Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA despre Sinteze literare





Directii si tendinte



Periodizarile istoriei literare privilegiaza in anumite situatii factorul istoric in dauna celui literar, estetic. Daca perioada "marilor clasici" a fost definita prin cateva personalitati de prima marime, care au creat valori literare fundamentale, perioada sfarsitului de secol al XlX-lea si de inceput al secolului al XX-lea este delimitata pe criterii strict cronologice. Acest fapt este necesar pentru ca in epoca amintita coexista o multitudine de tendinte, directii si curente literare, de creator!

    cu personalitati foarte diverse.

intre aceasta perioada si cea anterioara, a marilor clasici, nu este o ruptura, intrucat Eminescu si Creanga au murit in 1889, a fost ales in mod conventional anul 1890 ca inceput al epocii sfarsitului de secol XIX si inceputului de secol XX, ca limita fiind stabilit momentul primului razboi mondial. Totusi, in aceasta perioada continua sa scrie doi dintre marii clasici: Caragiale, care creeaza acum nuvelele naturaliste (drama Napasta, momentele, schitele si povestirile fantastice de influenta folclorica; Slavici, care marcheaza o data importanta in evolutia romanului romanesc publicand Mara si care realizeaza o opera memorialistica de deosebit interes.

Lirica perioadei este dominata de umbra unui alt mare clasic, Mihai Eminescu, a carui creatie suscita epigonismul multor poeti din generatia tanara, care alcatuiesc ceea ce Vlahuta, cel mai important dintre ei, numea "curentul eminescian". Autentica reinnoire a liricii se datoreaza, in perioada de care ne ocupam, directiei simboliste si parnasiene inaugurata de Macedonski si reprezentata de colaboratorii revistei sale, "Literatorul", si valorificarii filonului popular pe linia poeziei cu tematica nationala si sociala, cu accente profetice, reprezentata de Cosbuc si Goga.

in perioada de la sfarsitul secolului al XlX-lea si inceputul secolului al XX-lea apar germenii marii literaturi interbelice, intrucat acum debuteaza scriitori ca Sa-doveanu, Arghezi, Rebreanu, a caror creatie definitorie apartine epocii de dupa primul razboi mondial.

Curentele reprezentative pentru intervalul 1890-1916 sunt: realismul, simbolismul, samanatorismul, poporanismul.



Realismul sfarsitului de secol reprezinta o continuare a curentului impus spre jumatatea veacului al XlX-lea. Reprezentat in literatura universala de Balzac, Stendhal, Flaubert; Dickens sau Tolstoi, acest curent s-a manifestat in literatura romana adesea impreuna cu elemente romantice sau naturaliste - in opera unor scriitori precum N. Filimon, I. L. Caragiale, I. Slavici, Delavrancea, Duiliu Zam-firescu.

Esentiala pentru realism este determinarea economica si sociala a personajelor si actiunilor lor; banul, dorinta de castig sunt teme importante. Atitudinea definitorie pentru scriitorul realist este obiectivitatea, opusa subiectivitatii romantice. Autorul se vrea, ca Balzac, un simplu secretar "al istoricului, care este societatea insasi", un registrator de oameni si fapte, un creator de viata verosimila, omniscient, care face "concurenta starii civile", realizand adica personaje care dau aceeasi impresie puternica de viata ca si personajele reale, inscrise in registrul starii civile. Aceste personaje, realizate in ceea ce au tipic, reprezentativ pentru o categorie sociala, se afla intr-o profunda interdependenta cu mediul in care traiesc si care le conditioneaza. Atentia acordata amanuntelor semnificative contribuie la impresia de verosimil pe care tind sa o dea scrierile realiste.

Pe plan stilistic, obiectivitatea autorului realist se exprima printr-o scriitura neutra, impersonala, avand ca model, in cazul lui Stendhal, Codul civil.

Simbolismul este un curent manifestat predominant in lirica. Denumirea, data de poetul francez Jean Moreas, nu a fost recunoscuta de toti reprezentantii acestui curent, care, in ultimele decenii ale secolului al XlX-lea, se intitulau indeosebi "decadenti".

