Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare




Romantismul sinteza despre Sinteze literare





Romantismul este miscarea literara si artistica ce apare la sfarsitul secolului al XVIII-lea si se dezvolta in prima jumatate a secolului al XlX-lea, caracterizandu-se prin predominanta sentimentului asupra ratiunii, a imaginatiei si a libertatii de creatie.

Se manifesta ca reactie impotriva rigorilor clasicismului, a regulilor sale rigide si propune libera expresie a sensibilitatii, cultul eului, innoirea limbajului poetic si, implicit, modificarea discursului literar.

Sufletul romantic aluneca intre contraste: fizic/metafizic, finit/infinit, eros/Thanatos, ratiune/sentiment, explorand departarile, transcendentul, dincolo de marginile lumii sensibile. Dupa secolele anterioare de claritate rationala, idealul estetic se naste acum din cultul misterului, din fantezie sau pasiunea trairii.

Caracteristici:

» Literatura romantica este produsul fanteziei si al sentimentului.

» Se remarca aspiratia spre originalitatea si libertatea formelor; spargerea barierelor tematice si formale.

Subiectivitatea este accentuata, determinata de primatul sentimentului, al trairii, de exacerbarea eului poetic.

» Se apreciaza si valorifica specificul national, datinile, credintele, folclorul national si miturile.

» Antiteza este procedeul artistic fundamental, atat in constructia personajelor, a destinelor, cat si in ilustrarea starilor sufletesti contradictorii.

» Predomina tiparul eroului exceptional in situatii exceptionale: conditia geniului este abordata si din perspectiva filosofica.

» Mediile sociale relevate sunt diverse si contrastante, fiind infatisate inclusiv periferia sordida si lumea celor umili.

» Fiinta umana apare in complexitatea ei antinomica, sfasiata de pasiuni, marcata de intamplari neprevazute sau insertii ale hazardului, naturi rare, stranii (firea demoniaca, banditul generos, personajul fatal, persecutatul, damnatul, generosul excesiV).

» Natura este evocata practic sau devine cadru sugestiv al naratiunii (peisaj nocturn, crepuscul misterios, mediu intunecat, brutal sau idealizat, departari fascinante, vagul exotic, tinuturi stranii sau sublimE).

» Limba literara se imbogateste prin valorificarea tuturor registrelor - popular, regional, arhaic sau limbaj oral.

» Se observa libertatea genurilor si a speciilor, care interfereaza in structuri hibride : liric si epic, eseu, critica, poem filosofic, teatru poetic etc.

» Romantismul promoveaza in special poezia lirica, dar si dramaturgia sau proza, iar speciile noi sunt: meditatia, elegia, poemul filosofic, drama, nuvela istorica.

» Stilul romantic este retoric, exaltat si pitoresc, sustinut de antiteza, hiperbola, tirada, in acord cu pasiunile si trairile interioare ale eului poetic sau cu intensitatea conflictului dintre personaje.

Temele literare abordate sunt diverse:

- nelinistea infinitului spatial si temporal;

- atractia i-limitatului, a transcendentului;

- obsesia idealului si raporturile acestuia cu realul, cu imediatul;

- nostalgia originilor, intoarcerea spre Mo tempore si valorificarea tiparelor mitico--magice;

- cultivarea misterului, sondarea sufletului si a psihicului (visul, inconstientul, irationaluL) ;

- aspiratia spre absolut, spre desavarsire ;

- meditatia filosofica.

Coordonatele esteticii romantice:

» Dimensiunea fundamentala a romantismului este subiectivismul, exacerbarea eului, care interpreteaza personal lumea, realitatea, convertite prin imaginatie, sensibilitate si empatie intr-o realitate artistica. De aici primatul sentimentului, insertia eului, confesiunea lirica.

» in opozitie cu clasicii, romanticii descopera resursele artistice ale inconstientului -Romantismul insusi este o coborare in regiunile inconstientului" (A. BeguiN); Omul nu poate ramane mult timp in starea de constiinta; el trebuie sa se scufunde din nou in inconstient, caci acolo traieste radacina fiintei sale".

