Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE




Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi despre Sinteze literare





Tudor Arghezi este unul dintre cei mai mari poeti ai literaturii romane si, probabil, unul dintre marii poeti europeni moderni. Cu el se schimba nu doar limbajul poetic al literaturii noastre, ci si tematica poeziei. Cuvantul meu sa fie plug" - spune in Ruga de seara; si puterea cuvantului sau a trasat poeziei romanesti o linie de forta care i-a conferit o noua si nebanuitd expresivitate, marcand o alta epoca, cu adevarat distincta de miracolul" eminescian. Poezia lui Arghezi este o forma de cunoastere, ca la toti marii poeti ai lumii.

Opera si contextul cultural

TudorArghezi (1880-1967) a debutat tarziu, la 47 de ani, in 1927, cu volumul Cuvinte potrivite. Au urmat: Flori de mucigai (1931), Carticica de seara (1935), Hore (1939), Alte cuvinte potrivite (1940), Una suta una poeme (1947), Prisaca - versuri pentru copii, dintre care sigur va amintiti Zdreanta" - (1954), 1907 - Peizaje (1955) s.a. A primit Premiul Herder pentru literatura, decernat de Universitatea din Viena. Proza argheziana cuprinde tablete, pamflete, poeme in proza - Icoane de lemn (1929), Poarta neagra (1930j, Cartea cu jucarii (1931), Ochii Maicii Domnului (1934), Ce-ai cu mine, vantule? (1937), Lina (1942) - si chiar un roman atipic, fantastic, Cimitirul Buna-Vestire. Articolele sale vor fi stranse in volumele Lume veche, lume noua (1958) si Tablete de cronicar (1960). Arghezi isi va inventa propria specie: biletul" sau tableta", asa cum au mai facut si alti scriitori - Alecsandri, cu pastelul, sau Caragiale, cu momentele.

Teatrul arghezian (voi. Teatru, 1966) este mai putin cunoscut, dar nu lipsit de interes, pentru ca el prefigureaza categorii estetice moderne.

Poet longeviv si fecund, Arghezi traverseaza mai multe epoci literare si orientari estetice, iar personalitatea sa le domina pe toate, in timp ce opera refuza orice inregimentare.



Sugestii de analiza literara pe text

Testament incadrare si tematica

Testament este poezia asezata la inceputul volumului de debut Cuvinte potrivite, fiind considerata o arta poetica. Asa cum indica si titlul, tema de suprafata" este aceea a mostenirii; la o lectura de profunzime, poezia se dovedeste a fi o arheologie a eului, o redefinire, cautare si reconstruire prin intoarcere la temelii" a identitatii.

Arta poetica argheziana este evidentiata la nivel teoretic in cateva articole publicate de poet: Vers si poezie" in Linia dreapta (1904), un editorial amplu publicat in 1922 in Cugetul romanesc, apoi tableta Ars poetica" din Adevarul literar si artistic (1927). De fiecare data poetul ni se dezvaluie ca un novator, un spirit modern, poezia fiind experienta de cunoastere si maxima potentare a unei constiinte estetice particulare.

Compozitie si structura

Incipitul poeziei este solemn, cu o tonalitate grava si asertiva: Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte, / Decat un nume adunat pe-o carte." Substantivul carte" atentioneaza cititorul asupra semnificatiei globale a textului, asupra temei subsidiare referitoare la conceptia despre creatie, despre poezie.

Crezul poetic arghezian incepe cu recuperarea unui trecut imemorial, intr-un timp al revoltei: In seara razvratita care vine / De la strabunii mei pana la tine". Metafora predicativa Cartea mea-i, fiule, o treapta" evoca ideea unui drum ascensional, sustinut si de imaginea suisului" abrupt prin rapi si gropi adanci".

