Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





DECORATIVI, NARATORI despre Sinteze literare





Corneliu Moldovanu

In ciuda titlurilor incandescente, nici in Flacari (1907), nici in Cetatea soarelui (1910), la Corneliu Moldovanu emotia nu atinge temperaturi inalte. Cursive si superficiale, versurile din Samanatorul, Fat-Frumos, Viata literara si artistica reluau modele cunoscute, cintece, elegii, romante, alternind cu stampe vechi (Din zile de rastristE), miniaturi, cum le-a numit Perpessicius. La mesele domnesti nu mai curge belsug prin pahara" ; la o fereastra plinge cu capu-n miini" o jupinita nefericita in dragoste. Trimisii domnitorului cheama la lupta : Dusmanii sint multi si trufasi / Si-i chip de izbinda frumoasa !

   " Cronicarul (in maniera St. O. IosiF) vegheaza ,,la ceas de noapte", chibzuind a faptelor masura". Tonalitatea Goga e discernabila in imnul, accentuat retoric, consacrat Codrilor : Frati codri !

    tovarasi batrini, din falnica noastra marire, / Voi singuri povestea ne-o stiti, pastrindu-i in veci pomenire". Natura cu freamat", lumina si miere" se opune .larmei" citadine cu vesnic aceleasi femei si cintari".

Prin contacte cu Panait Cerna, se explica, pare-se tentativa de la Convorbiri critice (excesiv laudata de M. Dra-gomirescU) de a aborda meditatia filozofica. Efort steril. Perspectivele umanitatii sint inchise. Un vis trezit ca sa adoarma iarasi ; / O taina care vrea sa se dezlege" (HomO). Prin apelul la motive livresti atentia se imparte intre meditatie (Ovidiu la Tomis, Hamlet, ElegiE) si divertisment anecdotic (Satrapul din Rodos, Cintec breton dupa Richepin , Cintec din TiroL). intre dorinta si candoare, erotica sfirseste in idealizare petrarchista. Treceai frumoasa, mindra si senina / In bogatia albului vesmint : / Cereasca imbinare de lumina / Ce-a coborit o clipa pe pamint" (Eu te-am vazut trecinD). Daca exista ceva citabil in greoiul poem Cetatea soarelui (titlu tradus din CampanellA), e descrierea naturii. Seceta cu repercusiuni geologice atinge, prin dezlantuire absoluta, dimensiuni epice terifiante. Pamintul crapat, vitele mugind compun un panou apocaliptic, calmitatea pedepsind orasul de vitii, cetatea de crime". Incendiul solar ia forme dantesti :

Virtejul de flacari se-nalta, coboara, Saruta si soarbe din huma amara Nadejdea rodirii si visul de roua, Si tandari de para in locu-le ploua ; Nauc, cerceteaza prin cuiburi de stinci De-i scwt tot izvorul din pesteri adinei, De sint inca umbre si lacrimi de smult Din ochiuri de apa secate de mult Paduri rumenite s-aprind de caldura Si fumega nori de rasina si zgura. Uri fiarele-ajunse de jarul vrajmas, Se frig ziurcolite pe-un rug urias"

Uarie Chendi constata, la aparitie, ca din Cetatea soarelui, lipsita cu totul de substantialitate", nu poemul titular, ci Spre culme este reala poezie de rezistenta". Pretextul meditatiei, vesnica sete de soare" e vechiul vis al lui Icar, sau contemporanul excelsior" in voga la simbolisti. Poemul aspiratiei spre altitudine cade in gol, Corncliu Moldovanu fiind discursiv, glacial. De o neasteptata adecvare la obiect e insa versiunea proprie a Cintarii cintarilor, dupa poemul biblic. Regele Solomon cinta" frumusetea Sulamitei, care putea spori stralucirea curtii, dar tinara fata. realista, prefera iubirea unui pastor. Cochetaria, farmecul si voluptatea traduc in nuante fine eternul feminin intre solicitari contrarii. De-o parte rafinamentul oriental al regelui, de alta limbajul aproape de natura al agerei Sulamita, constienta de seductia sa. Totul in cadrul unei naturi exuberante, cu ecouri de legenda. Insinuante, vorbele lui Solomon sint imn si cintec :

Frumoasa esti, iubita mea, frumoasa esti,

In ochii tai sclinesc lumini ceresti,

Iar glasul tau e zumzet de albine,

Frumoasa esti, iubita mea, frumoasa esti

Si nici o vina nu gasesc in tine !

