Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI despre Sinteze literare





Emil Girleanu

Modest in ansamblu, Emil Girleanu lasa citeva scrieri notabile. Fiu al colonelului Emanoil Girleanu, personaj sever, prozatorul (n. Iasi, 5 ian. 1878) avea finetea mamei, Pulcheria, din familia Antipa. Liceul il urma la Scoala fiilor de militari, coleg cu Jean Bart. Ideea de a deveni ofiter de marina fu abandonata dupa primul an de studii, candidatul necorespunzind »exigentelor la matematici. Trecu la scoala de infanterie, coleg cu Gh. Braescu, iar in 1898, ofiter, se gasea la regimentul 13 Stefan cel Mare" din Iasi. in 1900 se inscrisese la Facultatea de litere, tot atunci debutind la Arhiva, cu versuri, sub semnatura Emilgar, intilnita anul urmator in ziarul Evenimentul. Schitele, comentariile literare si plastice ii atrag insa in 1902 mutarea disciplinara la Birlad, unde, impeni-tent, Girleanu infiinta cu G. Tutoveanu si D. Nanu revista Fat-Frumos (1904 1906). Din schitele publicate aici si in Samanatorul rezulta un volum tipic samanatorist, Batrinii (1905). Iritat ca nu i se aproba casatoria cu Marilena Voi-nescu (care nu dispunea de dota impusa de regulamentele militarE), in februarie 1906, demisionat din armata, se instala la Bucuresti.

Slab remunerat ca secretar de redactie al noii reviste Neamul romanesc literar, la inceputul anului 1907 se detasa de N. Iorga, devenind colaborator la Convorbiri (criticE), Viata literara si artistica, Falanga literara (redactoR). Publica si la Luceafarul, Tribuna, Universul. La Viata romaneasca nu e acceptat, G. Ibraileanu, comprehensiv cu altii, explicindu-se (aug. 1908) catre Bratescu-Voinesti : ,,N-am nimic cu el, nu-1 cunosc El zice ca-1 persecut N-am gasit un rind care sa-mi mearga la inima". Din acesti ani sint volumele Cea dintii durere (1907), O data (1907), intr-o noapte de mai (1908), 1877 Schite de razboi (1908), Nucul lui Odobac (1910), Din lumea celor care nu cuvinta (1910), Trei vedenii (1910), Amintiri si schite (1910). La alegerea prozatorului ca presedinte al Societatii scriitorilor romani" in 1911, Viata romaneasca riposta ironic : Domnul Emil Girleanu, presedintele lui M. Sa-doveanu !

   ". Director din octombrie 1911 la Teatrul National din Craiova, prozatorul organiza in 1914 o rotatie" de spectacole cu Nationalul din Iasi, condus de M. Sadoveanu. Pe Livi-u Rebreanu il sprijini discret, numindu-1 secretar literar al Teatrului. Din 1913 era redactor la revista Ramuri iar anul urmator scotea o publicatie proprie (16 paginI), Proza, revista bilunara scrisa de Emil Girleanu". Ultima se opri dupa trei numere, scriitorul, imobilizat de o afectiune renala, expirind la 2 iulie 1914. Visul lui Pilat, O lacrima pe-o geana si Privelisti din tara sint postume. Girleanu a fost si editor meritoriu, publicind scrieri de Alecsandri, Kogalniceanu, Ale-xandrescu, Negri, Barac. in manuscris raminea Istoria populara a literaturii romanesti, povestita pentru popor.

La aparitia primei carti, Batrinii (Schite din viata boierilor moldovenI), N. Iorga semnala interesul pentru tipuri casnice, miloase, nemarginit de bune, ai careia urmsai pier astazi ca factori de vederi largi", schite ca Frant si Bunicul fiind intre cele mai bune din povestirea romaneasca". Mihail Dra-gomireseu saluta ulterior stilul descriptiv, puterea de caracterizare si puritatea inspiratiunii" (Convorbiri critice, 1908, nr. 1). Cliseul samanatorist e obsedant. Figuri decolorate de album, conservatori cuprinsi iremediabil de pasivitate, batrinii, » mici boieri scapatati traiesc din amintiri, invirtindu-se in jurul propriului lor ax ; ticurile, micile manii, tabieturile sint semnele sclerozarii psihice. Tinuta vestimentara nu poate fi decit una : haina neagra", palarii inalte" ; psihologia inchistarii implica jocul de carti (pasienta, concina pradata), ciubuc si cafea ; discutiile reiau cotidian aceleasi idei. Senilizarea ca fenomen larg uman nu are nimic dramatic, auto-matismele fiind vazute din exterior. in felul lui Costache Udrescu al lui Bratescu-Voinesti, batrinul Gheorghies, decrepit, vegetind in stravechiul iatac, cerceteaza cotidian sineturi de familie. Iordache Iovu (personaj titulaR) scoate la aer, primavara si toamna, redingote verzui si jiletci spalacite, sa le bata soarele si vintul". Toader Raclis si Gavrila pun la cale casatorii ale urmasilor, apoi pling de emotie. Cucoanele Ru-xandra, Balasa, Sultana se complac in taifasuri interminabile, evocand intimplari banale. Calatoriile le fac cu nadisanca. Duelgiul Gheorghe Neagu, bonjurist, apartine lumii noi, spre care batrinii de felul lui Iorgu Buhtea (personaj autentiC) privesc cu oroare. Adversar inversunat al moravurilor moderne, acesta isi aduna ultimele puteri, omorind la duel pe filfizonul" Neagu.

Volumele urmatoare marcheaza o perspectiva diferita. Ruralii se abrutizeaza sub presiunea mizeriei. S-a vorbit chiar de pesimismul scriitorului, legat poate de influente naturaliste, prin intermediul lui Maupassant, din care traduce. Nuvela densa, cu alternante de umor taios si observatie glaciala, nu departe de mizantropie, Punga este o compozitie remarcabila. Slabanogul Laptuc si sotia lui Safta, fiinte elementare, venisera la tirg sa vinda niste giste. La intoarcere, taind drumul prin gradina publica, descopera cadavrul unui sinucigas, linga care cazuse o punga de piele neagra, o punga umflata doldora". Neobservati, iau punga. Pina atunci dispretuit, barbatul incearca un sentiment de superioritate : Vezi, fa, daca n-o luai pe unde ti-am zis eu, iti mergea in sac". Femeia, voinica, simtea o bucurie calda, care i se imprastia in tot trupul". Hapsina, aceasta vrea sa intre in posesia pungii. La un moment dat se incaiera, dar deschizind-o ramin uluiti. Punga continea patru cartuse, cu virfurile rosii ca muiate in singe". Izbucnind diabolic, taranca riposteaza in felul ei obisnuit : Iaca, ti-ai vazut scofala cu ochii, stirchi-tura !

   " Punga putea fi intitulata Tragedia unei casnicii, conchidea Mihail Dragomirescu. Confruntarea cu moartea, in nuvela inecatid (Cea dintii durerE) provoaca reactiuni stranii. Anuntat ca prin apropierea morii apele Siretului duc la vale un cadavru, morarul ramine indiferent. Cind satenii trag cadavrul la mal si-i solicita morarului o rogojina pentru a-1 acoperi, acesta refuza : Da lasa-1 ca deghe s-o-mprimavarat, nu arde asa tare soarele, bodogani batrinul". O baba careia i se inecase feciorul izbucneste dramatic : Valeu, baietul mamei,. valeu !

    Cum te-ai prapadit !

   " Venind din alt sat, in goana carutei, un frate al victimei, nelinistit, coboara si-i scotoceste buzunarele. il preocupa descoperirea unui ban. L-am gasit. Ca eu i-1 dadusem sa-mi iee niste faina de la moara, si el, Dumnezeu sa-1 ierte, s-o hirjonit cu un flacau si o cazut, de l-o luat apa, ca nu stia sa-noate. Si am ramas fara de gologan". Dupa care explicatie, omul intoarse calul si dadu bici".

O nuvela densa, nu lipsita de dramatism, e Nucul lui Odobac, cu eroi de o energie aproape neverosimila la Gir-leanu. Ilarie Chendi vorbea de trasaturi de bronz", femeia Kuja, plina de foc, parindu-i un soi de amazoana de la tara", Penlru batrinul Toader Odobac, personaj centenar, un nuc enorm de pe pamintul sau simbolizeaza ordinea mostenita. Ruja lui Cazacu, casatorita cu Mitru Odobac, nepotul batri-nului, reprezinta punctul de vedere al generatiei noi, refractare. Sint oameni aprigi, decisi, ca taranii normanzi din nuvelele lui Maupassant, partile in conflict neacceptind compromisul, inalt, taciturn, uscat ca un schivnic", Odobac domina eu priviri taioase de stapin necontrazis. La Ruja, fiica de hot de cai (pentru aceasta neagreata de batriN), in locul feminitatii apare vigoarea. Temperament voluntar, voinica, smeada, cu obrazul rotund, cu parul, ochii si sprincenele negre", calareste cu indeminare, cozile lasate pe spate" indoindu-se pe oblincul salii". Obstinata, Ruja vrea sa taie nucul si pe terenul liberat sa planteze vie. Fixata in aceasta decizie, isi asociaza vointa tinerilor, incredintati ca nucul provoaca molime si suge tot sucul satului". Cum vointa eroilor nu poate fi abatuta, batrinul se spinzura in virful nucului. Tu tot tare ramii pina la sfirsit", conchide Toader Odobac murind.

