Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








Convorbiri critice despre Sinteze literare





Din 1906, N. Iorga facea parte din comitetul de redactie al Convorbirilor literare. Directia vechii reviste era incredintata in 1907 lui S. Mehedinti, ambii favorizind, spre insatisfactia lui Mihail Dragomirescu, elev al lui Titu Maiorescu patrunderea ideologiei samanatoriste. Aceasta e chestia de principiu" care determina despartirea lui Mihail Dragomirescu de Convorbiri literare pentru a lansa la 1 ianuarie 1907 o publicatie proprie bimensuala : Convorbiri, devenita in al doilea an Convorbiri critice. Propunindu-si sa reactualizeze principiul gratuitatii in arta esteticianul se refera sarcastic la categoriile de : critici biciuitori, care, robi ai impresiilor de o clipa, revarsa in public, din sufletul lor de foc, multa iubire, dar si mai multa ura : critici migalitori si cirtitori, care pentru vrednicia adversarilor au un cintar zgirrit si pentru vina proprie nici unul ; critici plini de logica, dar lipsiti de miez" etc. Examenul intreprins in mesajul Catre scriitori si cititori, din primul numar, pregateste terenul pentru un ideal de nepar-tinire senina si de cumpanire cinstita", aspirind sa judece toate manifestarile literare ale spiritului romanesc de azi si de ieri, si sa croiasca o cale noua in literatura noastra". Revista se angaja sa combata pentru desavirsita autonomie a artistilor si a poetilor", sa-i libereze de tirania individualitatilor strimte, a curentelor de moda, fie straine, fie nationale". Prin1 influente exterioare" se inteleg problemele contemporaneitatii, in special conditionarea sociala a artei, de care esteticianul vrea sa faca abstractie. Tezele maioresciene despre inaltarea in lumea fictiunii ideale" (formulate in studiul Comediile d-lui CaragialE) sint amplificate pro domo : Cine vrea sa /inteleaga cu adevarat opera de arta si cine vrea s-o judece in adevarata ei valoare va trebui, in fata ei, sa lase din capul locului la o parte orice preocupatii practice sau stiintifice. El va trebui, pe de o parte, sa uite ca este parintele unei familii, cetateanul unei tari, membrul unui neam ; iar, pe de alta, sa nu puna pret pe nici unul din adevarurile, uneori sigure, dar de cele mai multe ori indoioase, cu care i-a imbogatit mintea .stiinta moderna". Program estetizant pi,na la ultimele consecinte.

Coordonatele estetice propuse de Mihail Dragomirescu sint enuntate cu totul vag : concentrare in sine insusi", sinceritate fata de sine insusi", abnegatiune fata de propriile lucrari" si altele ca acestea, reluate in asociatii felurite. Samanatorul si Viata romaneasca utilizau in aprecierea operelor de arta criteriul politic si cultural, nu criteriul artistic" ; la Convorbiri literare singurul criteriu e modalitatea de expresie :

Atitudinea criticului, in conceptia critica a acestei reviste, n-are sa fie influentata citusi de putin de continutul operei de arta. Nationalisti si -umanitari, conservatori si poporanisti, realisti si romantici, clasici si simbolisti, impresionisti si parnasieni, toti poetii, numai adevarati poeti sa fie, au dreptul sa fie judecati cu aceeasi masura masura cerintelor artei. In virtutea acestor cerinte, criticul, fiind indiferent la continutul operei de arta, va pretui cu deosebire acele produse literare, care, mai intii, vor intrupa sentimente izvorite mai mult din adincul fiintei scriitorului decit din sugesiiunea intimplatoare a mediului nrtistic, politic sau cultural; dintre acestea, pe acelea care vor fi concepute cu mai multa adincime si relief; iar dintre aceste toate, pe acelea care vor fi intrupate cu mai multa perfectiune".

