Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






DECORATIVI, NARATORI despre Sinteze literare



Corneliu Moldovanu

In ciuda titlurilor incandescente, nici in Flacari (1907), nici in Cetatea soarelui (1910), la Corneliu Moldovanu emotia nu atinge temperaturi inalte. Cursive si superficiale, versurile din Samanatorul, Fat-Frumos, Viata literara si artistica reluau modele cunoscute, cintece, elegii, romante, alternind cu stampe vechi (Din zile de rastristE), miniaturi, cum le-a numit Perpessicius. La mesele domnesti nu mai curge belsug prin pahara" ; la o fereastra plinge cu capu-n miini" o jupinita nefericita in dragoste. Trimisii domnitorului cheama la lupta : Dusmanii sint multi si trufasi / Si-i chip de izbinda frumoasa !

   " Cronicarul (in maniera St. O. IosiF) vegheaza ,,la ceas de noapte", chibzuind a faptelor masura". Tonalitatea Goga e discernabila in imnul, accentuat retoric, consacrat Codrilor : Frati codri !

    tovarasi batrini, din falnica noastra marire, / Voi singuri povestea ne-o stiti, pastrindu-i in veci pomenire". Natura cu freamat", lumina si miere" se opune .larmei" citadine cu vesnic aceleasi femei si cintari".

Prin contacte cu Panait Cerna, se explica, pare-se tentativa de la Convorbiri critice (excesiv laudata de M. Dra-gomirescU) de a aborda meditatia filozofica. Efort steril. Perspectivele umanitatii sint inchise. Un vis trezit ca sa adoarma iarasi ; / O taina care vrea sa se dezlege" (HomO). Prin apelul la motive livresti atentia se imparte intre meditatie (Ovidiu la Tomis, Hamlet, ElegiE) si divertisment anecdotic (Satrapul din Rodos, Cintec breton dupa Richepin , Cintec din TiroL). intre dorinta si candoare, erotica sfirseste in idealizare petrarchista. Treceai frumoasa, mindra si senina / In bogatia albului vesmint : / Cereasca imbinare de lumina / Ce-a coborit o clipa pe pamint" (Eu te-am vazut trecinD). Daca exista ceva citabil in greoiul poem Cetatea soarelui (titlu tradus din CampanellA), e descrierea naturii. Seceta cu repercusiuni geologice atinge, prin dezlantuire absoluta, dimensiuni epice terifiante. Pamintul crapat, vitele mugind compun un panou apocaliptic, calmitatea pedepsind orasul de vitii, cetatea de crime". Incendiul solar ia forme dantesti :



Virtejul de flacari se-nalta, coboara, Saruta si soarbe din huma amara Nadejdea rodirii si visul de roua, Si tandari de para in locu-le ploua ; Nauc, cerceteaza prin cuiburi de stinci De-i scwt tot izvorul din pesteri adinei, De sint inca umbre si lacrimi de smult Din ochiuri de apa secate de mult Paduri rumenite s-aprind de caldura Si fumega nori de rasina si zgura. Uri fiarele-ajunse de jarul vrajmas, Se frig ziurcolite pe-un rug urias"

Uarie Chendi constata, la aparitie, ca din Cetatea soarelui, lipsita cu totul de substantialitate", nu poemul titular, ci Spre culme este reala poezie de rezistenta". Pretextul meditatiei, vesnica sete de soare" e vechiul vis al lui Icar, sau contemporanul excelsior" in voga la simbolisti. Poemul aspiratiei spre altitudine cade in gol, Corncliu Moldovanu fiind discursiv, glacial. De o neasteptata adecvare la obiect e insa versiunea proprie a Cintarii cintarilor, dupa poemul biblic. Regele Solomon cinta" frumusetea Sulamitei, care putea spori stralucirea curtii, dar tinara fata. realista, prefera iubirea unui pastor. Cochetaria, farmecul si voluptatea traduc in nuante fine eternul feminin intre solicitari contrarii. De-o parte rafinamentul oriental al regelui, de alta limbajul aproape de natura al agerei Sulamita, constienta de seductia sa. Totul in cadrul unei naturi exuberante, cu ecouri de legenda. Insinuante, vorbele lui Solomon sint imn si cintec :

Frumoasa esti, iubita mea, frumoasa esti,

In ochii tai sclinesc lumini ceresti,

Iar glasul tau e zumzet de albine,

Frumoasa esti, iubita mea, frumoasa esti

Si nici o vina nu gasesc in tine !

