Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








Subordonarea esteticului despre Sinteze literare








La venirea lui N. Iorga la Samanatorul, terenul pentru samanatorism era netezit, intr-un sens, de Ilarie Chendi, fost colaborator la Romania juna si Vointa nationala. Pe Eminescu si Creanga, scria Chendi (Cu prilejul aparitiei operelor lor completE), ii uneste adoratia trocului, exclusivismul fata de straini si sovinismul national" (Sam., 1902, nr. 28). Trecutul istoric reprezinta izvorul adevaratei poezii", dind un. sens suferintelor si faptelor unui popor" (Sam., 1903, nr. 11). Dintr-o drama razboinica, Penes Curcanul, de insignifiantii V. Leonescu si T. Dutu, sint citate tiradele sovine, xenofobe, desi piesa in ansamblu e respinsa, ca inexistenta. Indispus, criticul regreta, cu alt prilej, protestul cam socialist" impotriva unor nedreptati din armata si tendinte sociale pe care n-am voi sa le gasim la scriitori ca dl. Bratescu-Voinesti" (Sam., 1903, nr. 20). Se manifesta si oroarea de modernism. Lirica simbolistilor Mircea Demetriad, Al. Petroff si ceilalti, discipoli ai lui Macedonski, devine motiv de sarcasm, animatorul Literatorului fiind un vinator de succese literare" peste puterile lui.



Rotunjite progresiv in articolele si studiile din deceniul trecut, partial incluse in Schite de literatura romaneasca »(1892 1893), in paginile revistelor Arhiva, Vatra si Convorbiri literare, ideile vehiculate la Samanatorul de N. Iorga nu constituie o revelatie. Ca licean la Iasi, istoricul fusese atras de ideologia socialista si colaborase la Contemporanul, cu versuri. Din contactele cu revista ieseana retinea, consecvent, principiul functiei sociale a artei, cu precizarea ulterioara ca Gherea indrepta literatura romaneasca spre ideale ce nu sint si acelea ale poporului romanesc" (indrumarea cea buna si cuminte, Sam., 1905, nr. 12, p. 178). Latura sociala si problemele etice legate de ea, continutul de idei, sint considerate prin prisma rolului lor practic, formativ, samanatorismul angajind literatura in acest scop, devenit primordial. N. Iorga nu concepe literatura fara o mare misiune de indreptare si moralizare", punctul de vedere din Ce este Samanatorul ?" excluzind orice concesie :



E usor a zice ca literatura nu se exprima decit pe sine, ca ea da numai o forma frumoasa rezultatelor observatiei, combinatiilor inchipuirii, marturisirilor inimii si ca, prin urmare, nu poate fi vorba de moralitatea si imoralitatea, ci numai de adevarul, frumusetea ei, pentru »care singura poate fi trasa la raspundere. Aceasta e inca una din superstitiile si prejudecatile ce au ramas din vremea romantismului, cind se asezase Arta pe tronul pustiu al divinitatii. De fapt, observatiile sint totdeauna personale, inchipuirile se inalta totdeauna din realitatea unui suflet cu o anumita individualitate, si inimile pot fi curate sau necurate. Cu voie sau fara voie, cea mai simpla bucata literara va oglindi un om bun sau un om rau, un antisocial care uraste pe. semenii sai, care vrea sa le faca rau, vrea sa-i insele ori ii acopere de despretul lui, sau un sociabil, care gaseste in iubirea de oameni, in silintele spre a le fi folositor mingiierea tuturor suferintelor pe care le primeste de la unii oameni si menirea de capetenie a vietii. Numai, pe acestia din urma intelegem sa-i aducem inaintea cetitorilor nostri" a- (Sam., 1960, nr. 1).



