 1904), incluzind colaborarea lui Ronetti-Roman si G. Muzicescu ; la Bucuresti, in anii urmatori, efemerele Teatrul (1905) si Teatrul nou (1906). Mentiune speciala merita Scena (15 sept. 1910 ian. 1911), revista saptaminala de teatru si muzica", redactata de Li viu Re-breanu si Mihail Sorbul, cu concursul unor dramaturgi si oameni de teatru : Victor Eftimiu, Caton Theodorian, A. de Herz, Z. Birsan, M. Dragomirescu, Corneliu Moldovanu, directorii de teatre M. Sadoveanu si Emil Girleanu. Un ziar cu acest titlu persista in timpul razboiului (27. sept. 1917 11 noiemb. 1918) printre colaboratori fiind Al. Davila, A. de Herz, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu. Se urmarea confirmarea ideii ca teatrul biruie si-si face loc printre baricade".

Timp de o stagiune (21 oct. 1912 17 febr. 1913), aparu la Iasi, din initiativa lui Mihail Sadoveanu (iubitul director al Teatrului"), cu fonduri ale Nationalului, saptaminalul Teatrul Dezbatea probleme in legatura cu dramaturgia si scena, pu-blicind aprecieri critice, cronici, polemici. Redactat de G. Topir-ceanu si Mihail Sevastos, Teatrul intrunea colaboratori tineri, printre care Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Mihai Codrea-nu, Demostene Botez, Enric Furtuna, dr. A. Steuerman-Rodion si altii. La 22 octombrie, Tudor Arghezi trimitea primul articol, cu precizarea ca importa mai mult sa fim impreuna decit numaidecit extraordinari". Ocazional, mai colaborau G. Ibrai-leanu, N. Davidescu, B. Nemteanu. La rubrica Saptamina teatrala apar si cronici bucurestene. Notabile sint impresiile despre teatru (Actori si critici, Actori si spectatori iesenI) ale lui G. Topirceanu, in acelasi timp cronicar dramatic la Viata romaneasca. Nicaieri ca in teatru a-  constata poetul rivalitatile nu sint mai acute. Aici, mai mult decit in literatura sau in alte domenii de speculatiune artistica, succesul rivalului ia o forma stralucitoare, zgomotoasa, exasperanta. Emulatia legitima se poate deci cu usurinta transforma in invidie". Se adauga, psihologic, individualismul actorului, prea personal ca sa poata aprecia cum trebuie jocul si creatiile altora". Rubrica Varia inglobeaza polemici cu Rampa lui N. D. Cocea, cu Luceafarul (impotriva lui Victor EftimiU), cu Viitorul liberal, condus de C. Banu, cu Noua revista romana, cu Flacara. Se deplinge insuccesul dramei Hagi-Tudose.



La Arta (ian. dec. 1912) se intilnesc Victor Eftimiu Mihail Sorbul, Liviu Rebreanu, Corneliu Moldovanu, cu hota-rirea de a crea ,,o atmosfera de incurajare pentru arta si artisti". Titlurile publicatiilor se repeta. Un alt Teatrul (iunie 1914 -oct. noiemb. 1915) aparu la Bucuresti. La noua revista, artistica literara a-  sportiva", se tiparesc cronici dramatice de G. Ranctti, I. C. Bacalbasa si E. D. Fagure (acesta din urma cronicar la AdevaruL). Actorul Petre Sturdza se refera la Arta reprezentativa, cu exemplificari din dramaturgia universala de la Eschyl pinala moderni :

Vie cuvintul bun din oricare parte a lumii, si sub orice forma or veni, clasica sau romantica, verista sau naturalista, interpretul cinstit e dator sa-l primeasca cu recunostinta, sa-l priceapa, sa-l iubeasca, si sa-si hraneasca sufletul cu el si dupa catedra scenei sa-l raspindeasca lumii cit se poate mai deslusit in toata a lui frumusete si in toata a lui simplicitate". (1915, nr. 8).

Pentru sincronizare cu teatrul eutopean militeaza gazeta Rampa (teatru, muzica, literatura, arta"), cu aparitie de cinci ori pe saptamina (16 oct. 1911 31 oct. 1913), ritm ce reflecta intensificarea vietii artistice. Fundata la sugestia lui Al. Davila, sub conducerea lui N. D. Cocea, Rampa e un organ de informatie, de critica si de indrumare pentru artisti si pentru public". Teatrul, definit in termenii lui Davila e o scoala a scoalelor", dascal suprem care uneste intr-o sinteza desa-virsita toate artele : arhitectura, pictura, sculptura, dans, poezie .si muzica, patrunde tot mai adinc in moravuri" Prin larga difuziune, Rampa a avut un mare rol in initierea si formarea publicului. Dintre colaboratorii apropiati publicatiei, de mentionat Al. Davila, A. de Herz, Caton Theodorian, actorul I. Livescu. De retinut, de asemenea, convorbirile lui Mihail Cruceanu, pe teme literare contemporane, cu O. Densusianu, Bratescu-Voinesti, M. Dragomirescu, D. Anghel, Corneliu Mol-dovanu, S. Mehedinti si altii. intr-o formula noua, gazeta avu o longevitate exceptionala, din 1915 pina in 1938.



La Iasi se organiza in 1912 de Mihail Sadoveanu Sapta-mina Caragiale ; in mod analog se cinstea memoria marelui disparut ]a Teatrul National din Bucuresti, din nou sub directia lui Al. Davila. Ne place sa rostim laolalta : Caragiale si Ibsen", declara Tudor Arghezi in Viata romaneasca (1912, nr. 10). Teatrologia cucereste interesul scriitorilor. Al. Davila publica substantiale cronici dramatice in Noua revista romana. Rampa si Scena. Revistele acorda sistematic atentie spectacolelor, in Viata romaneasca apar cronici bucurestene de Tudor Arghezi, Gala Galaction, N. D. Cocea alaturi de cele iesene ale lui G. Topirceanu si Octav Botez. Cronicar ,,en titre" la Flacara e P. Locusteanu, care discuta constiincios intriga, insistind asupra constructiei, procedeu urmat de majoritatea confratilor. Tentat de teatru, E. Lovinescu face ocazional, in Flacara, oficiul de cronicar dramatic. Noua revista romana (a doua seriE), Convorbiri critice, ziarul Viitorul ofera cronici notabile. Specializat in problemele teatrului este, la Rampa si Adevarul, Iosif Nadejde, autor de cronici cu totul remarcabile. Pentru reconstituirea climatului teatral din epoca, paginile sale de critica dramatica sint indispensabile.

Din dramaturgia epocii timpul a triat si retinut piese cu fond istoric si folcloric. Formula comediei tragice a lui Mihail Sorbul e insa ca realizare moderna, de cel mai mare interes.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.