Noutatea pe care o aduce simbolismul nu este simbolul in sine, vechi cat literatura insasi, ci cultivarea simbolului plurivoc, a simbolului cu multiple sensuri, descifrate in functie de sensibilitatea cititorului, dat fiind ca aceste simboluri sunt receptate mai putin intelectual si mai mult afectiv. Definitorie pentru simbolul simbolist este sinestezia, adica perceperea sintetica, integratoare a unui ansamblu de senzatii (vizuale, auditive, olfactive etC).

Simbolul intemeiat pe sinestezie apare in celebrul sonet al lui Baudelaire, Corespondente: "Parfum, culoare, sunet,/ Se-ngana si-si raspund."

Simbolismul tinde sa apropie poezia de muzica atat prin prezenta temelor muzicale, cat si prin muzicalitatea versurilor. Totodata insa, pe plan prozodic, acest curent contribuie la impunerea versului liber.

Simbolistii introduc in lirica tema orasului, fie sub forma "oraselor tentacu-lare", fie in ipostaza orasului de provincie apasat de plictis, de "spleen". Natura insasi este citadina si umanizata: parcurile, gradinile. Din mediul apasator al orasului, sufletul poetului simbolist evadeaza spre tinuturi unde, ca in versurile lui Baudelaire, totul nu este decat "ordine si frumusete, lux, calm si voluptate."

Aceasta poezie a sugestiilor, a nuantei, a fost cultivata in literatura universala de Verlaine, Rimbaud sau Mallarm6, iar in lirica romaneasca de G. Bacovia, D. Anghel, St. Petica, I. Minulescu.



"SEMANATORUL" - SEMANATORISMUL



* Semanatorul (Revista literara saptamanalA) a aparut la Bucuresti, la 2 decembrie 1901, sub redactia lui G. Cosbuc si Al. Vlahuta (proprietar: St. O. Iosifj, din initiativa lui Spiru Haret, ministru al Instructiunii Publice si cunoscut militant pentru propasirea culturala si materiala a satelor. De la nr. 27, intre 18 sept 1902 - 30 dec. 1909, publicatia apare cu titlul ortografiat "Samanatorul".

Articolul-program, intitulat Primele vorbe, nesemnal, dar scris de Vlahuta, reactualizeaza idei exprimate in Intro-ductia la Dacia literara (1840), din spiritul careia se revendica, chemand scriitorii "in jurul aceluiasi stindard pentru binele si inaltarea neamului romanesc":



* Meritul mare al miscarii creata de Samanatorul consta in faptul ca a dat expresie dorintei unanime de a se depasi o perioada de cumpana a literelor romanesti (Ibraileanu a numit acesti ani "cei mai tristi din literatura romana"). Chiar E. Lovinescu a recunoscut acest adevar cand spunea:



"intr-un moment de evidenta slabire a [fortei productive si de risipire a atentiei Ipentru literatura, Samanatorul reprezinta ;o afirmare energica si agresiva a fenomenului literar si cultural, o zguduire a ma-j iselor".



POPORANISMUL



Prin intreaga sa activitate publicistica de la Adevarul, Evenimentul literar si Viata romaneasca, C. Stere si-a afirmat poporanismul sau politic, pregatindu-l pe acela literar, destul de deosebit, al lui G. Ibraileanu. Directia inaugurata in cultura romaneasca de publicatiile fondate de C. Stere poate fi acceptata doar cu o intelegere adecvata a problemei poporanismului. Orientarea revistei Viata romaneasca este proiectia ideologica a unei pozitii socio-politice-culturale asupra evolutiei structurilor romanesti. in cultura romana, poporanismul se afirma, inca din 1893-1895, cu un deceniu inainte de aparitia Vietii romanesti datorita lui C. Stere. Din 1906 incolo, dupa ce apare revista ieseana, poporanismul se va impune autoritar. Orientarea a dominat spiritul public romanesc timp de peste un deceniu, prelungindu-se pana tarziu in epoca interbelica.

Poporanismul, in substanta sa sociologica, politica si ideologica, si-a constituit o identitate particulara ca un ansamblu sociologic romantic din perspectiva unui radicalism progresist. Constituit inca la mijlocul perioadei care incheia veacul trecut, poporanismul ei a expresia marilor nazuinte ale unei epoci preocupate de implinirea a doua importante deziderate social-politice: incheierea procesului unificarii nationale a statului roman si imbunatatirea conditiilor de viata a taranului. Poporanismul era expresia unor preocupari privind lupta de eliberare nationala a populatiei romanesti din imperiul habsburgic si problema agrara, tot mai mult deteriorata, propunand un program pentru solutionarea acestor imperative. Lipsa unei publicatii proprii si aparitia samanatorismului au impus insa o stingere temporara a poporanismului. Din 1906, o data cu aparitia Vietii romanesti, cu un program ideologic mult mai echilibrat, poporanismul cucereste adeziunea spiritului public, impunand o anume stare de spirit, opuse celei instituite de samanatorism.