Prin literatura, N. Iorga intelege in fond lectia etica, / factorul educativ, transformator. Din aceasta perspectiva, numeroase din articolele sale de la Samanatorul (reunite in doua volume, sub titlul : O lupta literara, 1913 1914) sint j dezbateri de aspect iluminist, tratind despre tot ce poate / cultiva : albume de cusaturi, calendare populare, coruri si formatii teatrale de amatori, camine si atenee, biblioteci circulante", muzee, cursuri serale de iarna. Profesorul continua, de altminteri, sub acest aspect, directia lui Vlahuta si Cosbuc, in conceptia carora Samanatorul fusese intemeiat ca< un organ pentru cultivarea poporului si pentru raspindirea ideilor morale, nu ca sa inlocuiasca literatura romaneasca si sa creeze un curent". Vechile romane ale lui Bolintineanu, dezaprobate pentru slabiciuni artistice, solicita un moment atentia pentru partea de satira sociala, intrucit prezinta critic tineri viciati. La aparitia revistei Viata noua a lui Ovid Den-susianu (fost colaborator al SamanatoruluI), ideologul fulgera, blestemind ticalosiile sociale si ratacirile bolnave in care poate cadea simtirea omeneasca" (Sam., 1905, nr. 12). in cadrele tezei despre evolutia organica a culturii, simbolismul si tendintele noi sint trecute prin flacari nimicitoare, ca unele care abat de la specificul national. Diatribele impotriva literaturii franceze contemporane, nu numai asupra celei decadente, pornesc din intentia de a opri contaminarea. Istoricul e constient de criza capitalismului, cu repercusiunile ei multiple, prezentind-o insa ca o criza morala. Dezgustul pentru/N) nemernica biiguiala straina din saloanele cosmopolite" este / la N. Iorga, nu de natura estetica, ci reactiune morala. Pentru intretinerea saloanelor curg sudori de singe pe lanurile muncite din greu" ; cartuliile decadentilor" sint surse demonice de simtire falsificata si de coruptie, cu care Apusul otraveste teri nepricepute" (O noua epoca de cultura, Sam., 1903^/ nr. 20).

Eticul si etnicul se intrepatrund in formula de indrumare-sanatoasa", lansata de la Primele vorbe de Vlahuta si Cosbuc, dar luind la Iorga forme absolute. Curentul nou, argumenteaza el, intr-un articol din Fat-Frumos (1904, nr. 15), trebuie sa se numeasca mai simplu romanesc. Romanesc cu un singur r si fara nici o trufie". Imperativul moral sfirseste in pledoarie, criteriul etnic in exclusivism. Critica decadentismului francez degenereaza in galofobie. Clasele suprapuse, atrase de luminile putregaiurilor", de insanitatile pariziene", trebuie readuse la realitatile nationale. Celor ce stau in strainatate timp indelungat si-si culeg de pe mosii, lucrate in sudori de singe de teranii: nostri, veniturile cu care cauta a speria Apusul", sa li se aplice taxe strasnice". Pentru importul de carti straine, cu exceptia celor de stiinta, se cere un regim similar (Boierimea franceza in Romania, Sam., 22 febr. 1904). Nu e suficient sa se scrie in limba nationala iar continutul de sentimente sa fie strain. Sint idei pentru care militeaza si altii. Scriitorii, explica Vlahuta, trebuie sa fie misionarii vietii romanesti pentru toti ratacitii si instrainatii bunului nostru popor" (Sam., 1905, nr. 12). !

   G. Bogdan.-Duica, Ion Bianu, Al. Lapedatu fac cor cu N. Iorga si Vlahuta.

Conceptul de organicitate formulat de N. Iorga relua, in linii mari, teoria lui Hasdeu despre mersul cel linistit si migalos, dar fiziologiceste sigur al naturii lucrurilor", emisa la Revista noua (1887). Traditia, institutionalizata, devenita ideal, se confunda cu experienta istorica, binele si raul, in poli t;ca, etica si cultura verificindu-se in raport cu trecutul. Zeci de referinte dezvolta, in forme diverse, acest deziderat. insa adoratia trecutului", patrimoniu de traditii, de datine, de istorie traita", nu exclude interesul pentru fenomenul modern. O literatura trebuie sa afirme sufletul unui popor in forme care a- corespund culturii timpului", declara N. Iorga tunind impotriva clevetitorilor (Sam., 1905, nr. 49). Trei numere mai tirziu (1906, nr. 1) istoricul releva necesitatea ridicarii poporului, printr-o munca iubitoare de fiecare clipa", catre cultura moderna". in acest sens si nu in acela de predicatii trufase, de sovinism", se vrea conturat curentul de la Samanalorul. Cultura autentica, in conceptia lui N. Iorga, nu se confunda cu aceea a patriotismului oficial" (Sam., 1903. nr. 281.



