Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare








Literatura populara - parte integranta a literaturii romane despre Sinteze literare





Mitologia populara



Mitologia populara romaneasca poseda un caracter profund original, este straveche, are mai multe straturi, a fost nucleul generator al unei literaturi de speciile national reprezentata de Vasile Alecsandri, Mihail Eminescu, Lucian Blaga, Vasile Vo iculescu, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Ion Creanga etc.



a) Mitologia populara romaneasca are ca nucleu mitul Fartatilor. Fartatul reprezinta principiul Binele iar Nefartatul principiul Raul. Creatia este din aceasta

cauza complementara, fiindca atunci cand Fartatul a creat omul, Nefartatul a creat uriasii, capcaunii si blajinii. Cand Fartatul a creat calul, oaia, porumbelul, cainele, pisica, vulturul, privighetoarea, randunica, albina, Nefartatul a creat magarul, capra, bufnita, lupul, cotofana, soarecele, vrabia, liliacul, viespea. Aceeasi dualitate o gasim si in crearea lumii vegetale. Fartatul a creat bradul, vita de vie, nucul, graul, trandafirul, crinul, varza, iar Nefartatul a creat plopul, agrisul, stejarul, neghina, rasura, ghiocelul, scaiul. Fartatul mai este numit si Mos. El este.inconjurat in cer de "sfinti populari si coboara uneori pe pamant, ca sa-i invete pe oameni aratul, semanatul, pastoritul. Fartatul si Nefartatul au suferit o metamorfoza la momentul penetrarii crestinismului devenind Dumnezeu si satana, pastrand elemente ale modelelor arhaice autohtone.



b) Familia mitica este alcatuita din: Cerul Tata, Pamantul Mama, Sfantul Soare, Sfanta Luna, Stelele Logoslele, Luceferii, Sfintele Ape.



c) Mitul Cerul Tata are ca model bradul, echivalent al arborelui cosmic, simbol al nivelelor diferite din cer. Fartatul arunca toiagul, semn al puterii, in Sfintele Ape si genereaza bradul de lumina, prototip al cerului. Lumina lui se concentreaza in sori, stele, luceferi, luna, de unde simbolul arian al bradului de Craciuji.

Vazduhul este un protocer, in care stau blajinii sau vamesii, carora sufletul trebuie sa le dea vama, ca sa treaca la Dumnezeu. De aici obiceiurile populare de inmormantare, cand se dau pomeni, se impart haine, bani, obiecte, pentru sufletul celui adormit. Pastele blajinilor este o metamorfoza crestina a acestui mit pastrat in forma traditiilor. -

Cerul al doilea este acela in-care Sfantul Soare si .Sfanta Luna trec succesiv marcand ziua si noaptea, ca sa implineasca destinul hotarat, asa cum este povestit in balada populara Soarele si Luna. in acest cer mai sta Sfantul Ilie, care mana norii spre a-i impiedeca sa aduca un potop pe pamant. "

Cerul al treilea este al Stelelor Logostele. EI cuprinde spiritele astrale ale fapturilor. Acestea se aprind la nastere si se sting la moarte.



Cerul al patrulea este resedinta fapturilor mitice, al luceferilor, prezenti ib poezia romaneasca la Eminescu, la Lucian Blaga, in basmele populare.

Cerul al cincilea este al marilor sfinti populari, care-1 insotesc pe Fartat. zeul Mos, devenit Dumnezeu, in descensiunile lui pe pamant. -

Cerul al saselea este al raiului, gradina mirifica strabatuta de bradul cosmic, care face legatura cu cerul al saptelea in care traiesc Fartatii. Fartatii se arata oamenilor prin teofanii. Trecerea de la un cer la altul se face intr-o anumita conjunctura arhetipala. Urcarea la cer este Marea Trecere, tema principala a basmelor populare romanesti.

Cerul Tata este o faptura antropomorfa, invizibila, ale carui componente alcatuiesc cerul si are modelul bradului. De aici prezenta bradului la ceremonii de nunta, moarte, sarbatori, la Craciun (solstitiul de iarna), la Mosi (solstitiul de vara), cand cerul1 se deschide si este posibila Marea Trecere. Sufletul reprezentat de mitul Pasarea Maiastra urca*spre cer. inaltarea la cer este conditionata de o metamorfoza interioara, transformand fiinta intr-o manastire, intr-un teritoriu al sacrului, asa cum avem in Legenda Manastirii Argesului. Din acest ou cosmic al inceputului se naste Pasarea Maiastra, ingerul care trebuie sa ia locul celor cazuti din cer.

In traditia populara sunt trei cai catre cer: Calea curcubeului, Calea laptelui, Calea arborelui cosmic. in creatia lui Constantin Brancusi, Marea Trecere este vazuta prin Coloana Infinitului sau Calea arborelui cosmic sugerata de traditionalul stalp al mortilor, asezat langa mormant, ca loc de popas pentru Pasarea Maiastra a sunetului. Monumentul de la Tg. Jiu sugereaza drumul spre cer al eroilor neamului* cei care prin jertfa lor au desavarsit unitatea si independenta nationala in timpul primului razboi mondial.



d) Mitul Sfantului Soare are trei legende arhetipale. Prima legenda sustine ca Sfantul Soare a fost creat din Sfintele Ape odata cu bradul cosmic, a carui lumina s-a conccnlrat in Soare, Luna, Luceferi, Stele Logostele. A doua legenda, a oului cosmic, sustine ca din galbenus s-a creat soarele iar din albus norii. Oul sugereaza un alt model al Universului dar si al fapturii umane. De aici oul lui Brahma la indieni, oul pasarii Dog Ia egipteni, oul fnceputului la Brancusi, oul dogmatic la Ion Barbu. A treia legenda povesteste cum Fartatul s-a apucat sa faca soarele si 1-a facut din cremene si aur. El este tanar, frumos, voinic, cu capul de aur si devine in basmele populare Fat-Frumos. Iii se indragosteste de sora sa Luna - Ileana Cosanzeana - dar este refuzat si atunci cauta sa se casatoreasca cu o pamanteana. Acesta este motivul din poemul Luceafarul, dar Mihail Eminescu sugereaza si legenda intii. Semnele lui sunt palosul fermecat, fluierul magic*calul inaripat, cornul, soimul.

