Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Postmodemismul despre Sinteze literare



Postmodernismul reprezinta, din punct de vedere cultural, epoca in care traim, lumea contemporana, fiind simultan cu aparitia societatii de consum. Dupa cum va puteti da repede seama, fie si numai dupa denumire, postmodernismul vine in descendenta modernitatii, prefixul post-" marcand atat o relatie temporala de succesiune, cat si una de opozitie, despartire de mai vechea stare de lucruri si viziune asupra lumii.

Terminologia: La inceput, postmodernismul s-a afirmat in arhitectura, in incercarea de a opune rigiditatii formelor geometrice moderniste un oras cu memorie", care sa pastreze trecutul si sa-i dea un nou inteles, dintr-o perspectiva ludica, ironica sau nostalgica. In campul literar, termenul de postmodernism a fost folosit pentru prima oara de un grup de poeti din Statele Unite, la sfarsitul anilor 40, pentru a se delimita de modernism. In poezie se manifesta grupul numit /,Black Mountain" (Charles Olson, Robert Duncan, Robert CreeleY), poetii din generatia Beat" (Allen Ginsberg, Jack KerouaK), iar in proza John Barth, Thomas Pynchon, Raymond Federman.

Printre autorii care au fost inclusi in corpusul postmodernist se numara: Jorge Luis Borges, Vladimir Nabokov, Samuel Beckett, James Joyce, Julio Cortazar, Garda Marquez, Italo Calvino, Umberto Eco, Iris Murdoch.

Teoreticienii postmodernismului identifica urmatoarele caracteristici:

- relaxare a standardelor estetice si artistice;

- recuperarea ironica si parodica a trecutului, a fenomenelor culturale ale predecesorilor;

- literatura postmodernisfa utilizeaza citatul, aluzia, pastisa, reciclarea formelor literare mai vechi;

- cultiva imprecizia si indeterminarea sensului;

- pentru postmoderni, literatura este un labirint textual de posibilitati, de timpuri paralele, de epoci trecute si viitoare alternative;



- hibridizarea, fragmentarea, colajul, reciclarea si pastisarea unor vechi motive, teme si formule estetice;

- ironia, ludicul, experimentul;

- poezia se intoarce spre realitatea orasului si a strazii [street poetrY);

- se estompeaza granitele traditionale dintre genuri si specii literare;

- printre tehnicile de creatie preferate de postmoderni se afla intertextualitatea, adica un procedeu prin care textul trimite mereu la alte opere, citand fara ghilimele, preluand personaje, simboluri, fragmente, sintagme celebre sau rescriind, pur si simplu, alte texte.

Mircea Cartarescu: Daca omul modernist era prin excelenta tragic, strivit, ca personajele existentialiste, de confruntarea cu neantul, vehiculand o mistica a suferintei si o paranoia intelectualista centrata pe omniprezenta (sau omniabsenfA) sensului, post-modernul, in schimb, pare sa-si fi gasit cel mai confortabil adapost chiar in inima neantului. Eliberat de obsesia semnificatiilor si de tortura cautarii adevarurilor absolute, el porneste de la acceptarea lumii ca poveste, ca realitate AĞslabaAğ, des-fondata, pe care un eu la fel de iluzoriu o poate explora in toate directiile, cu voluptate senzoriala, ca pe o epiderma nesfarsita. Atitudinea umana fundamentala fata de lume devine astfel una estetica, hedonista. () De la urbanistica la estetica industriala, de la design la muzica rock, de la publicitate la industria ambalajelor si la cinematografie, criteriul AĞesteticAğ al aspectului comercial s-a impus ca unul dintre cele mai importante. Prin multimedia lumea de azi n-a castigat numai un flux de informatie fara precedent, ci si un flux comparabil de imagine, culoare, forme in continua miscare, puse in scena de noii tehnicieni ai artei de fiecare zi. Revolutiile de mentalitate ale anilor 60 si 70 (miscarile hippie, Flower-power, revolutia sexuala etc.) au coincis cu o dezvoltare tehnologica inalta (aparitia televiziunii, a computerului personal, a unor noi coloranti sinteticI) care a facut posibila lumea de azi, mai diversa sau mai placuta decat oricare alta si in care ideea de libertate e legata indisolubil de posibilitatea unei experiente senzoriale fara limite. Poate ca obiectul estetic emblematic al lumii de azi ar trebui sa fie considerat videoclipul, sincretism uneori foarte sofisticat de imagerie suprarealista, muzica si animatie pe computer, tinzand catre un spectacol senzorial total. () Numeroase fenomene noi ale culturii de masa arata posibilitatile (dar si limitelE) postmodernitatii: zapping-u de pe cable TV, surfing-u cultural, jocurile pe computer, nesfarsitele seriale de televiziune hipnotizante, literatura de supermarket etc. - toate sunt aspecte ale aceleiasi lumi, epidermice si fascinante ca un vis artificial: lumea" postmo-derna." (in Postmodernismul romanesc, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999)



In literatura romana, postmodernismul este revendicat de generatia 80: Mircea Cartarescu (romanul Orbitor, poezie: Levantul, Poeme de amoR), Mircea Nedelciu (proza: Zmeura de campiE), Cristian Teodorescu, Razvan Petrescu si Gheorghe Craciun, Simona Popescu (romanul Exuvii, poezie: XilofonuL), Ion Bogdan Lefter (critica literara), poetul Florin laru, loan Grosan s.a. Printre primele carti reprezentative se afla romanul Femeia in rosu, scris de Adriana Babefi, Mircea Mihaies si Mircea Nedelciu. Toti acestia au debutat in anii 80 si au incercat sa impuna un alt mod de a face literatura. S-a remarcat pe buna dreptate ca, in Romania acelor ani, nu exista o societate de consum care sa ofere fundalul postmodernitatii, deci sa permita introducerea noilor criterii relaxate, hedoniste in receptarea literaturii, fiind vorba, prin urmare, de un postmodernism fara postmodernitate".

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.