Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80 despre Sinteze literare



Oricat nu s-ar crede, a existat si un al doilea "optzedsm" in urma cu doua decenii, in afara si in umbra bovarica a celui "canonic", consacrat si unanim cunoscut, inca de pe-atunci: nu numai ca doi dintre invidiatii "corifei" ai acestuia, Mircea Nedelciu si Mircea Cartarescu, si-au incercat incidental condeiul si in science-fiction, dar atunci au debutat in corpore, intr-un interval de doar cativa ani, cel putin douazeci de tineri (la acea vremE) aspiranti la gloria literara (fie si circumscrisa unui ghetto cultural, asa-numitului/andoM), de formatie nu literar-umanista, ci stiintifica si tehnica (o falanga de "ingineri", nu de "literati"), unii doar in sporadicele publicatii de profil ("fanzine" si almanahuri, mai aleS) care le stateau la dispozitie, altii insa si cu volume, aproape toate aparute in colectia "Fantastic Club" a Editurii Albatros: Mihail Gramescu, Lucian Ionica, Gheorghe Paun, Leonard Oprea, Alexandru Ungureanu, Rodica Bretin, George Ceausu, Cristian Tudor Popescu - nascuti cu totii pe parcursul unui singur deceniu, intre 1950 si 1959, ca si cei ce aveau sa ajunga a publica volume proprii abia dupa Decembrie 1989 (Constantin Cozmiuc, Dorin Davideanu, Ovidiu Bufnila, Dan Merisca, Lucian Merisca, Bogdan Ficeac, Silviu Genescu, Mircea Liviu Goga, Catalin Ionescu, Danut Ungureanu, Ovidiu Pecican, si altii incA) - tuturor le placea sa se proclame cu superbie drept "Noul Val" al anilor 80 in sf-ul romanesc: val care, vai!

   , ca valul trece, intre timp a si trecut si "s-a spart" de nu s-a mai ales nici spuma de el

Dar iluzia are - si va avea de-a pururi - dreptul sfant si imprescriptibil la propriul ei prezent chiar daca, odata acest prezent consumat si devenit trecut, ne mai ramane doar "senzatia de pierdere", regretul dupa toate acele "paduri ce-ar fi putut sa fie / si niciodata nu vor fi" evocate candva metaforic de Poet, cu un sens figurat pe care, dat fiind ca ne aflam acum in plin science-fiction, ne putem lua libertatea de a-1 extrapola in acest fel inca o data, obtinand un sens "dublu figurat", daca se poate spune asa. ("Daca vreti", cu un iritant cliseu verbal al zilelor de azi.) Si abuzand, in plus, nu numai de un superb vers al unui Mare Poet roman, dar parazitand si un celebru titlu al unui ganditor francez, tradus si in romaneste (Trecutul unei iluzii de Francois FureT). Platind pentru toate doar cu un singur cap, care nu poate fi taiat decat o singura data



Iata, asadar - acum, in 2007 - ce se putea inca scrie atunci, in prezentul acelei iluzii:

Exista - verbul poate fi pus deja la timpul prezent - o "generatie 80" si in science-fiction. E o constatare ce se impune de la sine, cu forta evidentei. Daca intr-un intreg deceniu (anii 70) stiintifictiunea romaneasca nu-si sporise randurile decat cu doi debutanti - aflati, si acestia, nu la prima lor carte, deci debutanti "in gen" doar (Comeliu Qmescu, intamplari de necrezut, 1975 si Planeta fara memorie, 1978; Doru Davidovici, Zeita de oricalc, 1977) - acum, intr-un interval de numai patru ani (1981-1984) apar, unul dupa altul, nu mai putin de sase debutanti - debutanti in sensul deplin al cuvantului, de aceasta data - si altii tot pe atatia, cel putin, isi asteapta randul. O simpla comparatie cu un segment de timp egal (1973^1976), in care s-a inregistrat cifra globala de 260 de debuturi (cf. Laurentiu Ulici, Prima verba, I-II), printre care insa nu se numara nici macar un singur debut SF, este peremptorie si face inutil orice comentariu.