"Cand a aparut Viata romaneasca, domina traditionalismul. In politica si cul-i ;tura, traditionalismul era conservatorism, in literatura, traditionalismul eraj taranism. Se criticau formele noua, se regreta vechiul regim si se admira taranul; patriarhal, ca o ramasita a vremurilor lui Stefan si Mihai. Si se idealiza acest; I taran tocmai pentru ca era atat de ramas in urma si in afara de viata civilizata | i europeana. Noi vedem in tarani altceva. Taranul social, taranul sarac, taranul carej [are nevoie de reforme, de ridicare, de transformare" (G. Ibraileanu, Ce este po-i poranismul? Viata romaneasca, 1925, nr. 1).



Reprezentantii de seama ai poporanismului porneau de la adevarul ca programul pasoptistilor a ramas neimplinit si se constituiau, in consecinta, in legatarii acestuia. "Opera generatiunii de la 1848, scria Stere in 1908, a ramas nedesavarsita. Aceasta misiune de solutionare a unor probleme taranesti si-a consumat-o poporanismul, cautand cai practic utile pentru infaptuire."

C. Stere si G. Ibraileanu au inteles interdependenta necesara intre reforma agrara si largirea dreptului la vot, capatand expresia complexa a problemei rurale, in care socialul, politicul si culturalul erau integrate intr-o structura unitara. Popo-ranistii si-au alcatuit astfel un program menit sa duca la realizarea, progresiva, a reformelor preconizate, fiind initiatorii unor masuri reformatoare de la 1907 incoace. Dupa razboi, in 1925, cand reformele anuntate nu reusisera sa fie aplicate sau legiferate, Ibraileanu, in numele poporanismului, anunta incheierea unei etape: "Si ceea ce incumba astazi poporanismului este o alta necesitate de urgenta actualitate. Este, mai presus de toate, idealul de dreptate, de libertate, de toleranta si de cultura. In acest ideal sta, in momentul actual, europenizarea, oc-cidentalizarea poporului roman." (s. n.)

Din structurile vechii ideologii ramasesera viabile cateva principii si concepte:

* conturarea problemei specificului national;

* dreptul la expresia estetica a tuturor categoriilor sociale;

* occidentalizarea structurilor romanesti; spiritul de toleranta; realismul, rationalismul, democratismul politic;

* intelegerea in spirit ponderat a problemei raportului dintre etic si estetic, refuzandu-se exclusivismul etic al samanatoristilor;

* interesul pentru viata rurala, veridicitatea reflectarii in arta, promovarea unei literaturi realiste, critice, inspirate din realitatile nationale; simpatia fata de taranime; dezaprobarea falsei infrumusetari a vietii.

Reprezentanti ai literaturii de orientare poporanista: C. Stere, (in preajma revolutieI), Jean Bart (Datorii uitatE), Spiridon Popescu (Mos Gheorghe Ia expozitie si Ratacirea din StoboranI), C. Hogas (Pe drumuri de munte; in muntii NeamtuluI), M-hail Sadoveanu, Gala Galaction, I. i. Mironescu, Paul Bujor, O. Goga, I. Agarbiceanu.

"Atat cat au prins din realitatea sociala, scriitorii adunati in jurul Vietii romanesti au zugravit veridic; operele lor nu falsifica, nici chiar atunci cand se resimt de i pe urma influentei poporaniste, imaginea realitatii, cum o falsifica, adesea, scrierile!

    influentate de samanatorism, realitatea satului nu e infatisata, in naratiunile contaminate de poporanism, idilic; in ele nu sunt ascunse nici apasarea taranului, nici cauzele care o determina. Chiar cand expun nemijlocit vederi poporaniste, scriitorii; nu denatureaza prin aceasta totusi tabloul realitatii descrise. Alaturi de comentarii,; faptele se desfasoara potrivit logicii interioare." (D. MicU)

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.