   

La fel c-un snop de griu incins cu crini E trupul tau cel fraged cind te-inchini *

Cu puii de gazela, mici si gemeni, A tale calde sinuri sint asemeni.

*

Jar gitul tau de marmora c zid,

Ca turnul alb al regelui David. *

Cind treci chitind, scara-n amurg, cind treci cintind. S-opresc in loc drumetii sa te-asculte, Caci glas de clopot, molcom, rasunind, E cantul tau un zvon de ape multe"

Raspunde Sulamita, in acelasi stil onctuos, dind elementelor plastice, sensuale chiar, o tenta de spiritualitate. Gingasia devine imperceptibil solemna, potrivit ambiantei :

Neagra sint, dar Ui Ierusalim Nu-i alta mai frumoasa decit mine, Dulce sint ca mierea de albine, Ca ramura de vita, mladioasa. Placuta ca un zimbet, ca un dar, Ca falnicele corturi din Kedar Si ca regestile covoare de frumoasa !

   "

Prc; a din Venus si Gioconda (1912) si Negutatorul de arome (1916) include insemnari, fantezii, povestiri. Din articole publicate in timpul razboiului au rezultat doua volume : Sarbatoarea pinii si Majestatea mortii (ambele 1919). Un roman, Purgatoriul (1922), cu fond social-psihologic, apaiind la doi ani dupa Ion, a fost privit ca o replica la romanul rural al lui Rebreanu. Contactele arhitectului Mircea Trestian cu mediile bucurestene snobe, cu cercurile financiare (familiile bancherului Baiin si VogalskI), cu ministri si politicieni, cu reprezentantii vietii artistice, (la teatre si opera) sint prezentate din punctul de vedere al unui inadaptabil. Mircea Trestian, observator al frivolitatii, e un Dan al lui Vlahuta, cu optica modificata la nivelul epocii antebelice. Din nevoia de puritate, dupa purgatoriul" bucurestean, Mircea Trestian, revine (samanatorisT) in mediul patriarhal din Moldova pentru a intemeia, pe alte principii, o viata de familie. Prolix, suprasaturat de digresiuni etice, de o continua platitudine in latura pur verbala, Purgatoriul schiteaza, totusi, cite o clipa, profiluri ce puteau dobindi relief. Personaj cu analogii in literatura rusa (la Turgheniev, TolstoI), libertin si obosit, Titu Monta, e unul din acestea.

Profesor de literatura dramatica la Conservatorul din Bucuresti, si director al Teatrului National, Corneliu Moldo-vanu (n. Birlad, 15 aug. 1883 1952) a debutat in 1899 la Epoca literara si Floare albastra. Pagini despre teatru sint reunite in volumul Autori si actori.

VOLUME: Flacari, poezii, Tip. Eminescu, Buc, 1907; Cintarea A«cintarilor, poem biblic, Buc, Minerva", 1908; Cetatea soarelui si alte poeme, Buc, Socec", 1910 ; O privire asupra evolutiei artei dramatice, Buc., Carol Go bZ", 1912 ; Venus si Gioconda, insemnari si fantezii, Buc , Libraria noua" (1912); Fluturi, comedie in versuri, Buc, H. Stein-berg", 1914; Poliect de Corneille, trad. (cu D. NanU), Buc, Steinberg", 1915; Negutatorul de arome, povestiri traite si inchipuite, Buc, H. Steinberg", 1916; Pe aicea nu se trece, poem eroic in versuri (cu Mircea Dem. RadulescU), Iasi, Romania", 1917 ; Majestatea mortii, pagini din refugiu. Buc, H. Steinberg", 1919; Sarbatoarea pinii, pagini din refugiu, Buc, H. Steinberg", 1919; Autori si actori, pagini de critica dramatica. Buc, H. Steinberg", 1920; Caderea Rinului, pagini din zile bune si rele, 1921 ; Povestiri, Buc, Casa scoalelor", 1921 ; Purgatoriul, roman, 2 voi, Buc, Cartea romaneasca", 1922 ; Poezii, editie integrala Buc, Cultura nationala", 1925 ; Poezii, prefata si antologie de Al. San-a- Uulescu, Buc, E.P.L., 1966.