Din alte episoade rurale emana un umor negru. Pierzind un Aİchi, tinarul Turculet se adreseaza unui oculist, care-i potriveste o proteza de sticla. Pacientul zimbeste uluit, izbucnind intr-un hohot scurt" : imi vine ghine, da parca tot nu vad asa de limpede". Mama tinarului se arata contrariata : Barem nu-1 lasasi, coane Iorgule, sa-si traga baiatul sortii. Acu o sa mi-1 ia la oaste, si ce ma fac eu !

   " (Ochiul lui Turculet). De sorti ii e frica si lui Vasile Lavita din schita Sortas, pentru fiul lui. Se adreseaza doctorului : Credeam ca pentru o bumasca, dintr-atitea carti ai gasi mneata o boala si pentru baietu-meu". Aratindu-se doctorului de plasa, de care-si ride, unui cioban i se descopere o afectiune de ficat. Dupa un timp, fara sa fi luat medicamente, se prezinta iar la doctor, care-1 gaseste teafar. Intrind la idee, exclama trist : Nu mai sint eu om de-acuma"fBoInauizJ.

Paginile de critica a moravurilor burgheze repeta situatii din Caragiale si I. A. Bassarabescu. Avocatul Mitica Limba-dulce (Om milostiV) isi zapaceste clientii cu fel de fel de tertipuri, pentru a-i insela. Un demagog politic, Tase Filo-reanu (OratoruL), peroreaza dupa comanda, cu o totala indiferenta la ridicol. Schita e caragialiana. Prin influente feminine se obtin burse de studii in strainatate. Si acum, Puiule, haide, pune-te si invata, invata, sfirseste odata : inca un an de bursa, eu una cel putin, stiu ca nu-ti voi mai putea capata. Caci acum, mai intemeiata ca adineoare, iti spun sincer, cum ti-am spus toate din viata mea : vai !

    am imbatrinit !

   " (Scrisoarea gasita).

Posteritatea a aratat interes schitelor Din lumea celor care. nu cuvinta. literatura de scurt-metraj alcatuind un mic bestiarium. Diferite de episoadele cu animale consemnate de Nicu Gane, Bratescu-Voinesti si Sadoveanu, miniaturile lui Girleanu se despart, de asemenea, de formula Jules Renard, moralistul amar din Histoires naturelles. Prozatorul nu exceleaza prin plasticitate nici prin calitati de observator, dind curs liber fanteziei. D. Anghel il declara superior, prin conci-y.ie, lui I.ouis Pergaud, animalier notoriu, detinator al premiului Goncourt. Poet ai necuvintatoarelor, pentru Girleanu descriptia e un pretext de microsccncte fanteziste. Pictura sau fotografia in sine nu-I preocupa. Retine insa doua-trei trasaturi semnificative, se distanteaza sau se apropie de obiect, amplifica sau reduce dimensiunile, pentru ca pe marginea unei imagini oarecare sa comenteze ca un scenarist, de cele mai multe ori patetic. Cind nu are in vedere drame mute, intervine discret umorul. Parcul cu vietati al lui Girleanu este echivalentul gradinii cu flori a lui D. Anghel, trasatura unificatoare la cei doi fiind fantezia. in colectia prozatorului apar in primul plan exemplare entomologice comune (furnici, carabusI), poate dupa lecturi din Maeterlinck (La Vie des abeilles, La Vie des jourmiS), dar si pasari, o ciocirlie, un vultur, animale domestice sau salbaticiuni, toate cu o comportare mai complicata decit cea reala. Li se atribuie sentimente si cugetare, eroii manifestindu-se in ipostaze umanizate. Nu trebuie sa fii cit un munte de mare, ca sa poti judeca". Cocosul e un poel : cel dintii care se minuneaza de frumusetile firii", rupindu-si totdeauna din somn, numai sa vada cum rasare soarele". Porumbeii (NedespartitI) sint un simbol al dragostei integrale. Privind singele unei prepelite ucise, o furnica detesta pe vinator. Agonizind, un ciine urla trist de moarte", iar ecoul ii raspunde, ca un alt ciine care l-ar chema din departari". Existenta animala e plina de nelinisti si intrebari, conflictele punind in opozitie caractere diverse. Nu lipseste totusi umorul, care e unul duios, dizolvindu-se in lirism. Reflectii felurite navalisera" in capul greierului, intr-o seara cind nu putea atipi din pricina unei privighetori care-i impuiase capul cu cintecele ei, de sus, din copacul sub care ei se odihnea". Privighetoarea isi facuse de cap". Un fluture craidon" contempla florile din gradina, dind semne de nervozitate : Ce dumnezeu se-nnopteaza asa de vreme !

   " (HoinaR).

Cite un detaliu etic sau tipologic suplineste descrierea. Furnica e muncitoare, gaina harnica ograzii", puisorii bo-turi de aur". Dimensiunile se schimba potrivit existentelor minuscule. Gindacelul escaladeaza cu eforturi un graunte de piatra cit un munte". Simbol al inaltimilor pure, luceafarul de seara ii trimite lebedei o raza misterioasa ; decorul e de lied de Schubert : Si astfel stau de se privesc ; sus, lebada de aur a cerului, jos, luceafarul de argint al apelor" (SinguraticiI). Descriptia are in vedere gratiosul, nu exactitatea, lebada fiind alba ca zapada, cu aripile ca doua scoici de argint, cu gitul lasat intre ele, subtire, ondulat ca toarta unei amfore". Metaforele confirma aceeasi tendinta de poetizare, cmtecul ciocirliei fiind grindina de margaritare", lebada bulgare de gheata" ; un gindacel farimita de lumina inchegata".

Citeva schite sint pseudofabule. Lupta intre specii e lege a vietii. Scapat de pliscul pasarilor mari, un carabus e gata sa dea ziua buna" sturzului, insa acesta il inghite (SaracutuL). O musca e ucisa intre paginile unui ceaslov, tocmai cind se simte satula. Enigmatica, o raza de soare asista la intim-plari curente : un lup devoreaza o caprioara, in alt loc domneste razboiul, intr-un palat se petrece. Nicaieri un colt curat, senin si linistit" (O raza).

Desi narate cu voce mica, intimplarile cu necuvintatoare au negresit originalitate, chiar daca nu ating poezia sado-veniana. Din Schite de razboi, de retinut e realismul. Easmeb? (De pe cind luceferi, Culegatoarea de roua, FericireA) si insemnarile de drumetie (Privelisti din tara) sint elaborate printre picaturi.

VOLUME : Batrinii, Schite din viata boierilor moldoveni. Buc, Minerva", 1905; Cea dintai durere. Buc, Minerva", 1907; Odata !

   , Buc, Alacalay", (B.p.t.), nr. 292, 1907; Intr-o noapte de mai, Buc, Socec", 1908; 1877 Schite din razboi, Buc, Biblioteca romaneasca Socec", 1908, nr. 1 ; Nucul lui Odobac, Buc. Minerva", 1910; Trei vedenii. Buc, Libraria noua", Bibi. Lumina", nr. 1, 1910; Amintiri si schite, Buc, C. Sfetea, Bibi. Steaua", nr. 22, 1910; Din lumea celor care nu cuvinta, Buc, Ed. Convorbiri literare", 1910 ; Visul lui Pilat, Buc, Libraria noua", 1915 ; O lacrima pe-o geana, Buc, Minerva", 1915; Privelisti din tara Schite, insemnari, Buc, Casa tcoalelor", 1915 ; editii ingrijite : Gr. Alexandrescu, Poezii, Buc, B.p.t., nr. 295 297, 1907 ; M. Kogalniceanu. Iluzii pierdute, Bwc, Socec", 1908: V. Alecsandri. Buc, Minerva". 1909: C. Negri. Poezii, prnza, scrisori. Buc. Minerva". 1909 :

Opere alese, Buc, E.S.P.L.A., B.p.t., Editie ingrijita si studiu introductiv de Ion Negoescu, 1955 ; Cea dintai durere, Buc, E.S.P.L.A., B.p.t., editie ingrijita de Virgiliu Ene, prefata de Teodor Virgolici, 1959.