Preferinta pentru cuvinte din fondul vechi al limbii - razvratita, strabunii, capatai, hrisov, sarici, robi, oseminte, condei, hotar, iscat-am, biciul, izbaveste, mania s.a. -, prezente in intreaga poezie, intareste impresia de vechi substrat identitar, care trebuie recucerit, reconsiderat. Versurile Al robilor, cu saricile pline / De osemintele varsate-n mine" cuprinde una dintre cele mai frumoase imagini concrete ale legaturii indestructibile cu stramosii.

Metamorfoza, transfigurarea se produce pornind de la materii aparent incongruente: Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite () Facui din zdrente muguri si coroane./Veninul strans l-am preschimbat in miere () Am luat ocara, si torcand usure, / Am pus-o cand sa-mbie, cand sa-jure. / Am luat cenusa mortilor dfn vatra / Si am facut-o Dumnezeu de piatra". Categoriile negative", cum ar spune Hugo Friedrich, sunt transfigurate in fabuloase expresii poetice. Materialul greoi, incarcat de vechi identitati, purtand insemnele timpului, este transformat in muguri si coroane" si Dumnezeu de piatra".

Suferinta, durerea surda si amara" se regaseste in noile cantece, iar cei umili, anonimi, nestiuti, reprezentati prin metafora indreptatirea ramurei obscure" pot rascumpara rodul durerii de vecii intregi". *

Estetica uratului (vezi si mai joS) este desfasurata aproape explicit in versurile: Din bube, mucegaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi". Metafora domnitei" care sufera in cartea mea" poate.fi o imagine a cititorului, solicitat de catre estetica modernista la un surplus de efort participativ, la o lectura activa.

Slova de foc" este, cu siguranta, semn al inspiratiei, al harului, al sublimarii, iar slova faurita" semnifica truda, munca, transformarea. Imparecheate-n carte", slova de foc" si slova faurita" alcatuiesc impreuna o sinteza fara de care poezia nu poate ajunge la desavarsire.

Destinatarul ultim al poeziei poate fi chiar divinitatea: Robul a scris-o, Domnul o citeste / Far-a cunoaste ca-n adancul ei / Zace mania bunilor mei."



Flori de mucigai incadrare si tematica

Volumul Floride mucigai - noaptea valpurgica a Florilor de mucigai", cum a fost numit de Nicolae Balota - transfigureaza materii ca uratul, grotescul, trivialul, macabrul, atrocele, intr-un limbaj idiomatic, al vulgarului", ce recupereaza valente nebanuite de expresivitate. Deliricizarea, deplina libertate de creatie pe care si-o asuma, anecdoticul, poanta finala [Candori, Ion Ion, La popicE), aspectul usor narativ, pitorescul, cliseele argotice, grotescul, monstruosul si caricatura [FatalauL), fac din Florile de mucigai poezia unei umanitati de periferie, incarcata de suferintele, excesele sau lipsurile trairii pe limita" (Nicolae Balota).



Flori de mucigai este poezia care deschide volumul cu acelasi titlu din 1931. Este, ca si Testament, o arta poetica {ars poeticA), unul dintre textele reprezentative pentru poezia modernista.

Compozitie si structura

Titlul trimite la volumul Florile raului (1857) al poetului francez Charles Baudelaire, unul dintre intemeietorii poeziei europene moderne. Este usor de observat sintagma mai putin obisnuita, bazata pe efectul de surpriza, de insolitare.

Baudelaire este, de asemenea, intemeietorul esteticii uratului": poetii moderni vor gasi noi resurse de expresivitate poetica in zonele considerate, pana la ei, non-poetice. Ca si Arghezi in literatura romana, Baudelaire este primul poet care foloseste, programatic, aspecte ale sordidului, mizeriei, decadentului, decrepitudinii etc. in lirica sa. Fiind, de fapt, poet simbolist (vezi capitolul Simbolismul"), Baudelaire a facut sa patrunda in poezie, alaturi de date ale realului sordid, si starile interioare nevrotice, depresive, deznadejdea sau impulsuri ale subconstientului. Sintagma estetica uratului" este un oximoron, o constructie paradoxala care alatura doi termeni aparent incompatibili: estetic, adica frumos si urat. Vizeaza transfigurarea aspectelor dezagreabile in valori estetice, stergand astfel granitele dintre urat si frumos in cadrul artei.