Tipul de literatura pentru care opteaza istoricul e unul instructiv, cu implicatii etice foarte marcate : literatura preconizata de Carlyle si realizata de un Ib.sen. il intereseaza observatia profunda si realista, arta adevarata" nelimitindu-se la a imita o reproducere anterioara a naturii, ci de a infatisa caracteristicul, viata adinca a naturii, asa cum ea se oglindeste in ochii unui privilegiat" (Pictura si statui, Sam., 1903, nr. 18, p. 287). Exista literatura falsa" (exemplu : RiriA) care ofenseaza gustul si literatura-creatie. Se respinge ideea poetului supraom, sublindindu-se, prin invocarea lui Walt Whitrnan, necesitatea contactelor cu mediul social. intre Rostul inchipuit si cel adevarat al literaturii (Sam., 1903, nr. 34), optiunea pentru adevar, conditie de indeplinire aevea a frumosului", nu cunoaste ezitari. Preferintele la obiect sint expuse cu claritate in seria Povestitori de ieri si de azi : nuve-listi si autori de schite (Sam., 1904, nr. 12 14). De la scrierile sarbede" ale lui Asachi pina la Sadoveanu curba ascendenta marcheaza etape si trepte : un moment Negruzzi, altul Filimon, urmind Slavici (stimat pentru cele dintii nuvele taranesti"), Creanga, Gane, Delavrancea. Ca prozator, Cara-giale e un mester, un virtuoz neintrecut al artei, voite, pregatite, cintarite, refacute si prefacute cu o constiinta neadormita, cu un simt de o finete rara, cu o stiinta ce nu se poate intrece". Exemplar, autorul momentelor ofera supremul model; de invatat deci de la el perseverenta extraordinara, devenita tortura a scrisului. Dintre prozatorii activi dupa o mie noua sute, Mihail Sadoveanu, desi la primele volume, este mai puternic decit toti cei tineri" prin mladierea care ii ingaduie sa infatiseze viata supt toate aspectele ei". Pasiunea pentru natura nu se converteste in descriptii izolate" ; trecutul si natura stimuleaza la autorul Soimilor inclinarea spre fabulos, un fantastic din care porneste si spre care se intoarce viata". Anul 1904 devine anul lui M. Sadoveanu". Dar la Samanalorul realismul e inlocuit, de multi, cu un pseudorealism naiv. Linga Sadoveanu si Bratescu-Voinesti sint asezati, cu elogii, Vasile Pop, Ion Gorun, Constanta Hodos si altii. in alte articole intervine criteriul folcloric (Anton Pann, G. CosbuC) sau cel tematic, legat de subiecte satesti (Octavian Goga, St. O. losif, Ion AgirbiceanU). Proliferarea scrierilor de aspect rural sau paseist coincide cu companiile samanatoriste ale lui N. Iorga, in 1905 aparind in librarii Credinte de St. O. Iosif, Batrinii de Emil Girleanu, De la tara de Ion Agirbiceanu, in urma plugului de C. Sandu-Aldea, Traiul nostru de Ion Ciocir-lan si altele, in serie.



Moralmente, nimic nu egaleaza, la samanatoristi, virtutile taranimii, aceasta privita ca o masa nediferentiata. intoarcerea la surse, la substanta, autentica, inseamna revenirea la sat. Vad ca.singura mintuire pentru noi, afirma N. Iorga, o viata dominata de taranime" (Cronica, Sam., 1906, nr. 11). in tabloul rural intra insa si boierimea, simbolizind relatiile patriarhale, pe care istoricul le vede disparind sub amenintarea capitalismului. Taranimea recunoaste ca ei (boieriI) trebuie sa fie si nu se gindea la o stare noua de lucruri in care boierimea ar pieri dinaintea ochilor" (Boierimea de tara care se duce, Sam., 1905, nr. 47, p. 861). Doi ani mai tirziu, istoricul ataca in Neamul romanesc (1907), intr-o postura diferita ; latifundiarii, cauza fundamentala a rascoalelor, sint exploatatori ai statului si ai tarii".