Inconstientul este considerat organ al cunoasterii intuitive, superior altor mijloace de cunoastere, este forta unui poet, conducand la revelatii, sugestii, extaz, convergenta de senzatii si imagini semnificative in spatiul artistic.

» Imaginatia este fundamentala pentru romantici, o cale spre lumea tainelor, numita de Fichte o forta miraculoasa, fara de care nimic nu poate fi explicat in spiritul uman".

» W. Blake o considera insasi lumea eternitatii", iar S.T. Coleridge - forta vie si primul agent al perceptiei umane". Astfel se explica gustul pentru pitoresc, exotic, supranatural, pentru vis. Visul este la romantici calea spre intreaga natura, instrument de transformare magica a realitatii: lumea devine vis, visul devine lume" (NovaliS).

» O coordonata a esteticii romantice, specifica literaturii germane, este ironia romantica, concept introdus in estetica de Fr. Schlegel pentru a defini ironia lui Goethe. Este o dedublare a scriitorului detasat de propria opera, pe care o judeca in mod critic, cu luciditate, prin schimbare de ton, prin autoironie. Autorul devine lector sau spectator, salvandu-se, prin ironie, din melancolie, din starea de disperare si dezamagire.

Reprezentanti:

» Germania:

Friedrich Schlegel, Novalis, Ludwig Tieck, Heinrich Heine.

August Wilhelm von Schlegel, E.T.A. Hoffmann, fratii Grimm,

» Anglia:

Samuel Taylor Coleridge, William Wordsworth, George Gordon Byron, Percy Bysshe Shelley, John Keats.

» Franta:

Francois de Chateaubriand, Victor Hugo, Alphonse de Lamartine, Alfred de Musset, Alfred de Vigny, Gerard de Nerval.

» Italia:

Alessandro Manzoni, Giacomo Leopardi, Giosue Carducci.

» Rusia:

Aleksandr S. Puskin, Mihail Lermontov.

» Polonia

Adam Mickiewicz.

» Ungaria:

Petofi Sandor.

Romantismul romanesc se integreaza romantismului european, adoptand principiile estetice, temele si modalitatile cunoscute.

Ca note specifice, se observa atat coexistenta cu clasicismul in forme diferite, cat si respiratia nationala a perioadei pasoptiste (patriotismul, aspiratia spre unitate nationala si independenta).

Etape:

A) Romantismul scriitorilor pasoptisti (1840-1870): Grigore Alexandrescu, C. Negruzzi, B.-P. Hasdeu, D. Bolintineanu, M. Kogalniceanu, V. Alecsandri.

B) Romantismul eminescian.

C) Romantismul posteminescian (samanatorism, simbolisM): G. Cosbuc, O. Goga, B. St. Delavrancea, Al. Macedonski.

Curentul romantic va marca profund substanta literaturii romane, desfasurand din aceeasi celula germinativa o flora exuberanta si infinit diversa: va fi vizionar si apocaliptic cu Heliade, mesianic si exaltat cu literatura de exil a pasoptismului, epic si solar cu Alecsandri, declamator si gotic cu Bolintineanu, dezamagit si fantastic cu postpasoptistii, titanian si sarcastic cu Hasdeu, pana cand Eminescu il va face sa transmita fiorul realitatilor impalpabile si al lumilor inecate dinlauntrul nostru, muzica leganatoare sau tumultoasa a peisajului, mitul originilor si rostogolirea civilizatiilor, spectacolul orologeriei cosmice si al dezagregarii universale, convocand astfel Subconstientul, Natura, Istoria, Transcendentul, Absurdul, personajele marii literaturi din toate timpurile, in care Omul isi descopera, cu surpriza, fervoare, indoiala sau apoi ura, destinul sau splendid si mizerabil, de stapan al spiritului si ironie a nimicului." (Paul Cornea, Originile romantismului romanesc, p. 605)

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.