REFERINTE : Mihail Dragomirescu, O carte de schite, in Epoca, XII, 2906. nr. 78; D. Anghel, Pe un volum al lui E. Girleanu, in Rramuri, VI. 1911, nr. 13 14 ; N. Iorga, O lupta literara, voi. II, 1916 ; E. Lovinescu. Istoria literaturii romane contemporane, voi. IV, Evolutia prozei literare, Buc, Ancora", 1928 ; Mihail Sebastian, Emil Girleanu irt Universul literar, XLIV, 1928, nr. 28 ; Lena Maria Be-vilacqua, Emilio Girleanu nella vita e nelle opere, Roma, Angelo Signorelli", 1939 ; G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini, Buc, F.P.L.A., 1941; Tudor Vianu, Arta prozatorilor romani, Buc, Ed. Contemporana", 1941 ; Gala Galaction, Oameni si ginduri din veacul meu. Buc, E.S.P.L.A., 1955 ; Tudor Arghezi, Frunze negre, in Tablete de cronicar. Buc, E.S.P.L.A., 1960; Teodor Virgolici, Doi nuvelisti : Emil Girleanu si I. A. Bassarabescu, E.P.L., 1965 ; Perpessicius, Opere, voi. II, Mentiuni critice, Buc, E.P.L., 1967; Ilarie Chendi, Pagini de critica. Buc, E.P.L., 1969 ; Mihail Dragomirescu. Scrieri critice si estetice, Buc, E.P.L., 1969.



C. Sandu-Aldea

Debutant la Viata in 1896 cu versuri si o traducere din Heine (HeimkehR), recomandat de St. O. Iosif prozatorul muntean desfasoara o activitate literara nu fara posibilitati, lipsita insa de convingere. Literar, profilul sau e acela de amator indecis. Dupa contacte cu publicatii minore,, se alatura potrivit structurii intime gruparii samanatoriste, intretinind legaturi concomitent cu Luceafarul si Ramuri. N. Iorga e frapat de omul planturos, focosul" brailean fiind un urias sanguin si patimas, agronom de meserie, dar plin de lectura literara franceza, germana, ramas poet in sufletul atent la orice amanunt de viata, simtitor la orice e uman, dinamic, strabatator de locuri si de vieti". Pentru Chendi, inclinat sa nege, C. Sandu-Aldea este unul din cei ce reprezinta mai cu succes asa numita AĞliteratura de casaAğ sau AĞHeimatliteraturAğ, cum ii zic germanii" (Schite de critica literara). Reticentele lui G. Ibrailcanu sint subtile; ar vrea sa formuleze despre el opinii elogioase, daca i s-ar da prilejul. Cu toate acestea, C. Sandu-Aldea colabora sporadic la Viata romaneasca (1910).

Analogiile cu naratiunile lui Sadoveanu, dar fara arta sigura a acestuia sint intrerupte de la un anumit punct de suflul unei energii vitale explozive, rar intalnita la meditativii tarani ai scriitorului moldovean. Tipuri dure sau voluntare, in peisajul cimpiei si al baltilor dunarene, actioneaza sub forta instinctelor, intre impulsivitate si primitivism. Lecturi din La Terre de Emile Zola au accentuat, foarte probabil, inclinarea spre naturalism. Tensiunea din in urma plugului (1905) ii defineste toata proza. Alte nuvele si schite, Pe drumul Baraganului (1908), Ape mari (1910), Pe Margineanca (1912) repeta trasaturi initiale. Arendasi grosolani, circiumari, declasati, vagabonzi, dezertori, hoti de cai, tarani aprigi, carora li se asociaza femei cu singe fierbinte, in general oameni refractari constringerilor, izbucnesc sau se mentin intr-o expectativa plina de intrebari. Orizontul plat ca o mare al Baraganului intretine misterul (Vedenia, Hotul, SpovedaniE). Ermetic, neguros, eroul titular din nuvela Sima Baltag concentreaza trasaturi specifice pribegilor, cu manifestari bizare si pasiuni impinse pina la omor. Cind Roibtiletul, cal splendid, moare otravit, Sima nu ezita sa-1 ucida pe Costea Martac, banuit de suprimarea animalului. Vagabondeaza apoi fugar pina ce intra argat la un popa, cu sotie ca de haiduc". Un taur turbat e gata s-o impunga pe preoteasa ; cu reflexe vii de salbaticiune la pinda, vinjosul Sima doboara animalul in citeva clipe. De un realism pregnant, plina de dinamism, scena luptei cu taurul, e una din cele ce se fixeaza in memorie. Femeia, plina de vitalitate, se indragosteste de argat, cu care intr-un amurg porneste spre Dunare cu sania. Gheata cedeaza, fugarii cufundindu-se in sioi".

Nuvela solida, Pe drumul Baraganului aminteste, prin amestecul de groaza si mister, atmosfera din Moara cu noroc de Slavici. La hanul din Baragan, departe de orice asezare omeneasca insa bine plasat la rascruce de drumuri, se angajeaza ca sluga Mitrea Cazacu, care nu e decit un Sima Baltag intr-o varianta noua. Mitrea, personaj cu biografie obscura (tiu din flori al unei tiganci cu un boieR) cistiga increderea hangiului Cristea Mocanu si se asociaza la hotii cu logofatul Stoian, raufacator experimentat. Din dragoste pentru sluga, hangita Iana de la Trei Movile se lasa in voia acestuia, contribuind la suprimarea sotului, pentru ca ulterior, impinsa de gelozie, sa-1 tradeze. Faptele sint dramatice ca simpla anecdota. Pe fondul tenebros, Mitrea se detaseaza de ceilalti ca un duh pustiitor, aproape romantic ; sub pasta densa apar trasaturi de caracter de un realism aspru. Caractere tari sint si altii. Mosierul Nita Mindrea (personaj titulaR), figura bestiala, se infrunta cu taranii razvratiti, unul din ei, izbit la pamint, injunghiindu-1. Nita Mindrea e in fond un Sima Baltag sau Mitrea Cazacu. observa exact Ibraileanu. In schita Murgul asistam la lupta unui fiu de boier cu un hot de cai, scena brutala, pretext de manifestare a vigorii fizice. Extraordinar de puternic e si un gornist ; sunind onorul la sosirea unui ofiter, trompeta sare in bucati (GornistuL). Doi tineri surprinsi de lupi ii omoara cu sabiile, intr-o incordare spectaculoasa (Doi calarasI). Schite si nuvele sint in acest caz portrete cu elemente din biografia personajelor (care dau titluL), descrierea insistind asupra unui moment de tensiune dramatica.

Energia exercita un fel de fascinatie. Logofatul Margarii din Pe Margineanca, nuvela ampla (Ion Trivale o considera romaN) pare un personaj de western, de o barbatie rara. Ca atribute fizice : un par negru lucios, cu reflexe argintii, doi ochi care scaparau sub gene lungi si moi ca plusul, o fata smeada si ovala cu un nas bine facut, sub care se arcuiau doua mustati frizate". Cavaler, in aparenta, curajos, dar venal si viclean, cu porniri criminale, initial ascunse. Ambitia de parvenire, enorma, nu-1 retine de la nimic. Casatorit cu sora administratorului Franz Muller, logofatul seduce pe sotia mosierului Artareanu, cu care vrea sa se uneasca dupa ce aceasta isi va suprima sotul. Mosiereasa, ingrozita, se sinucide cu ar-, senic. Erotica ia forme frenetice, personajele feminine, sen-suale, sfidind convenientele, abandonindu-se orbeste patimii. Individul care reprezinta atractia fizica e totdeauna inferior ca pozitie sociala, virilitatea fiind totul. in Fara noroc o alta mosiereasa intra in dragoste cu logofatul Vasilache ; sotul inselat, fost ofiter, ii ucide, apoi se spinzura. Alt adulter e relatat in nuvela Frati de cruce (Pe drumul BaraganuluI), anemica, inconsistenta psihologic. Nici o briza de spiritualitate nu invioreaza mediul. Daca alti scriitori se preocupa de pictura exemplarului omenesc comun", Sandu-Aldea ,.coboara cu o treapta mai jos", incit in locul omului marunt", constata Tudor Vianu descopere omul elementar" (Arta prozatorilor romanI).



