Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








Deschiderile simbolismului catre modernism despre Sinteze literare








George Bacovia

George Bacovia este autorul unei poezii in care domina greata de lume", tristetea, nevrozele, tonurile de negru si gri ale unor culori dense, aproape materiale, disolutia lumii, anotimpurile reci, sumbre. Surprinzator, multe dintre poeziile din volumul de debut - Plumb (1916) - au fost scrise inca inainte de a implini 19 ani, varsta care sta de obicei sub semnul avantului juvenil, al elanului vital si al iubirii.

Opera si contextul

Originar din Bacau, George Vasiliu (1881 -1957) a debutat in 1889 in revista Literatorul a lui Alexandru Macedonski, cu poezia Si toate. Apropierea de cenaclul lui Macedonski si apoi prietenia dintre cei doi se explica si prin preferinta pentru poezia franceza contemporana de orientare modernista (Baudelaire, Verlaine, Rollinat, Mallarme, Rimbaud s.a.) si respingerea esteticii romantice (vezi capitolul Simbolismul"). Odata cu poezia lui Macedonski, dar mai ales cu lirica lui Bacovia, in literatura romana se produce o schimbare majora de formula estetica: se trece de la romantism la modernism, simbolistii fiind primii poeti moderni. Luandu-si apoi numele de George Bacovia, poetul a publicat urmatoarele volume: Plumb (1916), Scantei galbene (1926), Cu voi (1930), Comedii in fond (1936), Stante burgheze (1946).

Poezia lui George Bacovia

Tematica si formula estetica a liricii bacoviene se inscriu in tematica larga a poeziei simboliste. Asadar, vom gasi:

- preferinta pentru simboluri. Aproape toate substantivele din opera lui Bacovia au dobandit statutul unor simboluri: toamna, amorul, clavecinul, ploaia, vantul, orasul, odaia, strada, parcul, copacii desfrunziti, corbii - ele sunt, de fapt, elementele obsedante ale unei lumi care nu reflecta decat aceeasi stare interioara, confuza, depresiva, aproape alienanta, presimtind intotdeauna moartea, a eului liric: Da drumul, e toamna in cetate - / intreg pamantul pare un mormant/ Ploua si peste targ, duse de vant, / grabite, trec frunze liberate." [Note de toamna);

- sinestezii: Primavara / O pictura parfumata cu vibrari de violet" - corespondenta vizual-olfactiv-cinetic, Amurg de iarna, sumbru, de metal" - corespondenta vizual-tactil;

- muzicalitatea versurilor - se realizeaza, de regula, prin tehnica simbolista a refrenului, cvasi-permanentin poezia lui Bacovia, obsesiv, alarmant, reluat la inceput, la mijloc sau la finalul poeziei, uneori in primul si in ultimul vers al aceleiasi strofe. S-a remarcat ca muzica lui Bacovia nu seamana cu muzica simbolistilor francezi, cu violinele lui Verlaine, de exemplu: Muzica lui Bacovia e dizarmonica, sincopata, tipata la trompeta, histerica." (Nicolae Manolescu, prefata la voi. Plumb, Editura Minerva, BPT, 1981);

- motivele simboliste care tin de instrumente muzicale: muzica viorilor, a trompetei si a clavecinului, orchestra, talangile, fanfara etc. Temele muzicale, modulatiile sonore, instrumentele constituie organul propriu raului din lume, armonia nefiind decat o forma perfida, de o cruzime rafinata, a infernului existentei. Glasul muzicii devine sinonim cu vocea mortii." (Mihail Pefroveanu, George Bacovia, Editura Cartea Romaneasca, 1972);

- poezia este scrisa deliberat, programatic, in vers liber; ~

- sp/een-ul si nevrozele, angoasa, depresia, bolile.

Spleen este un cuvant englezesc (engl. spleen,.lat. splen. gr. splen, organ unde se strange umoarea neagra", splina, bila) intrat Tn limba romana prin intermediul francezei si insemnand melancolie profunda, tristete fara cauza aparenta, o stare care presupune un rau de lume", o greata existentiala, plictis. E o stare specifica primilor poeti moderni.

