Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare





Literatura si arta romana despre Sinteze literare





Punctul de plecare al revistei se afla in Cercul amicilor literaturii si artei romane", infiintat in 1895 de catre N. Petrascu - un entuziast si generos proteguitor al miscarii literar-anisticc nationale, - din dorinta de a contribui la propasirea acesteia. Dupa cum se preciza in statutele" sale, Cercul. isi propunea sa se preocupe de raspindirea celor mai de valoare lucrari literare din trecut, precum si aducerea la cunostinta societatii romane a fazelor istorici noastre culturale", de organizarea de concerte, expozitiuni de tablouri si tiparituri de lucrari judecate vrednice de a patrunde in societatea romana", de sustinerea scenei romane", cautarea si incurajarea talentelor ce ar putea sa-i aduca folos", de intretinerea vie a cultului ce datoram marilor nostri scriitori si artisti trecuti din viata", de crearea de recompense menite a rasplati lucrarile meritorii ale autorilor dramatici, ale (Tomantierilor, ale poetilor si ale artisitilor romani". Initiata in acest Cerc, care polarizase in jurul sau numeroase personalitati ale vremii ce manifestau interes pentru dezvoltarea culturii romanesti, oferind si un pretios sprijin material, revista Literatura si arta romana" a aparut la 25 noiembrie 1896 si a durat pina la 25 decembrie 1910, fiind una dintre cele mai elegante publicatii ale timpului, tiparita in conditii grafice excelente, sub directia permanenta a lui N. Petrascu. intr-un Cuvint incepator" din primul numar, conducatorul revistei declara ca activitatea ei va fi concentrata in intregime in directia promovarii literaturii si artei nationale. Revista isi propunea sa militeze pentru reflectarea specificului national in literatura si arta, pentru o inspiratie autohtona, impotriva imitatiilor sterile din literaturile straine, pentru cultivarea traditiilor istorice, artistice si culturale ale poporului roman si imbinarea lor armonioasa cu dezideratele si conceptiile prezentului. in ceea ce priveste lirica, revista a izbutit sa atraga in paginile ei colaborarea unor poeti de notorietate, ale caror versuri erau expresia realitatilor romanesti, a sentimentelor, trasaturilor morale si viziunii specifice poporului nostru, realizate la un nivel de arta superior. Aici apar poeziile lui George Cosbuc Moartea lui Gelu (premiata de Cercul amicilox literaturii si artei romanE), Povestea caprarului, Fap~ iul zilei, Ghiaura, La Smirdan, V.ina padurci. Craciunul In tabara, Pastel si altele. Duiliu Zamfirescu tipareste, de asemenea, un mare numar de poezii, dintre care In ruine, Pitea haosului, Domnita Mezina, Sufletul, O noapte hi padure, Sosesc, Ca poate-atunci etc. Sint prezenti si Al. Vlahuta (in seS), St. O. Iosif (Frumoasa zina, NovaciI), Dimitric Angliei (In gradina, Dupa ploaie, FantasiE) etc. Apar si versuri postume ale lui B. P. Hasdeu (Muzica singeluI). in existenta sa destul de indelungata, revista si-a oferit paginile multor poeti, din toate generatiile (Haralamb G. Lecca, Theodor Serba-nescu, Vasile D. Paun, Radu D. Rosetti, Artur Gorovei, D. C. Ollanescu, D. Nanu, Andrei Naum, Iuliu Dragomi-rescu, Ludovic Daus etC), inlesnind afirmarea tinerilor (G. Tutoveamu, V. Demetrius, Corneliu Moldoveanu, A. Min-dru, blorian Becescu si altiI).

Paginile consacrate prozei au fost onorate de I. L. Ca-ragiale, care semneaza schita intre doua povete si ampla evocare Ion Brezeanu, de Al. Vlahuta, cu fragmente din Romania pitoreasca (in Vilcea, in muntii Sucevei, Pe mare Constanta etC), de N. larga, care continua seria insemnarilor de calatorie din revistele anterioare (In Dalmatia si Italia, Parma, Pavia, Genova, Nurenberg etc.) si cu deosebire de Duiliu Zamfirescu, prin romanul indreptari si nuvelele Badea Cir(a?i la Roma, Cu bilet circular si altele. /Maturi de acestia se afirma tineri prozatori de autentic talent. ^Merita sa amintim ca Gala Galaction, semnind cu numele sau adevarat Grigore Pisculescu, a publicat aici una dintre scrierile care alcatuiesc fondul de aur al nuvelisticii sale, Moara lui Califar. Bunul sau prieten N. D. Cocea semneaza si el citeva schite (Renuntare, FluturE). La sirul prozatorilor se mai adauga 1). C. Ollanescu, Ciru Oeconomu (cu romanul istoric Fiica lui Seja>I), Um. Grigorovita, Romulus Cioflec, Iuliu Dragomirescu, 1. Chiru-Nanov, Th. Cornel si, bineinteles, multe nume efemere.