Desigur, simpla aparitie, simplul fapt de-a exista nu inseamna inca totul; mai ramane de trecut proba judecatii critice, mai ramane de certificat si de omologat valoarea, iar in ordinea valorii - cum prea bine se stie - nu e loc pentru fiecare si pentru toti, ih literatura. Numai in natura tot ce exista are suficiente ratiuni de-a exista din moment ce exista. In cultura, legea e alta, mai restrictiva (si mai cruda, poatE). Legea valorii, inderogabila. Dura lex, sed lex. Totul e ca acest loc sa nu fie refuzat de plano, aprioric, pe motivul simplei apartenente la un gen literar si nu la altul. Asa cum, din pacate, se mai prea intampla, fie explcit, fie (mai frecvent si mai eficienT) tacit, prin ridicari din umeri, prin rictusuri labiale si strambaturi nazale, prin zambete (daca nu chiar ranjetE) de persiflare opaca si obtuza, dar cu pretentii de rafinament intelectual si estetic. Pentru ca, dimpotriva, opacitate si obtuzitate intelectuala denota incapacitatea de-a sesiza si refuzul de-a lua act ca este si acesta un semn al timpului, un simptom tinand de saeculum, si ca este vorba de interesul insusi al literaturii romane de azi sa fie, pe toate fronturile, la post, sa fie contemporana si "sincrona" cu secolul caruia ii apartine si a carui marca distinctiva, sub raport literar, o da, printre altele, si ecloziunea "genului" numit science fiction peste tot in lume. Altfel, ne asteapta iar retardarea si subdezvoltarea, eternul nostru decalaj istoric si vechea noastra intarziere cronica, - daca vom astepta secolul XXI ca sa ne "sincronizam" eventual atunci, post festum, cu secolul XX. [Optimiste previziuni, constat acum (2007), retrospectiv: azi nu se mai scrie science-fiction adevarat, in Romania deloc, iar in lume din ce in ce mai putin; in schimb, din ce in ce mai mult horror si fantasy, din ce in ce mai multa magie si supranatural, feeric si paranormal, violenta si sex, coprolalie si pornografie, mizerabilism si putrefactionism, din ce in ce mai multi vampiri si strigoi, vajitoare si vrajitori, din ce in ce mai mult Harry Porter s.ajn.d. - tutti fnitti puse, insa, la gramada, sub emblema SF, aducatoare in continuare de prestigiu intelectual si de profit comercial: din ce in ce mai multa "literatura de stiinta" fara stiinta, din ce in ce mai mult "pilaf de carne fara carne". Halal SF!

    Aferim!

   ]



Exista in prezent in Romania [revenim la timpul prezent al iluziei, anii 80] un f and om foarte activ si entuziast, exisa numeroase cenacluri SF in diverse orase din tara, exista consfatuiri inter-cenacliere care culmineaza anual cu o "conventie" nationala, prilej de pelerinaj quasi-ritual pentru devoti, recte foni. Din randul acestora se recruteaza autorii SF din cea mai noua generatie, formati si afirmati -deocamdata la acest nivel, al fandom-uiu - in acest climat de efervescenta si entuziasm. Cativa dintre acesti tineri scriitori inca in formare au publicat deja cate un volum propriu, alti autori, cunoscuti pana acum numai din fanzine si almanahuri ocazionale, urmeaza sa apara si ei in curand in librarii cu volume proprii. Ei nu au inca un trecut, dar promit a avea un viitor, poate stralucit, care pe unii dintre ei - cine poate sti? - i-ar putea face chiar celebri. Deocamdata conteaza insa numai calitatea intrinseca a textelor, a povestirilor scrise pana acum de ei, atatea cate sunt, si aceasta calitate este, in destule cazuri, excelenta, sub raportul scriiturii in primul rand, in ciuda formatiei de baza a celor mai multi dintre ei, care nu este una literara, filologica, "umanista", ci una "exacta", stiintifica si tehnica (multi fiind inginerI). Dar nu biografia autorului conteaza, ci doar ceea ce scrie, "opera", atata cata si asa cum va fi.

Singurul caz in care biografia autorului intervine in judecata estetica este cel al lui Mihail Ionescu, colegii lui de generatie, foarte tineri toti, neavand inca, de altfel, ca si el, o biografie propriu-zisa. In acest unic caz, insa, moartea a transformat biografia - sau lipsa de biografie - in legenda.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...

Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.