Notatiile de decor, remarcabile prin plasticitate, nu sinl; puse in corelatie cu psihologia eroilor. Departe de marea poezie sadoveniana, pictura baltilor Dunarii si a Baraganului e facuta din perspectiva agronomului. Se retin totusi tablouri agreste, intre care momentul aratului din Sima Baltag, secerisul din Fara noroc si Doua neamuri, ploi torentiale si viscole sau focul nimicitor (La ariE) la izbucnirea caruia logofatul innebunit ameninta cerul cu pumnul". Si de data aceasta, reactiile viguroase ale naturii, concorda cu temperamentul energic al pictorului, altminteri incapabil sa sugereze nuante schimbatoare. Seceta din Ape mari respira o dezolare apocaliptica :

Chiar de pe la sfirsitul lui martie au inceput caiduri ca-n toiul verii" Aprilie si jumatate din mai trecusera fara a scutura norii pe ogoarele insetate. Abia ve la Si. Constantin o bura de ploaie inmuie-putin pulberea ce acoperise totul. Semanaturile se topeau vazind cu ochii. Pe alocuri grinele se intorceau. Apele secasera, iarba rara se pirlise ca de pirjol, oamenii erau negri la fata, vitele mureau pe unde cadeau (). Nu se misca nici o frunza, nu tiriia nici un greier, nu se auzea nici un fisiit de vietate prin iarba. Totul era mort. mort, mort pentru vecii vecilor"

Eronat ca idee, reluind intr-o varianta artificiala conflictul de clasa din Tanase Scatiu, romanul Doua neamuri (1906), dedicat lui N. lorga, ilustreaza un aspect al diversiunii ideologice samanatoriste, teza ca mizeria taranimii s-ar datora exclusiv arendasilor de alta nationalitate. Argumentele sint xenofobe, nationaliste, in esenta reactionare, problema fiind dirijata pe fagasul etnic : boierii autohtoni, piosi, patrioti, pastratori ai datinilor, cedeaza sub presiunea parvenitilor straini, care sug mana pamintului si vlaga neamului". La Vultureasca isi disputa beneficiile mosiilor doua neamuri", unui al boierului Macics, altul al lui lani Livaridi, arendasul grec aparind in situatii monstruoase. In acesti doi oameni, scrie Sandu-Aldea, se rasfringeau sufletele a doua neamuri deosebite si in clipele acelea ce treceau repezi nu se masurau numai Macies si Livaridi, ci cele doua neamuri pe care le infatisau" (cap. I). Demonstratia devine pledoarie. inlocuit de livaridi, Macies priveste indispus casele boieresti in care sta azi un arendas de neam strain, o pasere de prada, un hot care secatuieste pamintul rodnic al mosiei stramosesti". in termeni economici, Livarizii reprezinta infiltratia progresiva u capitalismului in economia agrara de tip feudal. Pentru a stoarce venituri, arendasul recurge la mijloace de exploatare oribile, relatiile cu taranii constituind obiectul unor relatari nu lipsite de realism. Ca revers idealizat, Macies simte o iubire de frate" pentru oamenii cu fete arse de soare, pentru aceste trupuri muncite, pentru aceste suflete simple, adinei, bune si neintelese". La aparitia romanului, N. Iorga conchidea ca personajele schitate de C. Sandu-Aldea sint profund veridice. Oricine printre romanii adevarati n-a dezertat de la rostul stramosesc al tarinei, orice boier roman, ramas roman bun si boier adevarat, va trebui sa tresalte de mindrie a AĞneamuluiAğ, cind in aceasta povestire se va gasi deodata in fata boierului Macies din Vultureasca". in schimb, in Livarizi, va recunoaste pe dusmanul mosiei noastre, pe stirpitoruJ lanului, pe storcatorul si ucigasul omului, pe AĞneamulAğ cellalt, de pripas, strainul si cotropitorul" (Sam., 1906, nr. 33, p. 643).

De cinci ani la Paris pentru un doctorat in drept, fiul arendasului duce o existenta detestabila (cu situatii descrise paliD) motiv ce determina chemarea in tara. Cum Misu Livaridi nu raspunde, i se transmite stirea ca tatal a murit. Perspectiva mostenirii imediate are efect. Lenea tinarului Livaridi, personaj descompus, s-ar explica prin ereditate ; Misu semana cu unchiul Mihalis, fratele mamei, Caliopi. Episodul alegerii lui ca deputat la colegiul al II-lea se inscrie in ordinea practicilor politicianiste. Alte fapte converg pentru ingrosarea trasaturilor. Circiumarul, grecul Nicola, si baba Iordachioaia ademenesc, la sugestia lui Livaridi, pe frumoasa Marioara Crivat ; preotul Varsatureanu si dascalul Curpen ramin dezarmati.

Neverosimile, personajele sint imaginate potrivit prejudecatii despre prapastia dintre doua neamuri" invariabil adverse, prozatorul fiind sclavul unei teze false. E un contrast absurd, unii cumulind virtutile, altii defectele. Luate in sine, descriptiile de natura, digresiuni exterioare actiunii, au prospetime ; de im pitoresc conventional, tabloul satului, e insa lipsit de suport. Parteneri idealizati, peste Marioara Crivat fiica nelegitima a lui Macies si statuarul Nicolae Plesa, viitor soldat la flotila, se scutura petale de cires, simbolizind puritatea. Dansatorii framinta pamintul ca o grindina, rapaind in ritmul furtunos al briului" ; o tinara pare luminata la fata ca o floare dupa ploaie".

Prozatorul e inegal. Interesant ca pictor al unor exemplare umane rudimentare, autorul lui Sima Baltag si-a scindat eforturile intre stiinta si literatura. Volumul Calugarenii (1920) marcheaza un epilog.

De origine rurala (n. la Tichilesti-Braila, 14 noiemb. 1874, declarat la oficiul starii civile la 22 noiemb. decedat de o maladie renala la 21 martie 1927), prozatorul se numea initial Constantin S. Petrea (cum demonstreaza ultimul editoR). La scoala, prenumele tatalui, Sandu, ii fu atribuit ca nume de familie. Urma gimnaziul la Braila, unde tatal facea carausie in port, continuind studiile la Scoala de agricultura de la Herastrau (1892 1896). Absolvi paralel, pregatit in particular, liceul recent infiintat din Braila. Pina la sfirsitul anului 1900 fu administrator de mosie la Crivina, redactor si administrator la revista Floare albastra (la recomandarea lui St. O. Iosif, amic al lui I. Constantinescu-Stans, proprietarul publicatieI), agent de pescarii, redactor si corector la Epoca (sprijinit de N. FilipescU), la Romania juna si Apararea nationala. Plecat pentru specializare in Franta (1901 1903), reveni intr-un post de conferentiar de agricultura practica la ferma Laza-Vaslui, incheind studiile cu un doctorat in agronomie la Berlin in 1906. Concomitent colaboreaza febril la Samanatorul. in 1904 ii aparuse primul volum, Drum si popas, incluzind note de calatorie prin Tirol si Franta si citeva schite. Fu promovat profesor si director al Scolii de agricultura de la Herastrau (ulterior devenita Facultatea de agronomiE), remareindu-se printr-o exceptionala activitate stiintifica. Dupa razboi, creatia literara scade. Singur sau in colaborare (cu Ilarie Chendi si altiI) a tradus din dramaturgia universala moderna (Suder-mann, Ibsen, MaeterlincK) si scrieri epice. in semnatura C. Sandu-Aldea, cea de a doua parte provine din pseudonimul Miron Aldea. A mai utilizat pseudonimele S. Voinea, C. Razvan si altele.



VOLUME : Drum si popas, note de drum, schite, Buc, Minerva", 1904; in urma plugului, Buc, Minerva", 1905; Doua neamuri, roman. Buc. Minerva", 1906; Pe drumul Baraganului, nuvele, Buc, Minerva", 1908; Ape mari, nuvele si schite, Buc, Minerva", 1910; Pe Margi-neanca, nuvele si schite, Buc, Minerva", 1912; Calugarenii, Buc. Ed. Pavel Suru", 1920; Nuvele, Editie ingrijita si studiu introductiv de Petre Pintilie, Buc, E.P.L., 1969 (note, biografie ampla, bibliografie critica).

REFERINTE : N.. Iorga, Povestitori de ieri si de azi ; nuvelisti si autori de schite (I), in S amanatorul, UI, 1904, nr. 12 si 14; Ilarie Chendi, Foiletoane, Buc, Minerva", 1904 ; H. Sanielevici. Curentul nou. in Curentul nou, /, 1905, nr. 1; G. Ibraileanu, Doua neamuri, in Viata romaneasca. II, 1907, nr. 6; Mihail Dragomirescu, Pe drumul Baraganului, in Convorbiri critice, I, 1907, nr, 22; G. Ibraileanu, Pe drumul Baraganului, in Viata romaneasca, III, 1908, nr. 2; N. Iorga, O lupta literara, voi. I, Valenii de Munte, 1914 (art. Doua carti pentru romanI) ; Ion Trivale, Cronici literare, Buc, Socec", 1915; Pompiliu Constantinescu, Sandu-Aldea, In urma plugului, in Viata literara, I. 1926, nr. 20; E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane, AĞol. IV, Evolutia prozei literare, Buc, Ancora", 1928; Tudor Vianu, Arta prozatorilor romani, Buc, Ed. Contemporana", 1914; G. Cali-nescu, Istoria literaturii romane de la origini, Buc, F.P.L.A., 1911; 1. M. Gane, C. Sandu-Aldea, viata si opera lui, Buc, Cartea romaneasca", 1941 ; M. Sadoveanu, Anii de ucenicie, (Opere, voi. XVI). Buc, E.S.P.L.A., 1959.