Mirajul puritatii rurale gaseste sustinatori de o miopie stranie. Un proprietar dintr-o nuvela de Sandu-Aldea nu concepe altceva decit viata de plugar" pentru care renunta la slujba inalta" de la oras, cuprins de dorul, de linistea, de lumina, de curatenia vietii de la tara" (MurgU). Contradictiile sociale intre clase devin, intr-o optica deformanta, contradictiile intre medii, respectiv intre sat si oras. in Alb si negru (titlu relevind antinomiA), Ion Gorun se deda unei retorici lipsite de frina, satul fiind un paradis : O, dragele mele locuri, iata sint eu, sint eu, instrainatul, care m-am intors la voi, sint eu neastamparatul pribeag din departare, care vin sa va regasesc pe voi, tot asa de blinde si de linistite in puterea nemuririi voastre, tot asa de pline de farmec zimbitor. iertator si prieten intotdeauna, intotdeauna gata a reincepe idila vietii de odinioara impreuna". Imaginea orasului scarbeste. Jos, pavelele sint naclaite intr-o patura de noroi subtire si negru : de-a dreapta si de-a stinga, casele posomorite si respingatoare parca te tot indeamna sa te duci, sa fugi mai departe, tot mai departe si pasesc inainte cu capul in pamint" (Samanatorul, 1902, nr. 3).

Neoromantism liric, paseist si sentimental, samanatorismul e mai putin o doctrina, cit o stare de spirit, concretizata in citeva tendinte, facind din apologia taranului, a naturii si trecutului principalele directii de actiune. in scrierile provenind de la literati de tipul Maria Cuntan, I. U. Soricu, Ion Ciocir-lan, Ioan Adam, N. Pora, I. Chiru-Nanov, fenomenul de mimare a literaturii esueaza intr-un conventionalism strident. Vazind in existenta ruralilor cea mai buna dintre lumi, se ajunge la o teribila artificialitate, zeci de volume nefiind decit variatiuni pe aceeasi tema. Eroi si situatii-scheme, intr-o viziune limitata, sugereaza impresia unui automatism anacronic, amintind trucajele poeziei pastorale-arcadice.



Creatori cu personalitate, intre care Mihail Sadoveanu (a carui Floare ofilita apare in SamanatoruL), Bratescu-Voinesti, D. Anghel, colaboratori la Samanatorul sau la periodice samanatoriste, nu pot fi anexati curentului, reprezentat, in general, de scriitori minori sau insignifianti. Sadoveanu precizeaza ca scoala cunoasterii personajelor" sale a absolvit-o inainte de a fi fost chemat la Samanatorul". Amanuntul 1-a relatat in Anii de ucenicie, insa fara sa fi subliniat staruitor neaderenta la samanatorism". Nu eram dator sa fac eu asta. A fost datoria cercetatorilor critici sa scoata numele meu de subt o eticheta pe care unii mi-o pastreaza". in Dureri inabusite, Crisma lui mos Precu, Pacat boieresc, Bordeienii se vadeste un ochi sumbru si povesteste un glas amar", la antipodul idilei rurale de la Samanatorul. Era normal ca focul de artificii" sa nu dureze (Amintiri, voi. Marturisiri, p. 386). Dezacordul cu tendintele conservatoare de la Samanatorul e relevat din nou, intr-o succinta nota autobiografica din Contemporanul (1948). Insertii samanatoriste exista la Sadoveanu, mai clar la Goga, colaborator sporadic, dar nu acestea le sint caracteristice. Panait Cerna, umanitarist cu tendinte spre universalitate, modernizantii Stefan Petica si Al. T. Stamatiad, colaboratori ocazionali, Nicu Gane, Al. Davila, I. A. Bassara-bescu, Caton Theodorian, Liviu Rebreanu, Victor Eftimiu, O. Densusianu, E. Lovinescu si altii demonstreaza, la rindul lor, neconformarea la samanatorism.