   

La fel c-un snop de griu incins cu crini E trupul tau cel fraged cind te-inchini *

Cu puii de gazela, mici si gemeni, A tale calde sinuri sint asemeni.

*

Jar gitul tau de marmora c zid,

Ca turnul alb al regelui David. *

Cind treci chitind, scara-n amurg, cind treci cintind. S-opresc in loc drumetii sa te-asculte, Caci glas de clopot, molcom, rasunind, E cantul tau un zvon de ape multe"

Raspunde Sulamita, in acelasi stil onctuos, dind elementelor plastice, sensuale chiar, o tenta de spiritualitate. Gingasia devine imperceptibil solemna, potrivit ambiantei :

Neagra sint, dar Ui Ierusalim Nu-i alta mai frumoasa decit mine, Dulce sint ca mierea de albine, Ca ramura de vita, mladioasa. Placuta ca un zimbet, ca un dar, Ca falnicele corturi din Kedar Si ca regestile covoare de frumoasa !

   "

Prc; a din Venus si Gioconda (1912) si Negutatorul de arome (1916) include insemnari, fantezii, povestiri. Din articole publicate in timpul razboiului au rezultat doua volume : Sarbatoarea pinii si Majestatea mortii (ambele 1919). Un roman, Purgatoriul (1922), cu fond social-psihologic, apaiind la doi ani dupa Ion, a fost privit ca o replica la romanul rural al lui Rebreanu. Contactele arhitectului Mircea Trestian cu mediile bucurestene snobe, cu cercurile financiare (familiile bancherului Baiin si VogalskI), cu ministri si politicieni, cu reprezentantii vietii artistice, (la teatre si opera) sint prezentate din punctul de vedere al unui inadaptabil. Mircea Trestian, observator al frivolitatii, e un Dan al lui Vlahuta, cu optica modificata la nivelul epocii antebelice. Din nevoia de puritate, dupa purgatoriul" bucurestean, Mircea Trestian, revine (samanatorisT) in mediul patriarhal din Moldova pentru a intemeia, pe alte principii, o viata de familie. Prolix, suprasaturat de digresiuni etice, de o continua platitudine in latura pur verbala, Purgatoriul schiteaza, totusi, cite o clipa, profiluri ce puteau dobindi relief. Personaj cu analogii in literatura rusa (la Turgheniev, TolstoI), libertin si obosit, Titu Monta, e unul din acestea.

Profesor de literatura dramatica la Conservatorul din Bucuresti, si director al Teatrului National, Corneliu Moldo-vanu (n. Birlad, 15 aug. 1883 1952) a debutat in 1899 la Epoca literara si Floare albastra. Pagini despre teatru sint reunite in volumul Autori si actori.

VOLUME: Flacari, poezii, Tip. Eminescu, Buc, 1907; Cintarea A«cintarilor, poem biblic, Buc, Minerva", 1908; Cetatea soarelui si alte poeme, Buc, Socec", 1910 ; O privire asupra evolutiei artei dramatice, Buc., Carol Go bZ", 1912 ; Venus si Gioconda, insemnari si fantezii, Buc , Libraria noua" (1912); Fluturi, comedie in versuri, Buc, H. Stein-berg", 1914; Poliect de Corneille, trad. (cu D. NanU), Buc, Steinberg", 1915; Negutatorul de arome, povestiri traite si inchipuite, Buc, H. Steinberg", 1916; Pe aicea nu se trece, poem eroic in versuri (cu Mircea Dem. RadulescU), Iasi, Romania", 1917 ; Majestatea mortii, pagini din refugiu. Buc, H. Steinberg", 1919; Sarbatoarea pinii, pagini din refugiu, Buc, H. Steinberg", 1919; Autori si actori, pagini de critica dramatica. Buc, H. Steinberg", 1920; Caderea Rinului, pagini din zile bune si rele, 1921 ; Povestiri, Buc, Casa scoalelor", 1921 ; Purgatoriul, roman, 2 voi, Buc, Cartea romaneasca", 1922 ; Poezii, editie integrala Buc, Cultura nationala", 1925 ; Poezii, prefata si antologie de Al. San-a- Uulescu, Buc, E.P.L., 1966.