N. N. Beldiceanu

Coleg de liceu cu Mihail Sadoveanu, cu care traduce din Turgheniev, N. N. Beldiceanu nu ajunge la conturarea unei personalitati. La Iasi, liceanul de la National" traieste in atmosfera romantica de la sfirsitur veacului. Ca subsef de birou la Ministerul instructiunii si cultelor, cunoaste existenta incolora a micilor slujbasi din Bucuresti. Sentimental, atras de cazuri morale, alteori de tabloul social, prozatorul e un evocator. Cite un batrin, cite o maica" isi amintesc intim-plari vechi, anecdota devenind procedeu. Frumoasa, inalta cit un plaies", maica Melania fuge cu Ilies, hotul, un roman cumplit", insa amindoi cad de glontul poterasilor. Sora Megaluza, fata maicei Varvara, are apucaturi curioase : fumeaza pe ascuns, fluiera haiduceste. Travestita in baiat, se intilneste in clopotnita, noaptea, cu maica Evlampia. La un han, odata hangita, femeie zdravana, primeste la miez de noapte un roman cit un munte", urmarit de autoritati. Fugarul cu pistoale si hanger care cistiga spontan dragostea femeii, nu e un Cozma Racoare, ci calugar, cintaret la strana.

Naratorul are slabiciune pentru senzationalul romantic. Limbajul e sadovenian, insa fara vigoare si poezie. Taina", linistea", sunetele talangilor de la cireada manastireasca" vin direct din Sadoveanu. intimplarile vinatoresti, episoadele cazone, dramele provinciei urmeaza acelasi model. Locvacitatea taranilor nu cunoaste frina, faptele fiind diluate in mod abuziv. In preajma focului, un baci povesteste intr-o divagatie continua cum a vazut zmei". in povestirile din razboi, reunite in Fintina balaurului, soldatii tarani stau la cisla" evo-cind in grai moale, moldovenesc, ispravi nesemnificative.

Scenele de periferie citadina, fara nucleu epic, sint statice. Copierea excesiva a limbajului cotidian, cu sarje caragialiene, departe de a crea atmosfera, jeneaza prin conventionalism, cazind in monotonie. in Chipuri de la mahala platitudinea mediului e totala. Vagmistrul Bursuc intretine relatii cu sotia unui birtas, care-1 traduce" cu un pirlit de bacaloreat". De inima rea, vagmistrul ordona celui mai bun trompet din regiment sa-i cinte ceva de jale din goarna, da stii colea cu goarna inadusita". Domnisoara Bita citeste romane sentimentale, cazind in melancolie. Abandonata de un sergent major, se lamenteaza in gura mare ca a insultat-o mizerabilul in favor". Plecind turmentati de la circiuma, popa fchim si popa Vesca se infrunta in continuare pe drum. in aceeasi seara, rivalii se intilnesc la cucoana Zoitica, al carei sot era plecat in Tara de Jos, si se incaiera.

Limbajul caricatural da nota specifica tablourilor de cazarma. Se simte inriurirea lui Anton Bacalbasa, dar fara spirit. Brutalizat de un sergent, soldatul Lefter isi pierde mintile, itjungind maniac religios. Din acelasi motiv, tiganul Papurica dezerteaza de repetate ori, revenind dupa o luna-doua. Mai ales cum vine primavara, fuge de unde o fi". Cum timpul din inchisoare inu se considera ca stagiu, dupa zece ani gornistul cu ochii goi e tot in oaste : tata regimentului". Dintre personajele citadine, unele cauta singuratatea, com-placindu-se ca intr-o sahastrie" in frumusetea salbatica a naturii", departe de furnicarul de patimi, departe de gazete departe de eterna rautate si fatarnicie omeneasca". Biografia altor personaje ridica probleme morale diverse. Dezgustat de frivolitatea sotiei, un inginer de drumuri se apropie de o taranca vaduva din muntii Bistritei, care-i da satisfactia de a fi tata. Un capitan infirm suporta cu resemnare capriciile tinerei sotii, tolerind legaturile acesteia cu un locotenent. Amintindu-si de cea dintii iubire", un pensionar evoca intil-nirile in Cismigiu cu o tinara care pastra misterul pentru ca nu-si putea marturisi profesiunea. Slujbasul Ciulei, decanul copistilor" de la primarie, ursuz si meschin, nu mai are decit un vis : cu banii adunati in treizeci de ani de canon si umilinta" sa poata forta mina unei tinere.

De cele mai multe ori, naratiunea se reduce la schitarea unui caz. Inventia fiind redusa, unele pagini sint povestiri marunte". Neexistind analiza, povestirea ramine in stadiul fabulei, fiecarui caz relatat corespunzindu-i o trasatura morala. Poetul Scorus, cel mai sarac, cel mai plin de visuri, cel mai boem", iubeste in secret o tinara actrita, careia cu sacrificii nemarturisite ii trimite flori. In sala de repetitii a teatrului, actrita se adreseaza necunoscutului admirator : Baiete, fii bun te rog si du-te peste drum si spune sa-mi aduca un caputiner". Sedusa de un capitan, o copila de treisprezece ani se stinge curind de tuberculoza. Curios totusi, fetita dovedeste o frenezie erotica incompatibila cu virsta, iar prozatorul isi pune intrebari in legatura cu misterele ereditatii. Violoncelist pasionat, doctorul Ulbrich viseaza sa faca din fetita lui o pianista mare, o pianista care sa cutreierea lumea, care sa dea concerte pretutindeni". Ducind o existenta modesta, doctorul economiseste bani pentru a-si trimite copila la conservatorul din Viena. De aici incepe cazul, puritatea con-fruntindu-se cu sadismul. Terorizata de directoarea liceului, profesoara de matematici, acuzata pe nedrept de furt, Brin-dusa se arunca intr-o fintina (Fetita doctoruluI).



Comentariul cazurilor morale sta sub influenta literaturii lui Bratescu-Voinesti. Numeroasele volume nu atesta o evolutie nici in privinta viziunii nici in aceea a mijloacelor de expresie. Prozatorul (n. Radaseni-Suceava, 15 mai 1881 9 iunie 1923) era fiul poetului N. Beldiceanu de la Contemporanul. A colaborat la reviste samanatoriste, la Viata romaneasca, Flacara, insemnari literare, la ziarele Epoca, Vointa nationala, Conservatorul.

VOLUME : Chipuri de mahala, Buc, Minerva", 1905 ; Cea dintii iubire, schite, Buc, Bibi. Minerva", nr. 13, 1906; Maica Melania, Buc, Bibi. populara Socec", nr. 90, 1909; Povestiri marunte, Buc, B.p.t., nr. 536 (1909); Taina, Buc, Minerva", 1909; La un han o data, Buc, 1911 ; Neguri, Buc, Bibi. Lumina", nr. 21 (1911); Un singuratic, Buc, Bibi. Lumina", nr. 5: Chilia dragostei, Buc, 1913: Fetita doctorului, Buc, Minerva", 1914; Fintina balaurului, povestiri din razboi, Buc, Cartea romaneasca" ; Ospatul, Buc, Casa scoa-lelor", 1921 ; in intuneric, piesa, repr. T.N. stag. 1918 1919.

REFERINTE : N. Iorga, O lupta literara, 1914; I. Chendi, Schite de critica literara, 1924; E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane, voi. IV, Evolutia prozei literare, Buc, Ancora", 1928; N. Iorga, N. N. Beldiceanu, in Oameni care au fost, voi. III, Buc, F.P.L.A.; G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini, Buc, F.P.L.A.. 1941.



Ion Dragoslav

Literatura lui Ion Dragoslav (pseudonim pentru Ion Ivan-ciuC) autor a numeroase volume precedate de notite critice" bombastice, apartine unui narator popular de la interferenta dintre mediul rural si mahalaua orasului din Moldova de nord. Scrierile cu baze folclorice despre haiduci volintiri", cap-cini", episoadele cu calugari greci si eresuri (Codreanu haiduc, Noaptea sfintului AndreI) au circulat in mediile modeste, legenda genezei, relatata in volumul Facerea lumii (1908) facind cariera. intr-o notita critica" se afirma ca lupta dintre intuneric si lumina, dintre Scaraotchi si Dumnezeu, in interpretarea lui Ion Dragoslav, reflecta idei bogomilice si din doctrina lui Zoroastru, cartea fiind o adevarata ontologie". Facerea lumii ar fi cea mai de pret scriere poporana in proza de la moartea lui Creanga", intr-un stil plin de culoare", fara idiotismele foarte pretioase, dar prea provinciale", care dupa unii, dau un aspect neliterar prozei lui Creanga". in-timplari din sate si tirgusoare, unele de un umor naiv, sint schitate in Nuvele si povestiri, La han la trei ulcele (1908), Fata popii (1909). Doi scolari (unul din ei autoruL) intra sfiosi intr-o cofetarie din Faticeni cu intentia sa cumpere de trei banuti inghetata". Cum copiii nu stiu ce e inghetata, un client dintr-un grup vesel, domnul cu ochiul mic", le face tratatie", indicindu-le ironic : Suflati intr-insa sa se racoreasca, ca s-a infierbintat" (inghetatA). Nevoit sa traga peste noapte la un cunoscut, gazda, un hamal, ii fura banii din palton, oferindu-i in schimb, ca atentie, cafea (Ca sa-mi deie si-o cafeA). Un tinar de douazeci si doi de ani, agasat de creditori, merge dupa bani acasa, la Calarasi, dar ploaia desfundind drumurile sta patru zile la hanul Trei ulcele". Naratorul sadovenizeaza in maniera romantica, aventura cu hangita de la Gornesti fiind in acest sens probanta.