REFERINTE : Gh. Dumbrava (Ilarie ChendI), Un razboinic : Corneliu Moldovanu, in Viata lit. si art, 1907, nr. 41 (repr. in Schite de critica lit., Buc, Cultura nationala", 1924); M. Dragomirescu, Flacari, in Convorbiri critice, /, 1907, nr. 19; (O. DensusianU), Flacari, in Viata noua, ///, 1907, p. 472 ,» Izabela Sadoveanu, Flacari, in Viata rom., //, 1907, voi. III; (M. G. HolbaN), Cintarea cintarilor, in Revista idealista, VI, 1908, voi. II, p. 72 ; G. Ibraileanu, Flacari, in Viata rom., ///, 1908, voi. X; (O. DensusianU), Cetatea soarelui, in Convorbiri ctritice, IV, 1910, p. 805; Ilarie Chendi, Cetatea soarelui, in Luceafarul, IX, 1910, p. 507 (repr. in Pagini de critica, Buc, E.P.L., 1969); Claudia Miliian, despre Purgatoriul, in Adevarul lit., 1922, 10 dec.; M. Dragomirescu, Triumful unei scoale literare : Corneliu Moldovanu, in voi. De la misticism la rationalism, Buc, Tip. Romane-unite", 1924; Perspessicius, Corneliu Moldovanu (medalioN), in Miscarea lit., 1924, nr. 11; Idem, Poezii, in Miscarea lit., 1925, nr. 25 (ambele reprod. in Opere, voi. II,. Mentiuni critice, Buc, 1967); F. Aderca, De vorba cu Corneliu Moldo-anu, in Miscarea lit., 1925, nr. 36 37; I. Valerian, De vorba cu Corneliu Moldovanu, in Viata lit., /, 1926, nr. 4; E. Lovinescu, Poezia de-conceptie" si de compozitie : Corneliu Moldovanu, in Istoria literaturii romane contemporane, voi. III, Evolutia poeziei lirice, Buc, Ancora", 1927; G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini, Buc.r F.P.L.A., 1941.







Mircea Dem. Radulescu

La Mircea Dem. Radulescu dexteritatea se exercita asupra unui material facil, tratat cu vadita usurinta caligrafica. Imaginatia poarta sigiliul epocii. Eva, cea mai decorativa aratare", exala arome tari de planta" si fluide calde". Un ritual complicat marcheaza preludiul divinei clipe" a intalnirii, salonul cu matasoase covoare arabe" amintind prin rafinament recuzita simbolista :

Am aranjat in vase de China crizanteme Si ca un fum dc-ofranda subtil si aromatic Spre cer isi urca ceaiul parfumu-i asiatic"

(Afara ningE)

Printre rinduri, insertii minulesciene sustin figuratia sentimentala sau evaziunea in exotic. Nu, prea frumoaso, nu esti vinovata !

   " (IntimitatI). Caravana incarcata cu aur, mirodenii, stofe rare" inainteaza lent spre bazarele din Ecbatana ; fantezia luneca de la Cytera legendara la cedrii din Liban", de la Pygmalion la somptuozitatea lui Heliogabal". Reflectiile atomului efemer", tentat de orizontul himerelor ce-nseala" sau contemplind galopul trenurilor negre", nu se desprind de la sol. Autorul Poemelor pentru Galateea (1925) e decorativ si exterior. Un mesaj satiric idolului Aur" se desfoaie teatral, ca la Victor Eftimiu, cu mari gesturi retorice :

Aur !

    Aur !

    idol antic, formidabila putere,

Zeu etern ce, peste veacuri, stapinesti ne-nduplecat

Transatlantice brazdeaza marile fosforescente,

Avioane sparti vazduhul si-n vertitiinos galop

Marile accelerate luneca pe continente

Aur !