REFERINTE : Gh. Dumbrava (Ilarie ChendI), Un razboinic : Corneliu Moldovanu, in Viata lit. si art, 1907, nr. 41 (repr. in Schite de critica lit., Buc, Cultura nationala", 1924); M. Dragomirescu, Flacari, in Convorbiri critice, /, 1907, nr. 19; (O. DensusianU), Flacari, in Viata noua, ///, 1907, p. 472 ,» Izabela Sadoveanu, Flacari, in Viata rom., //, 1907, voi. III; (M. G. HolbaN), Cintarea cintarilor, in Revista idealista, VI, 1908, voi. II, p. 72 ; G. Ibraileanu, Flacari, in Viata rom., ///, 1908, voi. X; (O. DensusianU), Cetatea soarelui, in Convorbiri ctritice, IV, 1910, p. 805; Ilarie Chendi, Cetatea soarelui, in Luceafarul, IX, 1910, p. 507 (repr. in Pagini de critica, Buc, E.P.L., 1969); Claudia Miliian, despre Purgatoriul, in Adevarul lit., 1922, 10 dec.; M. Dragomirescu, Triumful unei scoale literare : Corneliu Moldovanu, in voi. De la misticism la rationalism, Buc, Tip. Romane-unite", 1924; Perspessicius, Corneliu Moldovanu (medalioN), in Miscarea lit., 1924, nr. 11; Idem, Poezii, in Miscarea lit., 1925, nr. 25 (ambele reprod. in Opere, voi. II,. Mentiuni critice, Buc, 1967); F. Aderca, De vorba cu Corneliu Moldo-anu, in Miscarea lit., 1925, nr. 36 37; I. Valerian, De vorba cu Corneliu Moldovanu, in Viata lit., /, 1926, nr. 4; E. Lovinescu, Poezia de-conceptie" si de compozitie : Corneliu Moldovanu, in Istoria literaturii romane contemporane, voi. III, Evolutia poeziei lirice, Buc, Ancora", 1927; G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini, Buc.r F.P.L.A., 1941.





Mircea Dem. Radulescu

La Mircea Dem. Radulescu dexteritatea se exercita asupra unui material facil, tratat cu vadita usurinta caligrafica. Imaginatia poarta sigiliul epocii. Eva, cea mai decorativa aratare", exala arome tari de planta" si fluide calde". Un ritual complicat marcheaza preludiul divinei clipe" a intalnirii, salonul cu matasoase covoare arabe" amintind prin rafinament recuzita simbolista :

Am aranjat in vase de China crizanteme Si ca un fum dc-ofranda subtil si aromatic Spre cer isi urca ceaiul parfumu-i asiatic"

(Afara ningE)

Printre rinduri, insertii minulesciene sustin figuratia sentimentala sau evaziunea in exotic. Nu, prea frumoaso, nu esti vinovata !

   " (IntimitatI). Caravana incarcata cu aur, mirodenii, stofe rare" inainteaza lent spre bazarele din Ecbatana ; fantezia luneca de la Cytera legendara la cedrii din Liban", de la Pygmalion la somptuozitatea lui Heliogabal". Reflectiile atomului efemer", tentat de orizontul himerelor ce-nseala" sau contemplind galopul trenurilor negre", nu se desprind de la sol. Autorul Poemelor pentru Galateea (1925) e decorativ si exterior. Un mesaj satiric idolului Aur" se desfoaie teatral, ca la Victor Eftimiu, cu mari gesturi retorice :

Aur !

    Aur !

    idol antic, formidabila putere,

Zeu etern ce, peste veacuri, stapinesti ne-nduplecat

Transatlantice brazdeaza marile fosforescente,

Avioane sparti vazduhul si-n vertitiinos galop

Marile accelerate luneca pe continente

Aur !