Prin absenta constiintei estetice, literatura strict samanatorista se exclude de Ia sine din sfera creatiei. Cum Samanatorul n-a fost. in mod absolut, dominat de scheme, de idilism si exaltare nationalista, exista insa pagini in care scenele de gen si poezia-standard cedeaza pasul unei viziuni personale. Nu se poate nega ca, la unii scriitori, pledoaria pentru taranime a fost investita in forme de arta. Revista a stimulat ener- ( giile si interesul pentru culoarea locala ; de mentionat increderea in potentialul spiritual propriu poporului roman. A sustinut, prin literatura, idealul de desavirsire a unitatii nationale. !

    E aproape tot ce se cuvine subliniat. Prin limitarea ideii de , specific national la perimetrul rural, singurul sanatos", sama-; natorismul a esuat intr-o penurie tematica grava, abatind totodata, pe scriitorii apropiati, de la reprezentarea mediilor muncitoresti. Din opozitia fata de spatiul citadin decurge falsa imagine a orasenilor, anticitadinismul fiind asociat cu xenofobia si oroarea de industrie. Consecinta traditionalismului ca adoratie a formelor revolute e inchistarea in conventii, unele exacerbate. in perioada interbelica, in ideologia gindirista. Nu e traditia ca germen ideatic, depozit de experiente, ci traditia-imitatie, radical ostila mutatiilor. Acestea fiind cadrele, anacronic prin neadeziune la progresele culturii moderne, samanatorismul, in ciuda anvergurii sale, inscrie in istoria literara un capitol steril.



REFERINTE: Sexiil Puscariu, Cinci ani de miscare literara (1902 1906), Buc, Bibi. Minerva", 1909; I. Agirbiceanu, Samanatorul, in Ramuri, VI, 1911, nr. 18, 19, 20 ; C. S. Fagetel, Pe drumul Sama-natorului", in Drum drept, an. X., 1915, nr. 13 ; N. Iorga, O lupta literara, voi. I, 1914, voi. II, 1916; E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane, voi. I. (Evolutia ideologiei literarE), Buc. Ed. Ancora" S. Benvenisti, 1926; Serban Cioculescu, Poporanismul si samanatorismul sub unghi de vedere estetic, in Viata literara, an. I, 1926, nr. 16; Dan Smintinescu, Miscarea samanatorista, Studiu istoric-lilerar, cu o prefata de N. Iorga, 1933; Mihail Dragomirescu, Samanatorism, poporanism, criticism, Buc, 1934 ; I. E. Toroutiu, Studii si documente literare, Buc, Ed. Bucovina" voi. VII, VIII., X., XII; M. Gafita, Poporanism, sema-natorism, simbolism, in Contemporanul an. XII, 1958, nr. 15 ; G. C. Ni-colescu, Samanatorismul, in Viata romaneasca, an. XI, 1959, nr. 11 (noiemb.); Mircea Zaciu, Semanatorismul, in Tribuna, nr. XIII, 1960, nr. 3, 4, 5 si 6; Al. Sandulescu, Discutie despre semanatorism. in Gazeta literara, an. XVI, 1960, nr. 9, 10 si 12 (10, 17 si 31 martiE); G. C. Ni-colescu, Noi precizari despre samanatorism in Viata romaneasca, an. XII. 1960, nr. 10 (oct.) ; Sihnan Iosifescu, Probleme privind studierea marxista a unor curente literare, in Lupta de clasa. 1960, nr. 12 ; Teodor Virgolici, A existat o literatura samanatorista ?, in Viata romaneasca, an. XVI, 1963, nr. 6 7 (iunie-iuliE); Savin Bratu, Lupta de idei in critica noastra literara (1900 1916) in Viata romaneasca, an. XVI, 1963, nr. 6 7 (iunie-iuliE); D. Micu, Literatura romana la inceputul secolului XX, 1900 1916 (Cap. Noile reviste si gruparI). Buc, E.P.L., 1964; Scrisori catre Ibraileanu, Buc, E.P.L., 1966 (Cap. M. SadoveanU); Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga, Buc, Editura tineretului, 1968; Z. Ornea, Samanatorismul, Buc. Minerva", 1970.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.