Ion Caraion, unul dintre exegetii lui Bacovia, el insusi poet, vorbea despre un sfarsit continuu" din care se nutreste, de fapt, universul liric bacovian (in Bacovia. Sfarsitul continuu, Editura Cartea Romaneasca, 1979);

- descompunerea universului, decadenta, disolufia materiei, sentimentul mortii strabat fiecare poezie bacoviana {Lacustra, Plumb, Pastel s.a.). Mihail Petroveanu: moartea este o realitate absoluta, piere odata cu trupul, iubitii nu au nici o sansa de supravietuire". Ion Caraion a inventariat cuvinte din sfera semantica a mortii: agonic,-cadaveric, cernit, descompus, devastat, fatal, frant, funebru, funerar, lugubru, mortuar, stins, sumbru, a disparea, a muri, a se sfarsi, a pieri, a se destrama, sicriu, cadavru, cimitir, cavou, cioclu, schelet, mormant, moarte, catafalc, racla, repaus, corb, doliu s.a.;

- arta a sugestiei - existenta goala de orice transcendenta, ca si de orice speranta intr-o supravietuire ideala. Spiritul poeziei este alcatuit din sintagme, din nuclee semantice si repetitii sacadate, usoare incantatii, din alaturari de substantive, cu putine si invariabile verbe, cu fraza intrerupta adesea de puncte de suspensie sau neterminata: Tacere e toamna in cetate/ Ploua si numai ploaia da cuvant" [Note de toamna);

- corespondentele dintre anotimpurile ploioase si putrefactia morala. Singuratatea absoluta si starile morbide, depresive, tristetea si insinuarea mortii au intotdeauna corespondente in cadrul exterior, in peisaj, in starile" naturii, ceea ce nu face decat sa potenteze senzatiile, sa sporeasca intensitatea melancoliei si sa accentueze contururile negre ale existentei: Ploua, ploua, ploua / Vreme de betie - / Si s-ascult pustiul, / Ce melancolie!

    / Ploua, ploua, ploua" [Rar], E-o noapte uda, grea, te-neci afara, / Prin ceafa - obosite, rosii, fara zare - / Ard, afumate, triste felinare, / Ca intr-o crasma umeda, murdara." (SoneT);

- disolufia sentimentelor: lirica lui Bacovia se deliricizeaza, in acord cu tendinta poeziei moderne spre depersonalizare si dezumanizare si cu evolutia acesteia spre o zona a senzatiilor, a starilor, uneori preferand inimii", intelectul". Sentimentul se de-structureaza sub imperiul unor stari confuze, senzatii neclare provenite din zona adanca a subconstientului, de cele mai multe ori doar sugerate. Nu mai poate fi vorba nici macar de imaginea traditionala " a iubitei capabile sa insenineze universul macabru al identitatii masculine. Imaginea iubitei este legata de cea a mortii: Sunt cativa morti in oras, iubito, / Chiar pentru asta am venit sa-fi spun; / Pe catafalc, de caldura-n oras, / incet, cadavrele se descompun [] E miros de cadavre, iubito, / Si azi, chiar sanul tau e mai lasat" [Cuptor], Iubito, si iar am venit/ Dar astazi abia ma mai port - / Deschide clavirul si canta-mi / Un cantec de mort." (TrudiT), Iubito, cu fata de mort, / De geniu trasnita, / De-a pururi monotona. / Goala madona, / De crini prafuita - In visul meu te port" {PsalM). Amorul este de plumb", iubitii (amantii") sunt mai bolnavi, mai tristi", nu mai au nimic din fericirea momentului deplin al intalnirii romantice: Si-amantii profund ma-ntristeaza". Iubirea este ea insasi moarta, dupa ce suferise un proces de decrepitudine: Amorul, hidos ca un satir, / Copil degenerat - / invinetit, transfigurat, / Ieri, a murit in delir." (ProzA);

- orasul neurastenizant si noroios - infernul citadin -, cu un singur decor: copacii goi de frunze, copacii albi, copacii negri" din parcul solitar". Orasul din poezia lui Bacovia este un univers apasator, dezolant, cu un singur anotimp, incert, intotdeauna pioios sau nins, iar lumina este slaba, difuza, galbena, pala, ascunzand trecatori grabiti, alcoolici intarziati, fete bolnave de ftizie: Un bec agonizeaza, exista, nu exista, / Un alcoolic trece piata trista. // Orasul doarme ud in umezeala grea. / Prin zidurile-acesfea, poate, doarme ea, - / Case de fier in case de zid, / Si portile grele se-nchid." [Nocturna), Un om, in amurg, pe o strada" (Scantei galbenE), Orasul gol / Cetate departata; / Frunzisul smuls / De firele electrice, paralizata, / Ca un simbol, / O pasare cade-n oras, ca o tristete mai mult." (Note de toamna). Orasul este uri spatiu inchis, o replica la scara mai mare a odaii: Odaia mea ma inspaimanta / in braie negre zugravita [] Odaia mea ma inspaimanta / Aici n-ar sta nici o iubita" (SinguR). Odaia si orasul, cu varianta mortuara care este cavoul, inchid definitiv lumea din lirica bacoviana, in care nu exista aspiratie, deschidere spre transcendent, spre inalt sau adanc;

- culorile cenusii, terne, culoarea plumbului", negrul si violetul etc, de o materialitate densa, coplesitoare.