    Aur !

    Catre tine se Indreapta tot pamlntul :

Neamuri, tiinta dupa tiinta, si popor dupa popor,

In exod de zeci de veacuri, vin spre tine, in auintnl

Bratelor ademenite de mirajul tau sonor

Iata mi ini le crispate de rei olta si de ura, lata mi ini le lui Shylok intinzindu-se avid,

Iata miinile ce-nseala, iata miinile ce fura, lata miinile fatale, miinile care ucid

Coate miinile-omenirii, zeu napraznic, te implora !

    Ca in biblica Clomora"

(IdoluL) intr-o metronomie febrila, cadente metalice simbolizeaza ritmul universal al muncii. Cintecul ciocanelor vine de la Hesiod, cu pasi aproape mitologici :

Cu ritmuri sonore ciocanele cad,

Izbite metalele suna, Cu ritmuri sonore ciocanele cad Si neagra cladire e parca un iad.

L)c forte cc-n valuri s-aduna.

Aicea lucreaza maestrul Vulcan

Otelul si fierul fierbinte Sa-nalta orasele an dupa an Cind cade odata enormul ciocan

Se face un pas inainte . "

Pentru contemporani, Mircea Dem. Radulescu (n. Giurgiu, 21 iulie 1889) a fost, inainte de toate, autor de ode patriotice, Delavrancea declarindu-se fermecat de stralucirile poetice, de inspiratiunile adinei, de formularile simple si calde", provenind de la un om si un poet sanatos". Recitite astazi odele eroice si poeziile de razboi (Poeme eroice, Suflet si uzina) sint de un prozaism absolut : In clip-aceasta mare, de-avint si durere, / Cum ne-am putea deprinde cu gindul c-ati pierit ?" (inchinarE). Piesele in versuri, Serenada din trecut, drama istorica (1921) avind ca personaj central pe Patrascu Cercel, si Bizantz (1924) n-au rezistat. Gazetar, scriitorul a debutat in 1907, la Viata romaneasca.

VOLUME : Leii de piatra, poezii, Buc., Socec", 1914 ; Eroice, poezii Buc, Socec", 1915, (ed. a U-a, 1914 1920, cu prefata de Barbu Delavrancea, Cartea rom.", 1921); Poeme eroice, ed. completa, Buc, C. Sfe-tea", 1915; Pe aicea nu se trece, poem eroic in versuri (cu Corneliu MoldovanU), Iasi, Romania", 1917; Suflet si uzina, poezii de razboi, Buc, Socec", 1919; O noapte la Mircesti, fantezie in versuri, 1920; Serenada din trecut, comedie istorica in versuri, Buc, Cartea romaneasca", 1921 ; Sufletul patriei (ed. integrala), Buc, Cartea romaneasca" (1921) ; Bizantz, drama in versuri, Buc, Socec", 1924 ; Portrete si amintiri, schite. Buc, Socec", 1924; Poeme pentru Galateea, Buc, Socec", 1925; Cintarea cintarilor, Buc, 1933; Rapsodii romanesti, Buc, 1935; Romantiosii de Edmond Rostand, teatru, trad. in versuri, Buc, Flacara", 1914.

REFERINTE : (Ovid DensusianU), Leii de piatra, in Viata noua, (X, 1913, nr. 9; G. Topirceanu, Leii de piatra, in Viata rom., VIII, 1913, nr. 11 12; C. Sp. Hasnas, Eroice, in Flacara, IV, 1915, nr. 18 ; G. Topirceanu, Poeme eroice, in Viata rom., X, 1915, nr. 10 12; Barbu Delavrancea, Poeme eroice, raport, Analele Academiei Romane, 1915, S. II, Tom. XXXVIII; Ion Foti, Poeme pentru Galateea, in Viitorul, 192G, 9 febr. ; E. Lovinescu, Alti trubaduri : Mircea Dem. Radulescu, Istoria literaturii romane contemporane, voi. III, Evolutia poeziei lirice, Buc, Ancora", 1927.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.