Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






DACIA LITERARA, despre Sinteze literare



Prima jumatate a secolului al XlX-lea este, poate, cea mai agitata si bogata perioada de transformari social-culturale, culminand cu revolutia de la 1848, prin care lupta pentru emancipare sociala si nationala a antrenat toate cele trei provincii romanesti. Etapa cuprinsa intre anii 1830 si 1860, in care a avut loc o viguroasa activitate culturala si o intensificare a ideii de unire a tarilor romane, este cunoscuta in literatura sub denumirea de perioada pasoptista. in aceasta epoca de avant al culturii, literatura romana a cunoscut o dezvoltare deosebita prin contributia unor scriitori patrunsi de idealul eliberarii si unitatii nationale, care au pretuit frumusetile patriei si folclorul, satirizand totodata viciile oranduirii feudale si participand activ la lupta sociala, la evenimentele politice ale vremii. in operele lor au impletit romantismul cu clasicismul, in spiritul marilor valori ale literaturii universale.

Perioada pasoptista a fost reprezentata in literatura prin scriitori apartinand celor trei provincii romanesti: Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo in Moldova; Ion Heliade Radulesc u, Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu, Nicolae.Balcescu, Ion Ghica, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu in Tara Romaneasca; Timotei Cipariu, George Baritiu, Andrei Muresanu in Transilvania.



Presa, aflata la inceputuri, s-a manifestat printr-o ampla activitate publicistica. Primele ziare aparute au fost: la Bucuresti -"Curierul romanesc" (1829), sub conducerea lui Ion Heliade Radulescu; la Iasi - "Albina romaneasca" (1838), din initiativa lui " Gheorghe Asachi; la Brasov - "Gazeta de Transilvania" (1838), avand in frunte pe marele carturar ardelean George Baritiu.



La 30 ianuarie 1840 ia Fiinta la Iasi revista "Dacia literara", din initiativa si sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu (1817-1891), fiind "intaia revista de literatura organizata" (G.CalinescU). "Dacia ; literara" este asadar o revista literara, in jurul careia s-a manifestat un curent national-popular si prin care s-au afirmat primii nostri scriitori moderni. in primul numar al revistei, Mihail Kogalniceanu, in varsta de

numai 23 de ani, publica articolul-program sub titlul "Introductie", in care evidentiaza principalele idei care vor sta Ia baza crearii si orientarii literaturii romanesti si care este considerat primul manifest

"al romantismului romanesc. (Pe plan european, programul

/romantismului a fost trasat in Franta, de Victor Hugo, in "Prefata" la

|drama "Crohvwell" - 1827). Initiatorul acestei laudabile intentii, Mihail

Kogalniceanu, care se autointituleaza "redactorul raspunzator" al grevistei, comunica cititorilor structura publicatiei, care va cuprinde patru parti: prima va fi destinata publicarii de "compuneri originale"

;ale scriitorilor colaboratori, a doua va reproduce articole din celelalte publicatii, partea a treia se va ocupa de critica operelor nou aparute, iar ultima, avand un titlu special - "Telegraful Daciei" va contine informatii despre cartile in curs de aparitie, despre evenimente culturale sau despre scriitori, adica "tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman".

Mihail Kogalniceanu isi incepe articolul-program cu cateva referiri la primele publicatii ale vremii, pe care le mentioneaza direct: "Curierul rumanesc" subt redactia d. I.Eliad, "Foaia inimii" a d. Barit >si "Albina romaneasca", carea [] a dobandit imbunatatiri simtitoare". Dar, in afara de politica, de stiri administrative si cateva Informatii locale, cele trei periodice nu contin nimic despre literatura, bservand ca exista "o mare lipsa in literatura noastra", Kogalniceanu S-a. gandit ca este momentul sa initieze "o foaie" care sa se indeletniceasca "numai cu literatura nationala" si in care sa poata fi ublicate "cele mai bune scrieri originale". El ofera paginile revistei "Dacia literara" tuturor scriitorilor din cele trei provincii romanesti, "moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau", ambitia sa fiind sa realizeze "o foaie" in care sa apara "productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune". Entuziast om de cultura, Kogalniceanu este convins ca aceasta publicatie literara va fi "bine primita de publicul cetitor". El se angajeaza ca va veghea asupra nivelului artistic ridicat al revistei, care nu va gazdui scandaluri, nici discutii ce ar putea "sa se schimbe in vrajbe". Despre creatiile literare ce vor aparea in coloanele revistei, Kogalniceanu promite ca vor fi apreciate obiectiv, "critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana".

Telul marturisit al marelui om de cultura este acela ca "romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti", fiind un moment propice pentru crearea unei literaturi nationale.