Pentru Povestea trasnetului (1911) si Povesti de Craciun (1914), sustinut de Duiliu Zamfirescu, Dragoslav obtinu premiul Adamachi", in timp ce Hogas era respins. Recomandarea se baza pe originalitatea inventiei si sinceritatea stilului narativ". Spre deosebire de Creanga, care cauta situatiile si in care comicul este un element de succes literar, Dragoslav nu cauta nimic, ci din adinca inchipuire a saraciei scoate accente de sincera emotiune artistica. Dl. Dragoslav nu se aseamana cu nimeni nici din literatura noastra, nici din cea ruseasca" (Analele Academiei Romane, tom. XXVII, 1914 1915). S-ar parea ca Dragoslav adumbreste opera lui Creanga. Nimic mai fals; naratorul din Povestea copilariei e un imitator al lui Creanga, mimindu-1 in mod vulgar. Povestile florilor, doua volume, sint fantezii in spiritul legendelor lui Simion FI. Marian.



Descendent din tarani (Vasile Sumanariu-Ivanciuc din. Liteni si Domnioa Ciuca, bucovineanca din IlisestI) stabiliti la periferia Falticenilor, Ion Dragoslav (n. Falticeni, 14 iunie 1875 4 mai 1928) urma o singura clasa de gimnaziu, coleg; cu M. Sadoveanu si E. Lovinescu, fiind apoi practicant la perceptie si prefectura. Cu scrisori de recomandatie de la Artur Gorovei si N. Apostol, acesta profesor de romana la gimnaziu, publica versuri la Samanatorul. Tot versuri citeste in cenaclul lui Macedonski. Primele pagini de proza (Fata popii, VolintiriI) apar gratie lui Emil Girleanu in Fat-Fru-mos. La Convorbiri critice gasi un sprijinitor fervent in MihaiL Dragomirescu. Peregrinind in cautare de editori cu nelipsita lui geanta plina de manuscrise", cum il revedea E. Lovinescu,. mizeria 1-a insotit neintrerupt, fara sa fi iesit de altfel din cea mai categorica, mizeria morala" (Memorii, I).



VOLUME: La han la trei ulcele, Buc, Minerva", 1908; Faceiea lumii, Buc, Socec", 1908, Biblioteca romana enciclopedica, nr. i; Povestea copilariei, Buc, Socec", 1909, Biblioteca romana enciclopedica, nr. 41; Fata popii, Buc, Socec", 1908 1909; Povestiri alese. Buc, Socec", 1910, Bibi. populara, Socec", nr. 93 94; Flori si povesti, Buc, C. Sfetea, Bibi. soc. Steaua", nr. 25, 1911 ; Volintirii, Buc, Cosinzeana" (OrastiE), 1912; Povestiri de sarbatori, Cosinzeana", f.a.; Nuvele, Buc, Gutenberg", 1911; Povesti de Craciun, Buc, Minerva", 1914; Povestea trasnetului, Buc, Lumina", 1914; Firimiturile lui Dalib. Alte schite si povestiri, Buc, ,JSteinberg", f.a.; Saracutul. Schite si povesti, Buc, Ed. Gutenberg", 1915; Cintecul eroilor, Ed. proprie, 1918 ; Povestea cucului, Buc, Rasaritul", 1912; Nuvele si schite, Buc, Casa scoalelor", 1921 ; Nuvele si povestiri pentru copil, Buc, Steinberg", 1922; Odiseea bataliei de la Marasesti, versuri, Buc, Rasaritul", 1923; Codreanu haiducu, Buc, Steinberg", 1924; Povestile florilor. voi. I 11, Buc, Casa scoalelor", Bibi. pentru popor, f.a.



REFERINTE : Titu Maiorescu (despre Fata popei, in Analele Academiei Romane XXXI, 1909 1910, p. 382; Duiliu Zamfirescu, Povestea trasnetului, in Analele Academiei Romane, Seria II, tom. XXXVII, 1914 1915, p. 234; Ion Trivale, (despre NuvelE), Cronici literare, 1914; E. Lovinescu, Istoria literaturii romane, voi. IV, Evolutia prozei literare, Buc, Ancora", 1928; Al. Iacobescu (necroloG), in Ramuri, XXII, 1928, p. 239; Mihail Sorbul, Amintiri despre Ion Dragoslav, in Romania literara, 11, 1937, nr. 79 80.



I. C. Vissarion

La saisprezece ani, argeseanul I. C. Vissarion, autodidact, publica legende" cu draci si strigoi, lumea rurala raminind sursa viitoarelor volume. Copist, agent sanitar, invatator suplinitor, lucrindu-si singur pamintul, are legaturi cu miscarea socialista si participa la rascoalele taranesti. intre sateni el e un Popa Tanda dinamic, militind pentru culturalizare ca popularizator. Primele scrieri, accentuat revendicative includ scene cu muncitori in greva (Fara piinE) sau cu jandarmi monstruosi (MirlaniI). Transcrierea aproape stenografica a dialogurilor dintre tarani si jandarmi, primari, pretori, perceptori ilustreaza o tensiune continua. Latura tragica se estompeaza adesea, cedind ironiei. Cind i se aduc plocoane, seful de post incearca sa devina concesiv : Ma, mirlanilor, ma, voi ma amariti Apoi eu n-am sef care ma pedepseste ? Zice ca ce pazesc eu in sat, oul femeilor ? De ce nu va ingrijiti putul ? Se face nicrobi, si nicrobi se face boala si de boala muriti, ma, si cine sa mai plateasca danganalili statului, maaa !

   "

Nota grava, tragica uneori, din fragmentul de roman Rasculatii (1910) continua in drama Lupii (1915) cu situatii din 1907. Exactiuni felurite formeaza obiectul povestirilor Dreptul la osinda, Pozitia, Vamesul, in toate taranii fiind in conflict cu diversi latifundiari, avocati, perceptori. Literar, jeneaza reflectiile directe ale prozatorului, care se substituie oprimatilor. Interesanta intre pagini modeste e schita O presimtire, relatind cu ascutime psihologica deznodamintul unui batrin taran. Simtind ca i se apropie moartea, Stan Laica paraseste ogorul: Eu nu mai sap, nevasta Destul !

    De cite ori am intors bolovanii astor locuri !

    Nu mai vreau !

   ". Se duce la baietii insurati", la fata maritata", saruta nepotii. La padure, departare cam de trei kilometri de sat", asculta scaieciorii, pitigoii, mierlele si privighetorile", cu nostalgia unei tari departate". Precum Mos Calistru pe Deleleu al lui Sadoveanu, desi mai putin dramatic, omologul lui muntean intimpina moartea cu o liniste ce vine de la pamint si ape. intr-un loc, unde i se paru locul mai frumos ca toate, se culca jos pe frunzisul uscat, cu fata in sus si cu miinile sub cap Un. cuc si o turturea cintau parca de pe lumea cealalta !

   " Nevestei ii impartaseste empiric fiorul necunoscutului : Am sezut mult si m-am gindit la o alta padure, la alte turturele si la alti cuci iti spui tie : parca trebuie sa plec si nu stiu unde, dar nu ma-ndur nici de aici !

   "

Cu alta structura decit taciturnii sadovenieni, taranii lui I. C. Vissarion sint de o verva neistovita. Povestitori de ispravi de la interferenta satului cu orasul, la unii lexicul deformat alimenteaza umorul. Unul se duce la Bucuresti sa se angajeze salahor la binale si negasind loc, se da drept mester, zidar de colt". Cu cit vazuse pe la zidarii talieni" incepe sa aseze caramida si lucratorii vechi, la inceput ironici, il cred meserias. La trei zile m-am simtit zidar. Antiprinoru mi-a suit pretul la opt lei pe zi si lucratorul sase" (MesteR). Alti tarani pornesc tot spre capitala, la ,,o bina unde trebuia douazeci de saraoli", alaturindu-se in tren unui grup de lucratori cil pirmis". Descoperiti fara bilet, li se dreseaza acte de contraventie, continuind drumul pe jos. Cum daravera ajunge la tribunal, capii impricinatilor incearca sa plateasca amenda pe seama celorlalti. Hai sa scoatem de la ei cit om putea si pe urma sa ne luam la tocmeala zdravana cu avucatul, si ce ne-o ramine, impartim" Dar avocatul e mai versat. Hoti peste hoti, ma !

