Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare





DACIA LITERARA, despre Sinteze literare





Prima jumatate a secolului al XlX-lea este, poate, cea mai agitata si bogata perioada de transformari social-culturale, culminand cu revolutia de la 1848, prin care lupta pentru emancipare sociala si nationala a antrenat toate cele trei provincii romanesti. Etapa cuprinsa intre anii 1830 si 1860, in care a avut loc o viguroasa activitate culturala si o intensificare a ideii de unire a tarilor romane, este cunoscuta in literatura sub denumirea de perioada pasoptista. in aceasta epoca de avant al culturii, literatura romana a cunoscut o dezvoltare deosebita prin contributia unor scriitori patrunsi de idealul eliberarii si unitatii nationale, care au pretuit frumusetile patriei si folclorul, satirizand totodata viciile oranduirii feudale si participand activ la lupta sociala, la evenimentele politice ale vremii. in operele lor au impletit romantismul cu clasicismul, in spiritul marilor valori ale literaturii universale.

Perioada pasoptista a fost reprezentata in literatura prin scriitori apartinand celor trei provincii romanesti: Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo in Moldova; Ion Heliade Radulesc u, Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu, Nicolae.Balcescu, Ion Ghica, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu in Tara Romaneasca; Timotei Cipariu, George Baritiu, Andrei Muresanu in Transilvania.



Presa, aflata la inceputuri, s-a manifestat printr-o ampla activitate publicistica. Primele ziare aparute au fost: la Bucuresti -"Curierul romanesc" (1829), sub conducerea lui Ion Heliade Radulescu; la Iasi - "Albina romaneasca" (1838), din initiativa lui " Gheorghe Asachi; la Brasov - "Gazeta de Transilvania" (1838), avand in frunte pe marele carturar ardelean George Baritiu.

La 30 ianuarie 1840 ia Fiinta la Iasi revista "Dacia literara", din initiativa si sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu (1817-1891), fiind "intaia revista de literatura organizata" (G.CalinescU). "Dacia ; literara" este asadar o revista literara, in jurul careia s-a manifestat un curent national-popular si prin care s-au afirmat primii nostri scriitori moderni. in primul numar al revistei, Mihail Kogalniceanu, in varsta de

numai 23 de ani, publica articolul-program sub titlul "Introductie", in care evidentiaza principalele idei care vor sta Ia baza crearii si orientarii literaturii romanesti si care este considerat primul manifest

"al romantismului romanesc. (Pe plan european, programul

/romantismului a fost trasat in Franta, de Victor Hugo, in "Prefata" la

|drama "Crohvwell" - 1827). Initiatorul acestei laudabile intentii, Mihail

Kogalniceanu, care se autointituleaza "redactorul raspunzator" al grevistei, comunica cititorilor structura publicatiei, care va cuprinde patru parti: prima va fi destinata publicarii de "compuneri originale"

;ale scriitorilor colaboratori, a doua va reproduce articole din celelalte publicatii, partea a treia se va ocupa de critica operelor nou aparute, iar ultima, avand un titlu special - "Telegraful Daciei" va contine informatii despre cartile in curs de aparitie, despre evenimente culturale sau despre scriitori, adica "tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman".

Mihail Kogalniceanu isi incepe articolul-program cu cateva referiri la primele publicatii ale vremii, pe care le mentioneaza direct: "Curierul rumanesc" subt redactia d. I.Eliad, "Foaia inimii" a d. Barit >si "Albina romaneasca", carea [] a dobandit imbunatatiri simtitoare". Dar, in afara de politica, de stiri administrative si cateva Informatii locale, cele trei periodice nu contin nimic despre literatura, bservand ca exista "o mare lipsa in literatura noastra", Kogalniceanu S-a. gandit ca este momentul sa initieze "o foaie" care sa se indeletniceasca "numai cu literatura nationala" si in care sa poata fi ublicate "cele mai bune scrieri originale". El ofera paginile revistei "Dacia literara" tuturor scriitorilor din cele trei provincii romanesti, "moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau", ambitia sa fiind sa realizeze "o foaie" in care sa apara "productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune". Entuziast om de cultura, Kogalniceanu este convins ca aceasta publicatie literara va fi "bine primita de publicul cetitor". El se angajeaza ca va veghea asupra nivelului artistic ridicat al revistei, care nu va gazdui scandaluri, nici discutii ce ar putea "sa se schimbe in vrajbe". Despre creatiile literare ce vor aparea in coloanele revistei, Kogalniceanu promite ca vor fi apreciate obiectiv, "critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana".

Telul marturisit al marelui om de cultura este acela ca "romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti", fiind un moment propice pentru crearea unei literaturi nationale.