Cititorul isi poate da seama ca poezia este o arta poetica gratie recurentei termenilor din sfera semantica legata de scris" si stihuri" - cuvant vechi, din registrul religios: ,.Le-am scris cu unghia pe tencuiala, / Pe un parete de firida goala [] Sunt stihuri fara de an, / Stihuri de groapa, / De sete de apa / Si de foame de scrum, / Stihurile de-acum. [] Si m-am silit sa scriu []".

In primul vers, arta scrierii apare ca un efort, un chin; poezia nu mai este un rod al inspiratiei (al Muzei!

   ), ca pentru inaintasi, ci rezultatul trudei poetului, un greu, dar frumos mestesug".

Tudor Arghezi: Nici un mestesug nu este mai frumos si mai bogat, mai dureros si mai gingas totodata ca mestesugul blestemat si fericit al cuvintelor."

Paretele de firida goala" este imaginea inchisorii, a temnitei, intreg volumul Flori de mucigai fiind, de altfel, o expresie a imaginarului temnitei (vezi poeziile Ion Ion, Serenada, Streche s.a.). Creatia se realizeaza Pe intuneric, in singuratate, / Cu puterile neajutate / Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul / Care au lucrat imprejurul / Lui Luca, lui Marcu si lui Idan", adica in lipsa semnelor divine, in absenta ocrotirii fapturilor sacre ce stateau in preajma apostolilor la scrierea Evangheliilor. Din contra, par sa-si faca loc blestemele: de sete de apa, / De foame de scrum". Unghia ingereasca" nu mai exista sau nu mai poate fi identificata, prin urmare legatura cu transcendenta s-a rupt. Desacralizarea, transcendenta goala" este una dintre caracteristicile pe care Hugo Friedrich le atribuie poeziei moderne.

Ultimele versuri se constituie intr-o adevarata poetica a scrisului cu mana stanga", in raspar: Era intuneric. Ploaia batea departe, afara. / Si ma durea mana ca o ghiara / AŤ Neputincioasa sa se stranga. / Si m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga."

Matei Calinescu: E vorba, la Arghezi, nu de o subliniere a uratului pentru a face sa straluceasca mai tare frumusetea (in spiritul antitezelor romanticE), nici de o cultivare a uratului, blasfematorie la adresa oricarui ideal de frumusete (ca la precursorii sau la promotorii avangardeI), ci de o conversiune a uratului si repulsivului la o frumusete tainica si indicibila ca grafia, folosind in acest sens propriile sale resurse, nestiute, de purificare." (in Conceptul modern de poezie. De la romantism la avangarda, editia a ll-a, postfata de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45, 2002) incearca!

    Scrie un eseu in care sa evidenfiezi conceptia lui T. Arghezi despre poezie, pornind de la unul din urmatoarele citate:

A) Am cautat cuvinte virginale, cuvinte puturoase, cuvinte cu raie: le-am excitat aroma, le-am avivat ranile cu sticla pisata si le-am infectat pe unele complet." (T. ArghezI)

B) E miraculos cuvantul pentru ca la fiecare obiect din natura si din inchipuire corespunde un cuvant. Vocabularul e harta prescurtata si esentiala a naturii, si omul poate crea din cuvinte, din simboluri, toata natura din nou, creata din materiale in spatiu, si o poate schimba. " (T. Arghezi, Scrisoare cu tibisirul, tableta, 1924)

C) Toata viata am avut idealul sa fac o fabrica de jucarii si, lipsindu-mi instalatiile, m-am jucat cu ceva mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata, cu materialul vagabond al cuvintelor date." (T. Arghezi, Scrisoare unei fetite, raspuns lui Ion Barbu, 1927)

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.