Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE




PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC despre Sinteze literare





Dupa ce solicitudinea guvernantilor nostri au dat rezultatele cele mai frumoase pe toate terenurile; dupa ce de ex. bugetul cheltuelelor statului s-a suit in patru ani de guvernare rosie cu 30 de procente si mai bine, pe cand la condeiele veniturilor se observa o imbucuratoare scadere, ceea ce dovedeste ca clasele contribuabililor huzuresc de bine intr atata incat nu mai vor sa plateasca dari; dupa ce c-un cuvant tara promite a deveni in adevar fericita, ca acel cioban din versurile d-lui C. A. Rosetti, caruia camasa ii parea un lux nepermis beatitudinei sale; dupa atatea si atatea isbanzi, fie-n cestiunea rectificarii granitelor in minus, fie-n cestiunea israelita ori a drumurilor de fier, ori a Arab-Tabiei, vedem ca a sosit si vremea invatamantului public, care pare a se afla in fericita pozitie de-a fi atras asupra-si binevoitoarele priviri ale organului mult invatatului si prin multe academii trecutului d. Costinescu. De sigur nici o foae nu e mai competenta in materie de invatamant decat acea dirijata de-un barbat al natiunii, impodobit cu atata invatatura si cu atatea daruri firesti, ne mai numarand darul cel cu deosebire pretuit de confratele Carada, ce formeaza baza operatiunilor sale mercantile. Astfel punandu-se la cale trebusoara Bancei Nationale, se vede c-a mai ramas nepusa la cale si la regula cestiunea bancilor scoalei, si asupra acestei materii se intinde ziarul guvernamental, bazandu-se pe studiile d-lui A. D. Xenopol4 asupra invatamantului, publicate in Steaua Romaniei.

Daca suntem asa cum suntem, scoalele de greceste si latineste ne-au prapadit, invatamant real, iata mantuirea.

Nu exista mai mari prieteni ai invatamantului real decat tocmai noi. in.nenumarate randuri am vorbit despre inconvenientul social al proletariatului condeiului, in nenumarate randuri am aratat ca, dela scoala primara incepand si sfarsind cu universitatile, institutele noastre nu produc decat sute de exemplare ale logofatului Coate-goale, care primejduieste mersul bazat in esenta pe munca si pe productiune, a oricarei societati omenesti

Ce fericire pentru noi, cand vedem acum ideile noastre impartasite cu multa buna-vointa de un organ atat de ne lipseste intr-adevar calificativul pentru a insemna cu destula pregnanta pe aprigul aparator al cestiunilor celor mai populare.

Aceasta fericire de a-si vedea in sfarsit recunoscute ideile, nu ne opreste insa de a releva oarecare lucruri, cari vor arata ca ideia noastra, adoptata cu atata generozitate de aprigii odinioara adversari ai proectului de lege propus de d, Maio-rescu, ca ministru al invataturilor, are mai mult radacini si nu se bazeaza numai pe insuficienta scoalelor de greceste si latineste.



inainte de toate, greceasca si latineasca sa fie de vina ca societatea noastra merge rau? Milioane de spirite tinere s-au adapat la isvorul fecund al antichitatii clasice, fara ca sa se fi ivit vreun pericol pentru desvoltarea lor ulterioara; din contra. Cata dar sa fie o cauza mai adanca, pentru care greceasca si latineasca sa fi avut tocmai in Romania rezultate fatale. Scoale de latineste au produs in Franta pe un Voltaire, la noi pe d. A. Sihleanu. Cerem iertare ilustrului fost vice-prezident al Camerei rosie,1 ca-1 citam alaturi c un om atat de «insignifiant» ca francezul mai sus pomenit, dar superioritatea hotaratoare a d-lui Sihleanu in modele de stil, precum si cercetarile sale, cu drept cuvant faimoas,e, asupra lui Cincinat si a pochilor, ne impunea de la sine aceasta proba a superioritatii cul-turei romane asupra celei franceze bunaoara, ne mai vorbind de cea nemteasca care nu merita nici o consideratie in alaturare cu a noastra.

Cultura clasica are calitatea determinanta de-a creste, ea este in esenta educativa, si iata ceea ce-a lipsit scoalelor noastre pan-acuma si le va lipsi inca mult timp inainte. A invata vocabule latine pe din afara, fara a fi patruns de acel adanc spirit de adevar, de pregnanta si frumusete a antichitatei clasice, a invata regule gramaticale fara a fi patruns acea simetrie intectuala a cugetarii antice, este o munca zadarnica, e litera fara inteles. Fixat odata pentru totdeauna, ne mai putandu-se schimba, caci apartine unor timpi de mult incheiati, spiritul antichitatii e regulatorul statornic al inteligentei si al caracterului si isvorul simtului istoric.

Dar o dovada neteda pentru influenta educativa a antichitatii e fara indoiala faptul ca tocmai statele acelea, -cari au cultivat-o mai mult, sunt cele mai inaintate, ca redesteptarea culturii in genere se datoreste studiului acestuia, ca fara el n ar exista in genere o cultura a catarii. Sau intr-adevar s-ar putea suplanta2 Salust prin Rochefort , scrisorile lui Cicero, prin telegramele de condoleanta ale d-lor Mircea, Vintila si Horia?4 Noi credem ca, cu toata actualitatea productiuni-lor geniale ale acestui sanatos si matur prezent, el inca nu are acea forma pe deapururea determinata, precum o are antichitatea.