    Ne-a ramas avocatu !

   " (PirmiS). Batrinul Dorogan e un Nichifor Cotcariul muntean, mucalit si dezinvolt, relatind experiente erotice deocheate. Cuceritor rural, abandoneaza trei iemei pentru a urma pe o alta, serpoaica, nu altceva". Fara probleme de constiinta, Dorogan ironizeaza legiuirile astea facute de calugari, de oameni ce nu stiu ce e viata traita cu: dragoste" (Nevestele lui mos DorogaN). Atras de sotia unui consatean bolnav de lungorosnita", Dumitru Enache din Un toi la batrinete vrea sa cada la o tranzactie bizara : iti dau patruzeci de poli pe ea O iau aoasa, iar tu cu banii iti iei alta" Cazul lui Pollock din Schimbul, drama lui Paul Claudel.

Niste copii atrag lupi in capcana si-i impusca, dar bunicul se arata indispus : Nu trebuiau ucisi Sint ciinii lui sfintu Petre" (CapcanA). Un taran povesteste ispravi dracesti. Dupa ce a scos optsprezece crapi de sub apa, s-a simtit tras la fund de o mina aspra", raminind cu albeata in ochiul sting". O mogildeata" neagra se mareste, devenind popa cu potcap, barba, plete" si lovindu-1, il lasa beteag" de picior. Pentru a aduce stapinului pagubit niste cai furati, o vrajitoare da diavolului pe cincizeci de ani sufletul unui copil. Sadoveniene ca fond, O intimplare veche si Privighetoarea neagra relateaza episoade contemporane, reclamatii, judecati, vicisitudini cazone. in Domnul care ciupeste umorul trece prin filiera cara-gialiana. Fotograful profita de stingacia tinerelor fete : Trebuie sa va supuneti altfel nu garantez de reusita. Mai mult foc in atitudine Altfel nu garantez". Un umor robust se desprinde din Cioara bunicului si Surica lui Nenea Iancu, schite despre cai naravasi. Veselia cade insa alteori in vulgaritate.

Circulatie larga au avut povestile grupate sub titlul Ber-Caciula (1920). Romanul Petre Pircalabul (1921), cu actiune pe la 1840 (apare haiducul Radu AngheL), evoca momente din biografia eroului titular, care convietuieste concomitent cu doua femei, instalate in propria-i casa. Cu ambele, ca turcii, are copii. insemnarile din timpul ocupatiei germane, Sub calcii (1922) nu urmaresc decit adevarul", scriitorul, scapat de condamnare la moarte furnizind observatii din mediul rural.

Colaborator la Romania muncitoare, cu sprijinul lui N. D. Cocea, I. C. Vissarion, (n. Costesti-Dimbovita, probabil la 2 febr. 1879 5 noiemb. 1951) trecu pe la Viitorul social, la reviste samanatoriste, la Viata romaneasca, Flacara si altele. Bunavointa i-au aratat initial Vlahuta si Duiliu Zamfirescu. Primele scrieri ii atrag simpatia lui Bratescu-Voinesti, Goga, Galaction, Arghezi si Rebreanu. I. G. Duca, ministru al instructiunii (1916), intervine in mai multe rinduri in favoarea sa. Nu talentul ii lipseste, ci cultura sistematica. Cu clasele primare invatate la Balta Mantii si in Universitatea din casa si gradina" proprie, Vissarion se considera scriitor taran, cum e Maxim Gorki in Rusia". In timpul rascoalelor din 1907 fu arestat ca agitator. Prin 1914 1915 era redactor la Rampa. Temerar, se angajeaza in discutii estetice si stiintifice. Scrie pentru a spori cunostintele asupra firii oamenilor, asupra caracterului, asupra vietii in general". La baza scenariului de film Legenda celor doua cruci (transpus pe pelicula in 1925) sta povestirea Intimplare veche. Preocupat de inventii, poarta corespondenta cu Edison si Ford ; imaginase un aeroplan invizibil si fara zgomot. Sub impresia lecturilor curente, dadu numerosilor copii nume sonore : Voltaire, Franclin, Garibaldi, Edison, Benedict.

VOLUME : Draci si strigoi, legende, Buc, 1899; Rasculatii, roman. Buc, Romania muncitoare", 1910; Fara piine, Buc, Bibi. Romania muncitoare", nr. 32, 1912; Mirlanii, Cercul de editura socialista (Bibi. Romania muncitoare"), Buc, 1912; Nevestele lui mos Dorogan, nuvele si schite, Buc, H. Steinberg", 1913 (ed. II, 1922, cu o scrisoare-prefata de I. Al. Bratescu-VoinestI); Lupii, piesa in 4 acte, Buc, 1915 ; Privighetoarea neagra, nuvele si schite, Buc, Minerva", 1916; Florica si alte nuvele,. Buc, Libraria noua", 1916; Ber-Caciula, povestiri, Buc, Cartea romaneasca", 1920; Petre Pircalabul, roman, Ed. Librariei Pavel Suru", 1920; Maria de altadata, nuvele, Buc, Cartea roma-" neasca", 1920; Vrajitoarea, nuvele, Buc, Cartea, romaneasca", 1921; Sub calcii, note si schite din timpul nemtilor, Buc, voi. 1, Cartea romaneasca", 1922; Corvin, nuvele si schite, Buc, Ed. Cultura romaneasca", 1928; Invietorul de morti, Buc, F.P.L.A., col. Cartea satului", 1935 i Energia mecanica in mediul in care ne aflam, Buc, 1943; Nuvele si schite, Buc, Edit. tineretului, 1954, prefata de N. Roman; Lupii, E.S.P.L.A., 1957 (B.p.t.), editie ingrijita de At. Cristea, cuvint inainte de Mihai Gafita; Scrieri alese, Buc, E.S.P.L.A., (B.p.t.), 1959. prefata de Mihai Gafita.

REFERINTE : C. Sp. Hasnas, Privighetoarea neagra, in Flacara, V, 1915 16, p. 176; E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane, voi. IV, Evolutia prozei literare, Buc, Ancora", 1928; E. Lovinescu, Memorii (1900 1916), Buc, Cugetarea", 1930; N. Iorga, Istoria literaturii romanesti contemporane, voi. II, Buc, Adevarul", 1934; Tudor Arghezi, Tableta, in Gazeta literara, 1966, 5 noiemb.



Jean Bart

Abordind tema marii, Jean Bart are avantajul intrarii intr-un domeniu putin investigat anterior in literatura romana ; memorialistica sa, altminteri stravezie, compenseaza prin noutate. Tablourilor marine vazute cu ochii marinarului nu li se asociaza reflectia pentru a le da semnificatii durabile. La aparitia Jurnalului de bord in 1901, H. Sanielevici saluta la Jean Bart obiectivitatea, descriptivul ferindu-se de a ne vorbi de sine insusi" (Incercari criticE). Prozatorul e un amator in sens pozitiv, spirit distins, frinat de indoiala dar si de imprejurari nefavorabile. Neputind trai numai din literatura, - declara intr-un interviu nu m-am devotat, cum ar fi trebuit, trup si suflet scrisului Cea mai mare parte din munca ce am depus-o in viata a fost pentru alte ocupatii, direct sau in legatura cu meseria pe care o aveam. Ani de zile am lucrat pentru marina, armata, chestia Dunarii si, acum in urma, pentru asistenta sociala. Numai intre picaturi, in orele de ragaz, faceam literatura". Cum operele mari nu se pot crea in orele libere, proza lui Jean Bart. onorabila in ansamblu, nu include valori de prim-plan.

Devenit pentru literatura Jean Bart, Eugeniu P. Botez ora fiul ofiterului Panait Botez, capitan al unei companii de frontiera, devenit general. Mama descindea din familia de boieri moldoveni Sion, poetul Gheorghe Sion fiind fratele bunicii scriitorului. Profesiunea tatalui impunea familiei sa peregrineze, astfel ca viitorul prozator se nascu la Burdujeni (SuceavA) in 1874, la 28 noiembrie. Prin 1878, Panait Botez se afla la Tirgul-Ocna, de unde se muta la Iasi pentru a da copiilor o instructie ingrijita. La scoala primara din Pacurari, Eugeniu P. Botez avu ca institutor pe Ion Creanga, a carui originalitate ca artist, il cuceri. Elev al Liceului militar, unde-1 indrumase vointa tatalui, adolescentul suporta cu greu rigorile internatului. Cariera militara nu-i convenea. imbraca totusi uniforma de marinar, ajungind comandor. lasul anilor 1880 1890, al socialismului romantic" cum il definea G. Ibraileanu, influenta puternic pe fiii lui Panait Botez. Octav, fratele lui Eugeniu, va deveni critic al Vietii romanesti. Apropierea de Contemporanul, din primele clase de liceu, avu urmari decisive asupra formatiei lor. Ne pregateam pentru o lupta imaginara, asteptata intr-un viitor apropiat si ne intreceam devorind cu nesatiu, in nopti albe, cartile doctrinelor noua si indraznete, produse de conceptia materialista a secolului" (Misterul casei din strada SararieI). Mai tirziu vizita la Ploiesti pe Gherea. Sub pseudonim, ca elev al scolii militare din Bucuresti tipari primele rinduri, o scrisoare deschisa lui Vlahuta, in Munca literara si stiintifica (1894, nr. 15), la care cel provocat raspundea in Viata. Schite satirice din ambianta de cazarma ii apar in Munca si Lumea noua. Ofiter de marina, debutantul adopta pseudonimul Jean Bart, de fapt nume real al celebrului sef de escadra francez din secolul al saptesprezecelea.