Atentie!

    Exista critici literari pentru care lirica bacoviana depaseste simbolismul, putand fi, de asemenea, incadrata altui curent literar al modernitatii, expresionismul.

Nicolae Manolescu: Putem vorbi, la Bacovia, de un veritabil antisimbolism. La un capat al poeziei lui se produce o dezintegrare a limbajului prin sincopa, prin recurgerea la forme voit prozaice si nearticulate. [] Bacovia este intaiul nostru antipoet, in sensul modern [] Culorile simboliste se grefau pe sunete si mirosuri, intr-un sistem de corespondente" menite a arata intelectualitatea unui lirism interesat de esente. La Bacovia culoarea devine nu numai persistenta si obsesiva, dar de o mare materialitate, ca la expresionisti. Orice reprezentare (fiind vorba de tablouri de natura) e distrusa, desfigurata ca o fata pe care s-a scurs fardul. Violetul, negrul, albul, rozul invadeaza lucrurile ca niste prezente fizice, erodeaza peisajele sau le pateaza. [] Simbolistii erau cel mult decorativi: Bacovia e pictural [], creeaza o lume de marionete, de papusi de ceara ce tac salturi grotesti ca niste fiinte dezarticulate." (prefata la voi. Plumb, Editura Minerva, BPT, 1981)

Stefan Aug. Doinas: Bacovia depaseste simbolismul printr-o restrangere si adancire neobisnuita a perceptiei [] In loc sa utilizeze tehnica impresionista a cjescompunerii lumii, Bacovia lucreaza cu tuse puternice, cu contraste elementare, cu linii schematice, aducandu-ne aminte de unii expresionisti germani. Treptat, amurgul, noaptea, toamna, iarna, zapada, ploaia, vantul, clavirul, goana s.a. devin un fel de personaje care executa aceleasi miscari, sugerand o lenta ruginire a masinariei universale. Potentarea pana la metafizic a mahalalei decrepite, a toamnei putrede, a iernii obosite de ninsoare, a amurgului violet, a noptii ploioase etc, iata secretul acestei poezii, care, mai sincera ca toate, se incheaga in tablouri de atmosfera, in care culoarea de rand spre sumbru e strigat al universului, iar universul - compus doar din cateva elemente - e starea eului liric." (prefata la voi. Plumb, Editura Hyperion, Chisinau, 1992)

Sugestii de analiza literara pe text incadrare si tematica: poezia Plumb deschide volumul de debut si poarta chiar titlul acestuia: Plumb (1916).

Este considerata o arta poetica, avand deci ca tema principala conceptia poetului despre poezie. Alte teme care pot fi identificate: moartea, iubirea.

Ca tonalitate, este o confesiune trista, un soliloc marcat de puternice accente dramatice datorate sentimentului mortii. Spleen-ul, dezolarea, sinesteziile (flori de plumb"), repetitiile obsedante (flori de plumb", dormeau", stam singur") si corespondentele care se stabilesc intre cele doua niveluri - al eului", al starii" si cel al lumii, al cavoului" -sunt specifice esteticii simboliste.

Compozitie: cele doua strofe sunt simetrice, fiecare vers din prima strofa avandu-si corelativul in cea de-a doua strofa.

La nivel semantic, poezia se structureaza in jurul a doua teme lexicale, care ar putea fi numite tema realului" (sicriele de plumb", flori de plumb", cavou", aripele", coroanele") si tema eului liric" (marci textuale: persoana I a verbelor predicative: stam singur", am inceput sa-l strig" si adjectivul posesiv din constructia amorul meu").

Din campul semantic al mortii, care domina in poezie, fac parte urmatoarele cuvinte: sicriele", funerar", cavou", dormea", coroanele", mort".

La nivel fonetic, se observa preferinta autorului pentru repetitia vocalei inchise u" si a consoanelor oclusive p" si b", care intensifica impresia de claustrare. incearca!

    Scrie un eseu avand ca subiect poezia Plumb de George Bacovia, pornind de la citatul urmator: Plumbul se revarsa din abundenta si umple toate tiparele substantivale: sicrie, flori, vestminte, cavou, vant, coroane se toarna in acest metal funebru, investit aici cu puteri depline de a asfixia realul. () De o rece lichefiere, plumbul bacovian este insinuant si amorf, el patrunde pretutindeni si sugereaza nu doar vecinatatea mortii, ci si pe cea a pustiului total, a vidului mai cumplit decat moartea, care invadeaza coplesitor spre cele vii si le infrigureaza" (Dinu Flamand, Introducere in opera lui George Bacovia, Editura Minerva, 1979)

Concepte operationale folosite: arta poetica, eu liric, strofa, tema

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.