Intelectualii epocii aveau deprinderea de a imita literaturi straine, care nu aveau nici o legatura spirituala cu specificul romanesc, de aceea el considera ca "dorul imitatiei s-a*i facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national". Traducerile unor opere de valoare din literatura universala a fost o etapa importanta pentru avantul culturii romane, dar Kogalniceanu militeaza pentru crearea de opere autohtone, deoarece, spune el, "traductiile insa nu fac o literatura". Gustul romanului difera categoric de cel al strainilor si operele ce urmeaza a fi gazduite de "Dacia literara" trebuie sa pastreze spiritul original si simtirea romaneasca, acestea fiind "insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi". Argumentele lui Kogalniceanu se concretizeaza prin afirmatii directe despre istoria zbuciumata a neamului romanesc, despre folclorul nepretuit si despre frumusetile patriei, care pot constitui oricand cele mai originale izvoare de inspiratie pentru scriitori: "Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre teri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si noi sujeturi (subiecte - n.n.) de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii".



Numele revistei este ales semnificativ, pentru a exprima unitatea de neam si tara a unor meleaguri ce fusesera candva o singura tara, Dacia, idealul de unire a romanilor fiind sugerat destul de transparent de Kogalniceanu. Revista a fost primita cu entuziasm la Bucuresti, de catre Ion Heliade Radulescu, care, in "Curierul romanesc" din 27 martie 1840, isi exprima sincer bucuria aparitiei unei publicatii care da o sansa importanta crearii literaturii romanesti: "Nu putem decat a ne bucura, impreuna cu toata natia, despre dobandirea unei asemenea averi literare. Printr-insa vedem acum curat ca am avut si avem toti romanii aceeasi limba []. Ravna si planul d-lui Kogalniceanu este vrednic de toata lauda si recunostinta".

Mihail Kogalniceanu are conceptii iluministe, ramanand, de altfel, celebra fraza prin care indeamna pe toti romanii sa-si cunoasca originile si identitatea spirituala prin intoarcerea catre trecutul istoric al neamului din care provin: "intrebati dar istoria, si veti sti ce suntem, de unde venim si unde mergem". El nu se rezuma insa numai la indemnuri teoretice, ci depune eforturi sustinute pentru a pune la dispozitia scriitorilor documente istorice publicate in revistele "Propasirea" si "Steaua Dunarii", fiind meritorie stradania lui de a tipari Letopisetele Tarii Moldovei ale cronicarilor Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce. Acestea au constituit principalele surse de inspiratie pentru scriitorii epocii, ca Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu etc.

Cu o aparitie scurta in timp, ianuarie - iunie 1840, revista "Dacia literara" a fost suprimata de catre domnitorul Mihail Sturdza, dupa numai trei numere. Cu toate acestea, in paginile sale au aparut scrieri valoroase si au publicat scriitori ce vor intra in patrimoniul literaturii romane. in numarul unu al revistei a aparut prima nuvela istorica, "Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi. Alti scriitori au gasit aici gazduire pentru operele lor, cum ar fi pagini de proza sub semnaturile lui Vasile Alecsandri (nuvela romantica "Buclietiera de la Florenta") si Mihail Kogalniceanu, poezii de Grigore Alexandrescu (printre care "Anul 1840") si C.Stamati, fabule de Alex. Donici, precum si articole despre frumusetea poeziei populare si a obiceiurilor folclorice romanesti.



"Orientarea literaturii romane pe fagas national, stimularea spiritului critic in aprecierea valorii operelor reprezinta contributia de seama a "Daciei literare". Nuvela istorica, amintirile de calatorie, studiile despre folclor si meditatia filozofica isi fac debutul in coloanele "Daciei literare". Obiceiurile, creatiile populare constituiau, alaturi de istorie, principalul izvor de inspiratie pentru scriitori." (I.HangiU)



Articolul-program - "Introductie" - al revistei "Dacia literara" ar putea fi restrans la cateva directii principale trasate de Mihail Kogalniceanu:

» Cresterea interesului pentru crearea unei literaturi romane, prin realizarea de "compuneri originale", de productii romanesti "fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune" ;

» inlesnirea colaborarii scriitorilor din toate tinuturile romanesti in paginile revistei, "flestecarelea cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau";

» Realizarea unei limbi si a unei literaturi unice, deoarece este foarte important ca "romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti";

» Combaterea imitatiei altor literaturi, deoarece "dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national";

» Traducerile operelor din alte literaturi sa fie ale celor de valoare, desi "traductiile insa nu fac o literatura", ba, mai mult, surit "ucigatoare a gustului original";

» Pastrarea specificului national in opera literara, a originalitatii creatiei, care constituie "insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi";

» Folosirea surselor de inspiratie din istoria poporului roman -"istoria noastra are destule fapte eroice"-, din frumusetile patriei -"frumoasele noastre tari sunt destul de mari" - si din folclor -"obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii";

» Afirmarea criticii literare obiective, "critica noastra va fi nepartinitoare, vom critica cartea, iar nu persoana", precum si a unei critici de directie;

» Scriitorii sunt datori sa contribuie prin operele lor la implinirea idealului tuturor romanilor, Unirea Principatelor.

Curentul national-popular "Dacia literara" reuneste cele mai stralucite personalitati literare ale epocii, care vor determina dezvoltarea ulterioara a literaturii romane.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.