Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare




Poezia despre Sinteze literare





Termenul poezie" deriva din latinescul poesis sau grecescul poiesis, cu sensul de creatie. Ca forma a literaturii, poezia presupune respectarea unor cerinte formale si a unor structuri specifice: rima, ritm, masura, strofa. in Antichitate, orice lucrare in versuri era considerata poezie, indiferent de continutul acesteia. Filosof ia, morala, discursul istoric sau politicTeloIoseau adeseori de poezie, de recitarile poetice. in evolutia literaturii, in timpul romantismului, a fost completata cu includerea sentimentului, a emotiei ca element definitoriu, iar simbolistii i-au adaugat muzicalitatea. in perioada moderna, aceasta arta a limbajului, sustinuta prin simboluri, comparatii sau metafore nu mai este conditionata de respectarea regulilor formale ritmice, metrice sau muzicale. Poezia inseamna o stare de spirit, o traire adanca, un continut afectiv sau reflexiv, transfigurat si stilizat intr-o viziune poetica originala, printr-un limbaj artistic inedit, care ignora deseori regulile prozodice rigide.

Eminescu o definea poetic voluptos joc cu icoane.", strai de purpura si aur", sugerand o percepere a realitatii sub alte raporturi, alunecare spre neobisnuit si inefabil, tensiune launtrica a fiintei. Exista o logica a poeziei in care isi pot face loc si absurdul, ilogicul sau insolitul, determinand o alta ordine a realului in situatia libertatii si a autonomiei esteticului, deci implicit a poeticului.

Genul liric cuprinde opere literare caracterizate prin modalitatea directa a comunicarii, in Grecia antica, poemele cantate cu acompaniamentul lirei erau considerate lirice. in general, genul liric acopera creatia literara numita poezie.

Primele forme ale lirismului au fost vechi poezii egiptene cu caracter funerar, elegiac, poemele ebraice de iubire din Cantarea cantarilor si cele religioase din Psalmi. in contextul culturii grecesti, se dezvolta specii lirice importante (oda, elegia, imnuL), dupa cum genul expozitiv" identificat de Platon se regaseste in specia ditiramb, imn de lauda in cinstea lui Dionysos.

Forme lirice confesive apar si la poetii latini - Ovidiu, Vergiliu, Catul.

Abia in secolul al XVI-lea se poate vorbi de o structurare a genului liric in speciile cunoscute, iar T. Tasso comenteaza teoretic separarea elementului verbal al poeziei lirice de cel muzical, pastrat doar in rezonanta cuvantului poetic, a versurilor.

Treptat, sentimentele, emotiile, ideile determinate de realitate si exprimate direct in poezie se nuanteaza prin raportarea gnoseologica a eului liric fata de realitatea reflectata, prin semnificatiile filosofice asociate lirismului de la preromantici si pana in secolul nostru.

Modernizarea discursului poetic, bogatia tematica, nelinistea fiintei, cautarea sensurilor existentiale se deschid odata cu romanticii secolului al XlX-lea: V. Hugo, Lamartine, A. de Musset, Puskin, Lermontov, Wordsworth, Coleridge, Byron, Shelley, Goethe, Schiller sau V. Alecsandri, Grigore Alexandrescu, M. Eminescu.

Simbolistii exploateaza alte valente ale discursului liric, interiorizeaza lirismul, ambi-guizeaza sensurile poetice, cultiva starile vagi, nedefinite, sugerate prin corespondente si simboluri.

Poezia expresionista transpune in vers nostalgia spre absolut, elanurile dionisiace, vitaliste ale eului, dar si agonia prabusirii sufletesti, instrainarea omului modern, teroarea limitei si a sfarsitului. Preluate de avangarda, temele si motivele expresioniste se dizolva in sugestiile venite dinspre zona inconstientului, a absurdului, a arbitrarului pentru a propune o poezie a revoltei, a negatiei violente, a eliberarii ostentative de clisee si tabuuri intr-un univers cultural aflat sub semnul crizei.

Esenta liricului este starea sufleteasca, sentimentul, iar in functie de acest criteriu al continutului poetic se identifica o varietate de creatii lirice:

» Lirica cetatii - cuprinde creatii in care se oglindesc tablouri de viata sociala, se exprima sentimente si atitudini fata de lumea cetatii", reflectare a realitatii contemporane poetului (oda, imnul, satira, epigrama, pamfletuL).

» Lirica intima (erotica) - ilustreaza trairi profunde, nascute din intimitatea fiintei, iubirea ca stare de gratie, sentiment fundamental in existenta umana, tristetea, regretul, nostalgia, departarea de cei dragi, dezradacinarea (elegia, romanta, cantecuL).

» Lirica peisagista - exprima vibratia sufletului in fata peisajului natural, extazul, armonia si integrarea cosmica a eului, dar si aspecte pitoresti din viata omului (pastelul, idila, pastoralA).

» Lirica de meditatie (filosofica) - impleteste substanta filosofica a versurilor cu profunzimea trairii, a emotiei, raportand destinul uman la cosmic, timp si spatiu, la aspiratia spre cunoastere sau transcendere a realului (elegia, meditatia, glosa, poemul filosofiC). in poezia lirica predomina autoexprimarea directa a impresiilor, a starilor afective, pentru ca subiectivitatea interioara este adevaratul izvor al liricii", punctul central il formeaza aici individul cu reprezentarile lui interioare si cu sentimentele lui" (Fr. Hegel, Prelegeri de estetica). Comunicarea de sine, subiectivitatea sporita, tensiunea trairii sunt elemente definitorii ale textului liric. Acesta se constituie, prin modalitati de expresie si limbaj poetic specific, intr-o compozitie ce ilustreaza, in succesiune, ipostazele eului liric. Intuitia lirica a lumii" se rasfrange in poezie ca stare de suflet" (T. Vianu, EsteticA), confesiunea exprima sentimente, emotii, dar si ganduri, idei, nelinisti metafizice, incat receptarea afectiva este dublata de cea intelectuala.

Eul liric este un concept esential in intelegerea textului poetic, sintagma care numeste ipostaza creatorului, a artistului, dar care nu se identifica cu biografia acestuia. De altfel, in poezia moderna se poate spune ca eu e altul" (A. RimbauD), in timp ce la P. Valery, P. Claudel, T.S. Eliot se adanceste departarea eului poetic (subiectul liriC) de eul empiric", psihologic, in sensul depasirii limitelor subiectivitatii autorului spre asumarea unei alte identitati poetice, mai complexe.

Tipurile de creatie sunt identificate si in functie de atitudinea eului creator - auto-reflectare sau distantare. in acest sens, eul care se contempla in actul autoexprimarii defineste genul liric; eul care se autoreflecta pe durata naratiunii subiective sau obiective -genul epic; eul care se autoreflecta in tensiunile sale interioare sau in conflictele exterioare - genul dramatic-tragic; eul care se autoreflecta in atitudinile critice, ironice, ridicole etc. - genul comic" (Adrian Marino, Dictionar de idei literarE).

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.