Un merit al revistei este acela ca a acordat un mare cimp de activitate criticii, teoriei si istoriei literare, _ inregis-trind unele interventii .remarcabile, demne de pretuit si astazi, puse unite sub semnul relevarii valorilor nationale, al promovarii unor idei si atitudini estetice de certa insemnatate pentru epoca respectiva. O contributie constanta, in aceasta directie, are conducatorul revistei, N. Petrascu. LI publica ample studii monografice despre scriitorii clasici romani (Ion Ginea, Asupra lui Eminescu, HasdeU) din corespondenta inedita a lui Vasile Alccsandri, cronici literare asupra operelor scriitorilor proeminenti din acea vreme (Comediile lui I. L. Caragiale, Patriarhale de St. O. Iosif, Romania pitoreasca de Al. Vlahuta, Alte orizonturi de Duiliu Zamfirescu elE). Studiile si articolele lui N. Petrascu, desi nu excelau printr-o prea mare adineime, contineau totusi unele observatii pertinente, in sensul aprecierii elogioase a valorilor literare nationale din trecut si din contemporaneitatea sa. De pilda, despre Ion Chica spunea ca este un reprezentant al acelor inimii fierbinti, al acelor frunti luminate, care luindu-si viata drept o datorie catre tara, ne-au dat mai presus de toate asteptarile, attt reinvierea nationala cit si renasterea noastra literaja".

Deosebit de interesante si pretioase, in epoca, au fost studiile publicate de Anghel Demetriescu, consacrate fie unor scriitori (M. Lminescu, Al. SihleanU), fie problemelor de estetica si teorie literara (Obiectul artei in general, Poetul, Poezia dramatica, Poezia si raporturile ei cu celelalte arte, Izvoarele inspiratiei poeticE). Punctele de vedere formulate de Anghel Demetriescu merita a fi retinute, pledind pentru reflectarea specificului national (Obiectul artei in generaL), demonstrind ca cel mai nobil, cel mai interesant obiect de contemplatie pentru poet este omul insusi, pentru ca el este masura a toate, el este oglinda in care se prevede universul intreg, in intelesul lui traieste intreaga lume" (Izvoarele inspiratiei poeticE), lin ceea ce priveste critica, teoria si istoria literara, se mai pot aminti studii si contributii meritorii ca Pagini din istoria teatrului roman de D. O Ollanescu, Despre romantism de C. Radulescu-Motru, Asupra lui Alexandru Russo de P. V. Hanes, Romanul romanesc (privire istorica) de Iuliu Dragomirescu. in partea a doua a aparitiei revistei, acest domeniu este ilustrat cu precadere de N. Zaharia si N. I. Apostolescu.



Miscarea artistica s-a bucurat, in Literatura si arta romana", de aceeasi permanenta si vie atentie. Numeroase si ample cronici plastice si articole de orientare puneau in lumina, cu intelegere si discernamint, atit succesele obtinute in acest domeniu, cit si piedicile care frinau dezvoltarea lui. intr-o cronica plastica despre Expozitia N. Grigorescu" se j spunea ca artistul e si va fi pentru totdeauna unul dintre pictorii cei mai mari ce-i va fi avut firea pamintului romanesc". Cel ce se preocupa indeaproape de analiza atenta a evolutiei artelor noastre plastice era arhitectul I. Mincu, comentind Expozitia artistilor in viata", Expozitia pictorului G. Petrascu", combatind nepasarea fata de Scoala noastra de axte frumoase" etc.

Pentru a sprijini plastica romaneasca, dispunind totodata si de excelente conditii grafice, revista si-a facut o nobila preocupare din a oferi lectorilor ei reproduceri de arta apar-tinind pictorilor si sculptorilor vremii, N. Grigorescu, Th. Aman, I. Andreescu, Valbudea, Tattarescu, Negulici, Verona, F. Storck, Luchian, Petrascu, Vermont etc.

Caracterul enciclopedic al revistei este ilustrat prin numeroasele studii consacrate indeosebi istoriei romanilor, cum sint Streini oaspeti ai Principatelor in secolul al XVIIl-lea de N. Iorga, Istoria Bucurestilor de G. I. Ionescu-Gion, Mihai Viteazu dupa o scriere greaca a lui Gbeorghe Palmid de la 1607 de G. Erbiceanu, Scrieri neogrece despre romani de G. Dem. Teodorescu, Prima scoala de fete in Moldova de dr. C. I. Istrati si altele.

Dupa Convorbiri literare", revista Literatura si arta romana" a fost una dintre cele mai prestigioase publicatii romanesti de la sfirsitul secolului al XlX-lea si inceputul celui de-al XX-lea.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.