Hotarit sa rastoarne scara de valori, mentorul Convorbirilor critice e departe de a avea obiectivitatea necesara, mani-festind o puternica tendinta de grup. Despre o poezie de Mi-nulescu (Romanta celor trei corabiI) aparuta in Viata literara, scrie cu severitate. Numai cind greseste", poetul da cite o strofa buna. Altminteri, poezia e un amestec de prozaism indraznet si de galimatie in care lipsa de gust nu se poate nici macar sustine prin armonia particulara a poetului". Cind Mi-nulescu devine colaborator la Convorbiri critice (printre altele cu : Odeleta, in orasul cu trei sule de biserici, Gotterdam-merunG) Romanta fara muzica, Romanta noului venit, Romanta mortului Pastel bolnaV) lucrurile se schimba. D. Anghel e negat de plano. In Cum cinta marea e manierism" si betie de cuvinte", acest poet obisnuind sa puna o haina prea larga pe trupuri prea mici". La Bacovia descopere un sonet umoristic" ; versul Prin mahalali mai neagra noaptea pare" ar fi inspirat din schitele tinarului Beldiceanu". Pentru Ovid Den-susianu de la Viata noua (ironizat : Mallarme roman !

   "), simbolismul si impresionismul francez inseamna toata arta,, desi de fapt aceste forme literare n-au ajuns pina acum prin nici o opera la marea arta".

Insuportabil e Octavian Goga, tratat ca o bete noire" care provoaca idiosincrasie. Graiul piinii ofenseaza gustul prin nota sentimentala exagerata", prin armonia monotona" si desfasurarea ideii neclara si fara gradatie". intr-un bilant, Dupa un an (1908, nr. 1), criticul jubileaza : gratie Convorbirilor critice preeminenta poetului ardelean Goga" a incetat. Ideea de seninatate a criticii", invocata initial, e uitatar Dragomirescu dirijind campanii. Daca azi Cerna este un nume cinstit in miscarea noastra literara, aceasta se datoreste nu numai lui insusi, ci si A«ConvorbirilorA»". Examenul critic al operei poetului, intreprins in laboriosul studiu Trei scriitori : Cerna, Sadoveanu, lorga (1907) e, in. ce priveste pe primul, o apologie. Cerna e ca si Eminescu", un poet de o mare varietate", cu o limpede si puternica idee originala asupra vietii". Cind Ilarie Chendi si Ovid Densusianu se arata rezervati fata de meditatia Floare si genune, aparatorul intervine energic. in palmaresul criticului, detronarea lui Goga" e citata ca o victorie de care se va vorbi. Nu Goga trebuia sa fie recunoscut ca cel mai insemnat poet al vremilor noi, nu era el poetul care ne putea da un drept mai mult sa intram in miscarea literara a omenirii, ci Cerna" (Convorbiri critice, 1910, nr. 1).

Foarte activi in primul an al Convorbirilor critice sint Cincinat Pavelescu, Ion Minulescu, Al. T. Stamatiad, D. Nanu, Corneliu Moldovanu (cu Cintarea cintarilor, Satrapul din/ Rodos, Cetatea soareluI), H. Frollo si altii cu orientari contradictorii. Paralel cu prolificul A. Mindru colaboreaza 0. Or-ieanu, Oreste, Mihai Codreanu (cu sonetul Dumnezeul ateuluI), Barbu Nemteanu, Mihail Saulescu, Serban Bascovioi, Leon Feraru. Colaborari rare provin de la Aron Cotrus, Araur (Ar-thur !

   ) Enasescu, Victor Eftimiu, N. Davidescu, Neoclasici, parnasieni si simbolisti.