    Aur !

    Catre tine se Indreapta tot pamlntul :

Neamuri, tiinta dupa tiinta, si popor dupa popor,

In exod de zeci de veacuri, vin spre tine, in auintnl

Bratelor ademenite de mirajul tau sonor

Iata mi ini le crispate de rei olta si de ura, lata mi ini le lui Shylok intinzindu-se avid,

Iata miinile ce-nseala, iata miinile ce fura, lata miinile fatale, miinile care ucid

Coate miinile-omenirii, zeu napraznic, te implora !

    Ca in biblica Clomora"

(IdoluL) intr-o metronomie febrila, cadente metalice simbolizeaza ritmul universal al muncii. Cintecul ciocanelor vine de la Hesiod, cu pasi aproape mitologici :

Cu ritmuri sonore ciocanele cad,

Izbite metalele suna, Cu ritmuri sonore ciocanele cad Si neagra cladire e parca un iad.

L)c forte cc-n valuri s-aduna.

Aicea lucreaza maestrul Vulcan

Otelul si fierul fierbinte Sa-nalta orasele an dupa an Cind cade odata enormul ciocan

Se face un pas inainte . "

Pentru contemporani, Mircea Dem. Radulescu (n. Giurgiu, 21 iulie 1889) a fost, inainte de toate, autor de ode patriotice, Delavrancea declarindu-se fermecat de stralucirile poetice, de inspiratiunile adinei, de formularile simple si calde", provenind de la un om si un poet sanatos". Recitite astazi odele eroice si poeziile de razboi (Poeme eroice, Suflet si uzina) sint de un prozaism absolut : In clip-aceasta mare, de-avint si durere, / Cum ne-am putea deprinde cu gindul c-ati pierit ?" (inchinarE). Piesele in versuri, Serenada din trecut, drama istorica (1921) avind ca personaj central pe Patrascu Cercel, si Bizantz (1924) n-au rezistat. Gazetar, scriitorul a debutat in 1907, la Viata romaneasca.

VOLUME : Leii de piatra, poezii, Buc., Socec", 1914 ; Eroice, poezii Buc, Socec", 1915, (ed. a U-a, 1914 1920, cu prefata de Barbu Delavrancea, Cartea rom.", 1921); Poeme eroice, ed. completa, Buc, C. Sfe-tea", 1915; Pe aicea nu se trece, poem eroic in versuri (cu Corneliu MoldovanU), Iasi, Romania", 1917; Suflet si uzina, poezii de razboi, Buc, Socec", 1919; O noapte la Mircesti, fantezie in versuri, 1920; Serenada din trecut, comedie istorica in versuri, Buc, Cartea romaneasca", 1921 ; Sufletul patriei (ed. integrala), Buc, Cartea romaneasca" (1921) ; Bizantz, drama in versuri, Buc, Socec", 1924 ; Portrete si amintiri, schite. Buc, Socec", 1924; Poeme pentru Galateea, Buc, Socec", 1925; Cintarea cintarilor, Buc, 1933; Rapsodii romanesti, Buc, 1935; Romantiosii de Edmond Rostand, teatru, trad. in versuri, Buc, Flacara", 1914.

REFERINTE : (Ovid DensusianU), Leii de piatra, in Viata noua, (X, 1913, nr. 9; G. Topirceanu, Leii de piatra, in Viata rom., VIII, 1913, nr. 11 12; C. Sp. Hasnas, Eroice, in Flacara, IV, 1915, nr. 18 ; G. Topirceanu, Poeme eroice, in Viata rom., X, 1915, nr. 10 12; Barbu Delavrancea, Poeme eroice, raport, Analele Academiei Romane, 1915, S. II, Tom. XXXVIII; Ion Foti, Poeme pentru Galateea, in Viitorul, 192G, 9 febr. ; E. Lovinescu, Alti trubaduri : Mircea Dem. Radulescu, Istoria literaturii romane contemporane, voi. III, Evolutia poeziei lirice, Buc, Ancora", 1927.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...

Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.