Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Literatura populara - parte integranta a literaturii romane despre Sinteze literare



Mitologia populara



Mitologia populara romaneasca poseda un caracter profund original, este straveche, are mai multe straturi, a fost nucleul generator al unei literaturi de speciile national reprezentata de Vasile Alecsandri, Mihail Eminescu, Lucian Blaga, Vasile Vo iculescu, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Ion Creanga etc.



a) Mitologia populara romaneasca are ca nucleu mitul Fartatilor. Fartatul reprezinta principiul Binele iar Nefartatul principiul Raul. Creatia este din aceasta

cauza complementara, fiindca atunci cand Fartatul a creat omul, Nefartatul a creat uriasii, capcaunii si blajinii. Cand Fartatul a creat calul, oaia, porumbelul, cainele, pisica, vulturul, privighetoarea, randunica, albina, Nefartatul a creat magarul, capra, bufnita, lupul, cotofana, soarecele, vrabia, liliacul, viespea. Aceeasi dualitate o gasim si in crearea lumii vegetale. Fartatul a creat bradul, vita de vie, nucul, graul, trandafirul, crinul, varza, iar Nefartatul a creat plopul, agrisul, stejarul, neghina, rasura, ghiocelul, scaiul. Fartatul mai este numit si Mos. El este.inconjurat in cer de "sfinti populari si coboara uneori pe pamant, ca sa-i invete pe oameni aratul, semanatul, pastoritul. Fartatul si Nefartatul au suferit o metamorfoza la momentul penetrarii crestinismului devenind Dumnezeu si satana, pastrand elemente ale modelelor arhaice autohtone.



b) Familia mitica este alcatuita din: Cerul Tata, Pamantul Mama, Sfantul Soare, Sfanta Luna, Stelele Logoslele, Luceferii, Sfintele Ape.



c) Mitul Cerul Tata are ca model bradul, echivalent al arborelui cosmic, simbol al nivelelor diferite din cer. Fartatul arunca toiagul, semn al puterii, in Sfintele Ape si genereaza bradul de lumina, prototip al cerului. Lumina lui se concentreaza in sori, stele, luceferi, luna, de unde simbolul arian al bradului de Craciuji.



Vazduhul este un protocer, in care stau blajinii sau vamesii, carora sufletul trebuie sa le dea vama, ca sa treaca la Dumnezeu. De aici obiceiurile populare de inmormantare, cand se dau pomeni, se impart haine, bani, obiecte, pentru sufletul celui adormit. Pastele blajinilor este o metamorfoza crestina a acestui mit pastrat in forma traditiilor. -

Cerul al doilea este acela in-care Sfantul Soare si .Sfanta Luna trec succesiv marcand ziua si noaptea, ca sa implineasca destinul hotarat, asa cum este povestit in balada populara Soarele si Luna. in acest cer mai sta Sfantul Ilie, care mana norii spre a-i impiedeca sa aduca un potop pe pamant. "

Cerul al treilea este al Stelelor Logostele. EI cuprinde spiritele astrale ale fapturilor. Acestea se aprind la nastere si se sting la moarte.



Cerul al patrulea este resedinta fapturilor mitice, al luceferilor, prezenti ib poezia romaneasca la Eminescu, la Lucian Blaga, in basmele populare.

Cerul al cincilea este al marilor sfinti populari, care-1 insotesc pe Fartat. zeul Mos, devenit Dumnezeu, in descensiunile lui pe pamant. -

Cerul al saselea este al raiului, gradina mirifica strabatuta de bradul cosmic, care face legatura cu cerul al saptelea in care traiesc Fartatii. Fartatii se arata oamenilor prin teofanii. Trecerea de la un cer la altul se face intr-o anumita conjunctura arhetipala. Urcarea la cer este Marea Trecere, tema principala a basmelor populare romanesti.

Cerul Tata este o faptura antropomorfa, invizibila, ale carui componente alcatuiesc cerul si are modelul bradului. De aici prezenta bradului la ceremonii de nunta, moarte, sarbatori, la Craciun (solstitiul de iarna), la Mosi (solstitiul de vara), cand cerul1 se deschide si este posibila Marea Trecere. Sufletul reprezentat de mitul Pasarea Maiastra urca*spre cer. inaltarea la cer este conditionata de o metamorfoza interioara, transformand fiinta intr-o manastire, intr-un teritoriu al sacrului, asa cum avem in Legenda Manastirii Argesului. Din acest ou cosmic al inceputului se naste Pasarea Maiastra, ingerul care trebuie sa ia locul celor cazuti din cer.

In traditia populara sunt trei cai catre cer: Calea curcubeului, Calea laptelui, Calea arborelui cosmic. in creatia lui Constantin Brancusi, Marea Trecere este vazuta prin Coloana Infinitului sau Calea arborelui cosmic sugerata de traditionalul stalp al mortilor, asezat langa mormant, ca loc de popas pentru Pasarea Maiastra a sunetului. Monumentul de la Tg. Jiu sugereaza drumul spre cer al eroilor neamului* cei care prin jertfa lor au desavarsit unitatea si independenta nationala in timpul primului razboi mondial.



d) Mitul Sfantului Soare are trei legende arhetipale. Prima legenda sustine ca Sfantul Soare a fost creat din Sfintele Ape odata cu bradul cosmic, a carui lumina s-a conccnlrat in Soare, Luna, Luceferi, Stele Logostele. A doua legenda, a oului cosmic, sustine ca din galbenus s-a creat soarele iar din albus norii. Oul sugereaza un alt model al Universului dar si al fapturii umane. De aici oul lui Brahma la indieni, oul pasarii Dog Ia egipteni, oul fnceputului la Brancusi, oul dogmatic la Ion Barbu. A treia legenda povesteste cum Fartatul s-a apucat sa faca soarele si 1-a facut din cremene si aur. El este tanar, frumos, voinic, cu capul de aur si devine in basmele populare Fat-Frumos. Iii se indragosteste de sora sa Luna - Ileana Cosanzeana - dar este refuzat si atunci cauta sa se casatoreasca cu o pamanteana. Acesta este motivul din poemul Luceafarul, dar Mihail Eminescu sugereaza si legenda intii. Semnele lui sunt palosul fermecat, fluierul magic*calul inaripat, cornul, soimul.