Revista ar fi determinat si detronarea d-lui Iorga de pe scaunul criticei", limitind recunoasterea meritelor lui, din punct de vedere literar, numai pe terenul retoricei, mai intii morale, mai pe urma pamfletare" (Un pas inaintE). Mihail Sadoveanu nu putea fi detronat". E numai minimalizat. Prozatorului ii lipsesc cele doua insusiri care dau viata vecinica operei de arta : adincimea conceptiei si concentrarea formei". Lipsa unitatii de ton" se agraveaza printr-o reala neputinta de patrundere psihologica" ; sensualismul dragostei are prea putin a face cu inalta emotiune estetica : este o simpla placere bruta () mai mult dulce decit inaltatoare" (1907, pp. 181 184). O nuvela de Sadoveanu, Sfintul Vasile, inspirata din aceleasi realitati cu una de Ion Dragoslav (SfintuL), desi mai artistic scrisa, e incomparabil inferioara din punctul de vedere al conceptiunii" (1907, p. 223). Alta comparatie intre o nuvela de Sadoveanu si inecatul de Emil Girleanu dezvaluie la acesta din urma (cel mai bun povestitor al nostru") calitati de pur epic" (1907, p. 317). Girleanu a mers mult mai departe decit Sadoveanu, se conchide alta data (Un pas inainte, 1910, nr. 1). Se concede, totusi, ca Sadoveanu are calitati de mare scriitor" (Trei scriitorI).

Studiul lui Ibraileanu despre Bratescu-Voinesti e persiflat: o critica stiintifica gen Gherea". Nuvela in lumea dreptatii nu are valoare poetica, nu atit pentru ca este, cum s-a zis, tendentioasa, ci pentru ca e antiestetica si antilogica". in schimb, o capodopera e Doua surori. Cu Ion Agirbiceanu e intolerant. Asemenea lucrari (o schita : Tutu IliE) se ard, nu se publica in reviste care vor sa traiasca". La C. Sandu-Al dea (Pe drumul BaraganuluI) e o rara putere de a prinde fara sfortare armonia dintr-o situatiune, o stare sufleteasca si natura". Devenit colaborator la Viata romaneasca, deosebitul talent de stilist" dispare brusc. Viata romaneasca detine preeminenta romanului" ; Convorbirile critice exceleaza in nuve-listi, de care Mihail Dragomirescu e montat. Acestia sint Emil Girleanu (inecatul, Punga, Hambarul, Ochiul lui Turculet, intr-o noapte de mai etC), Ion Dragoslav (cu fragmente din Facerea lumii, La han la trei ulcele, Povestea, copilariei etC), I. Chiru-Nanov (Moara din RepezeancA), Mihail Lungianu, samanatoristi ca structura, si altii. Notabila e prezenta lui Liviu Rebreanu (in 1910 cu Prostii, Culcusul, Golanii, DintelE). I. L. Caragiale (autor al unei fabule, Boul si viteluL), publica un basm concis, Fat-Frumos cu mot in frunte, adaptare dupa Perrault (Riquet a la houppE). Din prozele lui E. Lovinescu (O dragoste florentina, Povestea lui Coco, Asa e la vilegiatura, intr-o zi de cursE) singura interesanta astazi e un Adaos la insemnarile lui Neculai Manea", cu intregiri la volumul lui Sadoveanu. Sub pseudonimul Radu Bucov se travesteste Mihail Dragomirescu, care descrie istoria naturala a unui parazit literar".

Larghetea cu care accepta lucrari dramatice de A. de Herz (Noaptea invierii, Floare de nalba), de Enric Furtuna (Batrinul SoriN), de Al. T. Stamatiad, C. Riulet, Artur Gorovei, G. Val-san si altii e derutanta. Totul compenseaza insa prin descoperirea lui M. Sorbul. Sub numele real, M. Smolsky, acesta dadea in 1908 piesele Vint de primavara, Poveste banala, inviere, Doua credinte, Praznicul calicilor (comedie tragica), iar sub pseudonimul Sorbul un episod istoric dramatic, in versuri", Saracul popa. La Convorbiri critice (1910) apare drama istorica Ion Armanul, devenita Letopiseti. Corneliu Moldovanu, cronicar dramatic echilibrat, publica traduceri (PoliecT), alaturi de D. Nanu (AndromacA), G. Orleanu (CiduL) si altii.