Intilnit la Giurgiu de Artur Stavri, acesta ii propuse sa colaboreze la Pagini literare (1899), alaturi de Sadoveanu. Dupa contacte cu Noua revista romana si Curentul nou, se integra in gruparea Vietii romanesti, ulterior colaborind cu alti amici de aici la Adevarul literar. Volumele alterneaza dupa razboi cu diverse misiuni oficiale (Suedia, Statele Unite, Geneva, PariS), in calitate de secretar al Ligii navale romane si specialist in problemele Dunarii. Romanul Europolis fu ultima prezenta, prozatorul murind la 12 mai 1938.

Legaturilor din adolescenta cu ideologia socialista li se datoreaza democratismul, declaratiile din insemnari si amintiri (1928), cu pagini variate, fiind probante : Sufletul capitalist este interesul. Sufletul socialist este idealul" Albii au pierdut prestigiul in ochii negrilor si ai galbenilor". Creatia e conceputa ca reprezentare a vietii : Literatura trebuie sa fie materiala si nu metafizica". Prozatorul nu manifesta preferinta pentru nici una din scoli", detesta insa stilul nebulos. Emotia estetica imi place s-o gasesc turnata in forme clare, simple, in propozitii armonice. Cel ce are o idee limpede in minte, tot limpede o va da si in scris. Mi-am facut ucenicia pe vremea curentului realist, dar m-a atras totdeauna claritatea, masura si echilibrul stilului clasic" (Traditionalism sau modernisM). Nedispunind de fantezie epica, autorul lui Europolis se mentine mult timp la relatarea unui fapt. Titlul volumului Datorii uitate era urmat la prima editie de precizarea : documente omenesti". Schita La conferinta, din alt volum, poarta aceeasi mentiune. insemnarile de bord din tinerete fixeaza intr-un limbaj sobru contururi in miscare, fara capacitatea descriptiva a lui Pierre Loti sau a unui Pierre Mac Orlan. intreaga coasta a Anatoliei apare scaldata de valurile marii, in lumina trandafirie a diminetii. Te minuneaza frumusetea coastei, asa de variata^ca o dantela maiastra, lucrata de o mina dibace". Revenind din croaziera, marinarii revad Constanta intr-o dispozitie lirica : Soarele apune, uitindu-se inapoi spre portul ce ramine mai lucitor si mindru sub razele din urma asa cum il visam s-ajunga in viitor" Succinte referinte mitologice si istorice alterneaza cu impresii despre Rodos si Ka-limno, saturate de soare. Schitele marine, in completarea jurnalului de bord, nu mai au lumina intensa a sudului ; mate-loti, pescari, hamali sint in lupta cu rapacitatea patronilor.

Nuvela Datorii uitate, aparuta in Viata romaneasca (1909), schema redusa a unui roman complet", nerealizat ridica in spirit poporanist problema datoriilor morale contractate de intelectuali. Sprijinit material de un colonel provenit din tarani, Petre Corbu, de aceeasi origine, a facut studii universitare ajungind profesor de istorie la Braila. Nu se tira, dar nici nu incerca sa zboare". in biografia liniara a lui Corbu intervine o mica zguduire in momentul in care intilneste in port consateni din Cuzani, intorsi din Dobrogea, unde intentionau sa se fixeze. Omisi din listele de improprietarire, fara posibilitati de plecare spre vetrele parasite, in Moldova, la vederea lor sentimentul de datorie etica, aproape uitat, erupe. Tentativa de a obtine pentru sarmani transportul gratuit pe calea ferata nu da rezultate. Disperat, Corbu retrage in acest scop banii pusi la pastrare in numele fiului sau, facindu-si datoria de constiinta. Teza poporanista e demonstrata.

Dincolo de solutia filantropica a problemei sociale, nuvela implica episoade realiste. Simulind respectul legilor, comisarii asteapta mita. Primarul Nae unchiul", supranumit Bazalt", s-a imbogatit cu prilejul pavarii orasului. Directorul prefecturii organizeaza baluri filantropice, la care doamnele din societate apar in pitoresti costume populare. La orice ocazie trebuie sa fim patrioti". in aparenta amabil, prefectul Jean Stroescu considera afacerea pribegilor prin prisma interesului politic. Ministerul da ordine severe pentru a inlesni mutarea in Dobrogea, si eu sa fac contrariul (). Ce-ar zice prefectul de Constanta" Privind lista de subscriptie, rentierul Danila Zalogeanu, veneratul presedinte al societatii pentru protectia animalelor", izbucneste : Nu moare nimeni de foame in tara romaneasca munca domnilor !

    munca !

    in strainatate cum traiesc oamenii ?". Cu exceptia lui Petre Corbu, celelalte personaje nu au contur. Supraevaluind semnificatia nuvelei in ansamblu, G. Ibraileanu remarca zugravirea mediului orasenesc, a egoismului feroce in indiferentismul lui total pentru suferintele altora".

Taranii lui Jean Bart nu retin atentia. Un veteran cam taciturn e stimulat cu bautura sa povesteasca intimplari din 1877 (Badita Gilca). Notarul si perceptorul ii pun gind rau taranului Andrei Penisoara. I se dreseaza acte de deces. Ca decedat", nu i se primesc darile si in lipsa de mostenitori i se confisca pamintul. Privind statuia justitiei, legata la ochi, omul, cu mintea tulbure, irumpe : Huideo !

    Ho !

    Ho !

    Chioara!

   " (O protestare postuma). Critica.militarismului e continuata in spiritul Contemporanului. Capitanul Chiru ordona unui soldat sa apuce piciorul unui cal naravas. Lovit puternic, omul ramine infirm (Iapa capitanuluI). La compania de torpHAğ fixe" de pe Dunare se produce o explozie, sase soldati fiind sfirtecati. Domnule capitan zice plutonierul in raportul dumneavoastra sa puneti numai trei morti, ca asa am trecut si eu in procesul verbal. Ceilalti trei se cheama ca-i avem deocamdata numai lipsa la apel, ca tot nu s-a gasit nimic din ei ca sa putem reconstitui cadavrele" (Trei dezertorI). in Schite marine din lumea porturilor in primul plan trece anecdota Situatii neprevazute, intre ridicol si patetic, fac din schita Fara permis de export o mica satira antibirocratica. O suta douazeci de vite urmeaza sa fie imbarcate de la Constanta pe un vapor cu destinatia Malta. Cum o vaca da nastere unui vitel, care deci nu figureaza in permisul de export", lucrurile se complica. Un vames scrupulos retine corpul delict, vaca singura fiind urcata cu forta pe vapor. Masura zadarnica , deoarece, in momentul indepartarii de chei, vaca sare in valuri, revenind linga vitel. Intrarea dinilor in Anglia e strict oprita suna titlul altei schite, vizind rigiditatea functionarilor britanici. Pentru ca un ciine, Machi, pripasit pe un vapor romanesc, nu fusese declarat autoritatilor portului, vasul e oprit in carantina. in Anglia, degenerarea raselor de ciini trebuie evitata.

Intentii de analiza a sufletului feminin, nerealizate insa, sint vizibile in doua nuvele cu mai multa fantezie decit altele. Nefericita linga sotul mai virstnic, Geta Ulmeanu, dintr-un port dunarean, se confeseaza unui prieten, trimis pe neasteptate in Italia, la specializare maritima. Scrisorile adresate acestuia sint dosite de un amic al marinarului, adevarul fiind dat la iveala prea tirziu : Dupa douazeci de ani (titlu existent la Al. DumaS). Prolixitatea e mai accentuata in Printesa Bibita. Insinuind ca iubeste pe Bibita Garoflide (printesa"), un Don Juan danubian, Radu, supranumit Saluparu", dispare, lan-sind zvonul ca s-ar fi sinucis din dragoste pentru ea. Tinara, cu structura romantica, isi consacra viata amintirii celui pierdut".

Nu se cunosc motivele pentru care prozatorul, reticent, a abandonat proiectul unui roman ciclic : I El, ea ; II El si ea ; III Viata porturilor. Romane urmau sa devina, potrivit material

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.