Intelectualii epocii aveau deprinderea de a imita literaturi straine, care nu aveau nici o legatura spirituala cu specificul romanesc, de aceea el considera ca "dorul imitatiei s-a*i facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national". Traducerile unor opere de valoare din literatura universala a fost o etapa importanta pentru avantul culturii romane, dar Kogalniceanu militeaza pentru crearea de opere autohtone, deoarece, spune el, "traductiile insa nu fac o literatura". Gustul romanului difera categoric de cel al strainilor si operele ce urmeaza a fi gazduite de "Dacia literara" trebuie sa pastreze spiritul original si simtirea romaneasca, acestea fiind "insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi". Argumentele lui Kogalniceanu se concretizeaza prin afirmatii directe despre istoria zbuciumata a neamului romanesc, despre folclorul nepretuit si despre frumusetile patriei, care pot constitui oricand cele mai originale izvoare de inspiratie pentru scriitori: "Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre teri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si noi sujeturi (subiecte - n.n.) de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii".



Numele revistei este ales semnificativ, pentru a exprima unitatea de neam si tara a unor meleaguri ce fusesera candva o singura tara, Dacia, idealul de unire a romanilor fiind sugerat destul de transparent de Kogalniceanu. Revista a fost primita cu entuziasm la Bucuresti, de catre Ion Heliade Radulescu, care, in "Curierul romanesc" din 27 martie 1840, isi exprima sincer bucuria aparitiei unei publicatii care da o sansa importanta crearii literaturii romanesti: "Nu putem decat a ne bucura, impreuna cu toata natia, despre dobandirea unei asemenea averi literare. Printr-insa vedem acum curat ca am avut si avem toti romanii aceeasi limba []. Ravna si planul d-lui Kogalniceanu este vrednic de toata lauda si recunostinta".



Mihail Kogalniceanu are conceptii iluministe, ramanand, de altfel, celebra fraza prin care indeamna pe toti romanii sa-si cunoasca originile si identitatea spirituala prin intoarcerea catre trecutul istoric al neamului din care provin: "intrebati dar istoria, si veti sti ce suntem, de unde venim si unde mergem". El nu se rezuma insa numai la indemnuri teoretice, ci depune eforturi sustinute pentru a pune la dispozitia scriitorilor documente istorice publicate in revistele "Propasirea" si "Steaua Dunarii", fiind meritorie stradania lui de a tipari Letopisetele Tarii Moldovei ale cronicarilor Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce. Acestea au constituit principalele surse de inspiratie pentru scriitorii epocii, ca Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu etc.

Cu o aparitie scurta in timp, ianuarie - iunie 1840, revista "Dacia literara" a fost suprimata de catre domnitorul Mihail Sturdza, dupa numai trei numere. Cu toate acestea, in paginile sale au aparut scrieri valoroase si au publicat scriitori ce vor intra in patrimoniul literaturii romane. in numarul unu al revistei a aparut prima nuvela istorica, "Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi. Alti scriitori au gasit aici gazduire pentru operele lor, cum ar fi pagini de proza sub semnaturile lui Vasile Alecsandri (nuvela romantica "Buclietiera de la Florenta") si Mihail Kogalniceanu, poezii de Grigore Alexandrescu (printre care "Anul 1840") si C.Stamati, fabule de Alex. Donici, precum si articole despre frumusetea poeziei populare si a obiceiurilor folclorice romanesti.



"Orientarea literaturii romane pe fagas national, stimularea spiritului critic in aprecierea valorii operelor reprezinta contributia de seama a "Daciei literare". Nuvela istorica, amintirile de calatorie, studiile despre folclor si meditatia filozofica isi fac debutul in coloanele "Daciei literare". Obiceiurile, creatiile populare constituiau, alaturi de istorie, principalul izvor de inspiratie pentru scriitori." (I.HangiU)



Articolul-program - "Introductie" - al revistei "Dacia literara" ar putea fi restrans la cateva directii principale trasate de Mihail Kogalniceanu:

» Cresterea interesului pentru crearea unei literaturi romane, prin realizarea de "compuneri originale", de productii romanesti "fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune" ;

» inlesnirea colaborarii scriitorilor din toate tinuturile romanesti in paginile revistei, "flestecarelea cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau";

» Realizarea unei limbi si a unei literaturi unice, deoarece este foarte important ca "romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti";

» Combaterea imitatiei altor literaturi, deoarece "dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national";

» Traducerile operelor din alte literaturi sa fie ale celor de valoare, desi "traductiile insa nu fac o literatura", ba, mai mult, surit "ucigatoare a gustului original";

» Pastrarea specificului national in opera literara, a originalitatii creatiei, care constituie "insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi";

» Folosirea surselor de inspiratie din istoria poporului roman -"istoria noastra are destule fapte eroice"-, din frumusetile patriei -"frumoasele noastre tari sunt destul de mari" - si din folclor -"obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii";

» Afirmarea criticii literare obiective, "critica noastra va fi nepartinitoare, vom critica cartea, iar nu persoana", precum si a unei critici de directie;

» Scriitorii sunt datori sa contribuie prin operele lor la implinirea idealului tuturor romanilor, Unirea Principatelor.

Curentul national-popular "Dacia literara" reuneste cele mai stralucite personalitati literare ale epocii, care vor determina dezvoltarea ulterioara a literaturii romane.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...

Copyright © 2009 - 2016 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.