Sfantul Soare are capacitatea de a prezice si de a practica divinatia. El este insotit de noua zane: Doina (zana cantecului liric), Hora (zana dansului magic), Avrameasa (zana descantecului si. a practicilor magjce), Ursitoarele, Crestineasa (zana prezicerilor si a proorocii lor). Cea mai mica este Ileana Cosanzeana "din cosita ruja-i canta/ Noua-mparatii asculta", fiindca ea este cea mai aleasa. De mitul Sfantului Soare se leaga Hora (vezi la V.AIecsandri, Hora Unirii) care este uri element dintr-un rituafsoIar*si reprezinta conjunctura arhetipala a drumului spre cer. Jocul calusarilor tine tot de cultul soarelui si 6i aceea se joaca la solstitiul de vara si de, iarna. De acest mit se leaga Rusaliile, care fiind o sarbatoare crestina s-a suprapus peste sarbatoarea rosaliei (a idelor). Aceasta s-a pastrat mai bine in tarile catolice.



Focul ste o faptura mitica, antropomorfa, aminteste de legendele bogomililor, (care s-au numit dupa trecerea in Italia cabiri). in crestinism el a devenit Sfantul Foca.



e) Mitul Sfanta Luna este exprimat prin trei legende arhetipale. in prima-legenda Faitatul a aruncat toiagul in Sfintele Ape si au aparut din bradul cosmic de lumina Sfantul Soare, Luceferii, Stelele-Logostelele si Sfanta Luna. in a doua legenda" Dumnezeu a luat un bot de aur, a rupt mai multe bucati si le-a aruncat pe cer. A treia legenda este cu Iovan Iorgovan.si Cerna (fata salbatica). in nuvela Padureanca a lui loan Slavici ei devin Simina si Iorgovan. in forma sa umana mitul devine Ileana Cosanzeana, (heiios-soare, cosa-coama) adica frumoasa lumii (Kore Kosmou), "mandra craiasa/ A lumii mireasa", din balada Miorita. Ea mai este numita "Ochiul Maicii Domnului", de unde avem la Tudor Arghezi Ochii Maicii Domnului. Ea se caracterizeaza prin castitate, frumusete si puritate. Vesmintele ei sunt campul cu flori, cerul cu stele, marea cu valuri (vezi M. Eminescu Luceafarul). De mitul Sfanta Luna se leaga anumite traditii, cum ar fi aratul, semanatul, culesul plantelor de leac intr-o anumita pozitie a lunii (vezi Ion Barbu Dupa melci). La sarbatoarea Sanzienelor fetele arunca pe hornul casei cununi, sa vada daca se marita (vezi Mircea El iade Noaptea de Sanziene).



f) Miturile Luceferilor si Stelelor Logostele sunt legate de mitul Marea Trecere, adica de trecerea prin vamile vazduhului pentru a ajunge in cerul stelelor sau in Rai. in traditia populara se cunosc trei luceferi: de seara (Vega - Steaua ciobanului), Luceafarul mare (vezi M. Eminescu Luceafarul) si Zorila (Sirius). Stelele si luceferii alcatuiesc Calea Laptelui. Legenda spune cum ciobanul a vrut sa Joveasca balaurul cu o cobilita si a varsat laptele (vezi Ion Barbu Joc secund). Alta legenda, a cerbului cu pielea de nestemate si aur, o gasim la Ion Creanga in Povestea lui Harap Alh. Stelele cu coada sau cometele sunt semnele arhidemonilor, care vestesc nenorociri, razboaie, molime, cataclisme.



g) Labirintul este o forma de exprimare a mitului Marea Trecere, drumul spre tara Sfanta, Manastirea Alba creata de Sfantul Soare pentru a se insoti cu Sfanta Luna. Ea are noua altare si a devenit manastirea labirintica de la Basarabi, legenda Manastirii Argesului si chiar biserica Vasile Blajenai de la Kremlin.



h) Obiceiuri si practici magice sunt foarte multe. Vom mentiona cateva cu consecinte literare. Paparudele este un obicei stravechi arian prin .care tinerele fete sunt udate cu apa in timp ce jpaca pentru a provoca ploaia. Caloianul (Aa/oy-frurfios) sugereaza probabil moartea lui Fat-Frumos, fiindca inmormantarea se face de catre uri cortegiu de 33 de fete simuland ingroparea unui chip de lut intr-o covata de lemn, dupa un ritual care prevede o procesiune. Se da de pomana placinta caloianului, este deshumat dupa trei zile si i se da drumul cu lumanari pe o apa. Se sugereaza Marea Trecere a unui zeu aFhaic, poate Sfantul Soare in drum spre tara Hiperboreenilor, element preluat de, greci in mitul zeului Apolon. De, altfel grecii au preluat de la traco-daci nu numai pe zeul Pan ci si pe Apolon cu cele noua muze, pe Geea care nu este decat pamantul - mama, uriasii si capcaunii creati de Nefartat au devenit titanii.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.