Aulic, criticul crede a da sentinte definitive. In Poetica a demonstrat odata pentru totdeauna" ca limba romana nu-si poate apropia metrul exametric", utilizat de G. Murnu in Iliada. In 1910 scria un articol, Poporanismul, menit sa puie capat discutiunii". Cu alte cuvinte : interventie destinata sa impuna adevarul absolut, dupa care orice discutie ar deveni superflua. N. Em. Teohari era angajat tactic in aceeasi actiune, ocupindu-se, la scurt timp, de Teoria si procedeurile poporanismului literar. in acelasi context, E. Lovinescu (care de la Paris trimite articole si proza) se refera la I. Al. Bratescu-Voinesti, I. A. Bassarabescu, Octavian Goga, evitind limbajul riscant. Directorul Convorbirilor isi elogia colaboratorul, ulterior adversar, pentru reinvierea vechiului dialog platonic" in critica. Era un critic plin de imaginatie si de eleganta" si prozator foarte interesant" (1908, nr. 5). Cind insa incearca sa fundamenteze teoretic metoda impresionista, Mihail Dragomirescu il contesta (Impresionismul d-lui Lovinescu, 1909, nr. 11). Un tinar, A. Spiru-Bacau, studiaza Psichologia d-lui LA. Bratescu-Voinesti, iar I. Netzler (viitorul I. TrivalE) discuta cu acuitate rationala drama Apus de soare. Articolele lui Mihail Dragomirescu (Valoarea literara a prozei poetice a lui Emi-nescu, Gongorismul Convorbirilor literare" si altelE) includ nu o data observatii exacte. in general insa judecatile sale de valoare sint vulnerabile daca nu savuros comice prin siguranta netulburata a sentintelor. Simtul proportiilor e categoric in suferinta.

La Convorbiri critice s-a pus accent pe constructie si acuratetea expresiei, ceea ce, ca metoda de atelier, constituie un merit. Mihail Dragomirescu se ocupa direct de arta plastica romaneasca, rnilitind pentru cunoasterea interferentelor intre arte. Pozitiva e si ideea suplimentelor informative, concepute sistematic ; deci supliment artistic (pictura romaneasca prezentata de Mihail DragomirescU), supliment filozofic, muzical, de literatura populara sau de literatura universala contemporana. Criticul vedea in Convorbiri una din cele trei mari reviste literare ce avem" (1909, nr. 1).

La fiecare inceput de an, directorul, activ, vine cu precizari si remanieri. 17c la 1 ianuarie, 1908, Cincinat Pave-lescu il seconda ca prim-redaetor, D. Nanu, Emil Girleanu, E. Lovinescu, Corneliu Moldovanu si H. Frollo fiind redactori. Pentru prima oara in literatura romana", la Convorbiri critice se grupau sub aceleasi principii de arta, scriitori din cele mai deosebite scoale". Din 1909, pe frontispiciu se putea citi : directori Mihail Dragomirescu si Ion Peretz, profesori universitari". Anul urmator (1910), revista facea : Un pas inainte"



Dintr-un articol din Convorbiri literare (1906), Directia noastra literara, se intrezarea aspiratia lui Mihail Dragomirescu de a se erija in critic de directie noua, in scaunul abandonat de Maiorescu. La Convorbiri critice se strecoara in program ideea unui atelier sau laborator poetic, cu motivarea ca un bun critic izbuteste fara silnicie sa faca pe scriitor sa-si revada opera si s-o perfectioneze". Aceasta, fara a-i atinge individualitatea" si a-i prescrie idei preconcepute, tendinte, imagini si sentimente straine de atmosfera lui sufleteasca". Cenaclul dragomirescian devine un fel de scoala activa, sub indrumarea profesorului de estetica. Structura proprie fiecaruia trebuia pusa in valoare cit mai complet si cit mai veridic". La simbetele literare" din casa criticului se reunesc pe linga scriitori mediocri, figuri interesante, in curs de afirmare : Ion Minulescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sorbul, E. Lovinescu, atmosfera fiind evocata de cel dintii in autobiografia spirituala Nu sint ce par a fi (1941). Dupa razboi, criticul isi exercita actiunea in cadrul Institutului de literatura. O noua serie a Convorbirilor critice aparea in 1935.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.