Nici latineasca, nici greceasca, nu sunt in ele insile de vina la relele ce Ii se atribue. Privite ca cunostinte, ele intr-adevar nu dau decat profesorilor panea de toaje zilele; dar nici nu este aceasta menirea lor. Important este ca spiritul de adevar, ce domneste in cultura fixata prin ele, sa stapaneasca in societate, si de aceea intelegem ca studiul lor sa fie marginit la clasele acelea ale societatii, cari determineaza spiritul public: la invatatii de profesie, la jurisconsulti, la cler; dar in aceste ramure cunostinta trebuie sa fie deplina. Celelalte clase se pot intr-adevar dispensa de cunostinta antichitatii, - caci desvoltarea limbei nationale, stapanita fiind din sferele superioare de acelas spirit de adevar si bine pe care-1 are antichitatea, va fi un instrument destul de bun pentru desvoltarea inteligentei lor. Ceea ce nu ne convine asadar in maniera d-a vedea a organului guvernamental, este confundarea acestor sfere deosebite, este amestecul invatamantului clasic cu cel real. Sferele trebuesc despartite odata pentru totdeauna, precum se desparte facultatea de medicina de cea de drept. Desigur trebuesc imputinate liceele, desigur trebuesc scoli reale. Dar numai nu confuzie si amestec intre sfere cu totul deosebite ale activitatii inteligentei. Scopul practic al invatamantului real e castigul, e aplicarea cunostintelor pentru a castiga. Scopul invatamantului clasic nu este acesta. Din contra, se presupune totdeauna ca invatamantul clasic aduce foloase societatei, cari nu stau in absolut nici o proportie cu castigul individului. Munca unui om se poate plati, caracterul, cultura lui nicicand. A judeca un proces de milioane, e poate o munca tot atat de usoara ca si a judeca unul de o suta de lei, dar ces-tiunea e de a-1 judeca drept si pe unul si pe altul.

Precum gimnastica desvolta toate puterile musculare si da corpului o atitudine de putere si tinerete, tot astfel pururea tanara si senina antichitate da o atitudine analoga spiritului si caracterului omenesc. Dar, pentru ca aceasta gimnastica morala sa se resimta in caracterul si in spiritul public, trebue ca sa existe clase intregi de oameni, cari s-o exercite imediat, si anume clasele acelea, cari nu sunt avizate la munca materiala. Atunci gimnastica aceasta se va resimti, vrand, nevrand, si asupra celorlalte clase pozitive.

Dar avut-am noi oare licee?

Cine nu stie ca, pentru a fi profesor de liceu dupa incalificabila noastra lege a instructiei, nu se cerea decat absolvirea liceului insusi si depunerea unui concurs ca vai de capul lui. Oare latineasca si greceasca sunt de vina ca o generatie intreaga de ignoranti - exceptam profesorii cu studii academice - umple catedrele liceale si gimnaziale, predandu-si nestiinta lor drept stiinta, ca niste somnorosi fara vocatiune se pun pe carte pana ce pot trece vr un concurs, si dupa aceea leaga cartea de gard, nu mai citesc absolut nimic si dicteaza an cu an acelas caet vechi si unsuros, unor urechi noua? Latineasca si greceasca e de vina daca postulanti de rand, ce nu stiu citi si scrie, ocupa functii in organismul instructiei publice? Latineasca e de vina daca un reteveist cu patru clase primare, agent electoral de soiul birtasului Purcel, e sef al diviziei instructiei in Romania?

La acestea nu e de vina senina antichitate, ci desvoltarea demagogica a societatii noastre. Pana ce nu va inceta aceasta, prevedem ca orice scoli s-or face -cat de speciale - ele nu vor putea aduce nici o indreptare intr-o societate in care meritul e in pozitie de a fi judecat de Fundesti1, Costinesti sau Serurii!

    Si oare nu vedem aceasta tendenta nefericita la aceia chiar cari au urmat cursuri de stiinte exacte? Medicii romani cauta functii, cei esiti din scoale de arte, de meserii, de tehnica, toti, toti alearga dupa functiuni, salariate de stat, de comune, de judete!

   

Dar daca in adevar scoalele noastre de latineste si greceste ar fi fost bune. ce n-am vedea astazi in Romania? Am vedea cel putin stiintele istorice inflorind, am avea eruditi. Ei bine, stiinta, cata se face la noi, se face de rusine, de ochii lumii oarecum, si de catre barbati cari intre noi fie zis, nici n-au studiat vr o data in scoalele romanesti, cel putin nu in cele din Romania. D.Cipariu,2 care stie desigur bine latineasca sa, n-a studiat in scoalele noastre, Cihac asemenea nu, c-un cuvant nici unul din invatatii sau literatorii mai insemnati, cari indealmintrelea se pot numara pe cele zece degete, siguri ca ar ramanea cateva de prisos.

Sa nu atribuim dar exclusiv imprejurarii, ca se pretexteaza prin scoli a se invata latineste si greceste, relele cari rasar din desvoltarea demagogica a societatii, din ignorarea noastra si din lipsa de vointa de a pune capat unor monj struozitati incompatibile cu secolul in care traim. O tara, a carei instructie se dirigeaza de catre indivizi cu cate patru clase primare, o tara a carei jurnalism si legislatiune e reprezentata tot prin asemenea genii, nu poate inainta, din cauza spiritului de minciuna, care pluteste asupra tuturor raporturilor, nu insa din cauza ca latineasca sau greceasca i-ar fi punand piedeci!

   "

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.