Sfantul Soare are capacitatea de a prezice si de a practica divinatia. El este insotit de noua zane: Doina (zana cantecului liric), Hora (zana dansului magic), Avrameasa (zana descantecului si. a practicilor magjce), Ursitoarele, Crestineasa (zana prezicerilor si a proorocii lor). Cea mai mica este Ileana Cosanzeana "din cosita ruja-i canta/ Noua-mparatii asculta", fiindca ea este cea mai aleasa. De mitul Sfantului Soare se leaga Hora (vezi la V.AIecsandri, Hora Unirii) care este uri element dintr-un rituafsoIar*si reprezinta conjunctura arhetipala a drumului spre cer. Jocul calusarilor tine tot de cultul soarelui si 6i aceea se joaca la solstitiul de vara si de, iarna. De acest mit se leaga Rusaliile, care fiind o sarbatoare crestina s-a suprapus peste sarbatoarea rosaliei (a idelor). Aceasta s-a pastrat mai bine in tarile catolice.





Focul ste o faptura mitica, antropomorfa, aminteste de legendele bogomililor, (care s-au numit dupa trecerea in Italia cabiri). in crestinism el a devenit Sfantul Foca.



e) Mitul Sfanta Luna este exprimat prin trei legende arhetipale. in prima-legenda Faitatul a aruncat toiagul in Sfintele Ape si au aparut din bradul cosmic de lumina Sfantul Soare, Luceferii, Stelele-Logostelele si Sfanta Luna. in a doua legenda" Dumnezeu a luat un bot de aur, a rupt mai multe bucati si le-a aruncat pe cer. A treia legenda este cu Iovan Iorgovan.si Cerna (fata salbatica). in nuvela Padureanca a lui loan Slavici ei devin Simina si Iorgovan. in forma sa umana mitul devine Ileana Cosanzeana, (heiios-soare, cosa-coama) adica frumoasa lumii (Kore Kosmou), "mandra craiasa/ A lumii mireasa", din balada Miorita. Ea mai este numita "Ochiul Maicii Domnului", de unde avem la Tudor Arghezi Ochii Maicii Domnului. Ea se caracterizeaza prin castitate, frumusete si puritate. Vesmintele ei sunt campul cu flori, cerul cu stele, marea cu valuri (vezi M. Eminescu Luceafarul). De mitul Sfanta Luna se leaga anumite traditii, cum ar fi aratul, semanatul, culesul plantelor de leac intr-o anumita pozitie a lunii (vezi Ion Barbu Dupa melci). La sarbatoarea Sanzienelor fetele arunca pe hornul casei cununi, sa vada daca se marita (vezi Mircea El iade Noaptea de Sanziene).



f) Miturile Luceferilor si Stelelor Logostele sunt legate de mitul Marea Trecere, adica de trecerea prin vamile vazduhului pentru a ajunge in cerul stelelor sau in Rai. in traditia populara se cunosc trei luceferi: de seara (Vega - Steaua ciobanului), Luceafarul mare (vezi M. Eminescu Luceafarul) si Zorila (Sirius). Stelele si luceferii alcatuiesc Calea Laptelui. Legenda spune cum ciobanul a vrut sa Joveasca balaurul cu o cobilita si a varsat laptele (vezi Ion Barbu Joc secund). Alta legenda, a cerbului cu pielea de nestemate si aur, o gasim la Ion Creanga in Povestea lui Harap Alh. Stelele cu coada sau cometele sunt semnele arhidemonilor, care vestesc nenorociri, razboaie, molime, cataclisme.



g) Labirintul este o forma de exprimare a mitului Marea Trecere, drumul spre tara Sfanta, Manastirea Alba creata de Sfantul Soare pentru a se insoti cu Sfanta Luna. Ea are noua altare si a devenit manastirea labirintica de la Basarabi, legenda Manastirii Argesului si chiar biserica Vasile Blajenai de la Kremlin.



h) Obiceiuri si practici magice sunt foarte multe. Vom mentiona cateva cu consecinte literare. Paparudele este un obicei stravechi arian prin .care tinerele fete sunt udate cu apa in timp ce jpaca pentru a provoca ploaia. Caloianul (Aa/oy-frurfios) sugereaza probabil moartea lui Fat-Frumos, fiindca inmormantarea se face de catre uri cortegiu de 33 de fete simuland ingroparea unui chip de lut intr-o covata de lemn, dupa un ritual care prevede o procesiune. Se da de pomana placinta caloianului, este deshumat dupa trei zile si i se da drumul cu lumanari pe o apa. Se sugereaza Marea Trecere a unui zeu aFhaic, poate Sfantul Soare in drum spre tara Hiperboreenilor, element preluat de, greci in mitul zeului Apolon. De, altfel grecii au preluat de la traco-daci nu numai pe zeul Pan ci si pe Apolon cu cele noua muze, pe Geea care nu este decat pamantul - mama, uriasii si capcaunii creati de Nefartat au devenit titanii.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.