Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








JURNALUL REGINEI MARIA despre Sinteze literare





Am citit si am comentat acum vreo cinci ani (adica atunci cand au fost reeditatE) memoriile reginei Maria. Ceea ce impresiona, mai intai, in acea lunga automarturisire (trei corpolente volumE), a fost prea marea asteptare a acestei domnite pentru a ajunge regina a Romaniei. A fost o adastare de 22 (douazeci si doI) de ani pentru ca, maritata cu principele Ferdinand in 1892, a devenit regina de abia la 28 septembrie 1914 (stil vechI). in tot acest timp a avut de indurat severitatea unchiului (regele Carol I) care nu-i ingaduia nici o iesire din litera protocolului, nici o abatere de la vointa sa suverana dictand si supraveghind totul, inclusiv educatia copiilor, cenzurandu-i si plecarile in strainatate. Si in acest rastimp a nascut cinci copii (ultimul, Mircea, a murit in 1916, la varsta de trei anI) de a caror crestere, repet, nu avea voie sa se ocupe cum socotea ea ca e mai bine. Acest trai incorsetat de veghea tiranica a suveranului, indurat peste doua decenii, a dat, adesea, in clocot. Principesa Maria era o vitala si a gasit cai de scapare spre mondenitate si trai mai libertin. A avut numeroase flirturi si amoruri, cel mai cunoscut fiind cel cu Barbu Stirbey, cu care - au precizat oameni informati - a si conceput unul din copiii ei, principesa Ileana. Si acest amor a fost indelungat, convertit, finalmente, intr-o durabila prietenie nu numai amoroasa cu regina ci si chiar regele Ferdinand, cultivat mult, dar binisor nehotarat si chiar abulic. Ajunsa pe tronul Romaniei, regina Maria a contribuit enorm la pastrarea neutralitatii tarii si, apoi, la alianta cu Antanta Iar in perioada razboiului, inclusiv in greii ani ai refugiului in Moldova, cand totul ne era impotriva, regina Maria a fost un extraordinar factor de curaj, refuzand exilul in Rusia, imbarbatand ostasii si alinandu-le suferintele. Rolul ei in faurirea Romaniei Mari a fost extrem de important. A mai domnit mai putin de un aeceniu. Pentru ca, in 1927, a murit regele Ferdinand, a fost declarat rege nepotul ei Mihai, instituindu-se o regenta (din care n-a facut parte, desi a dorit-o imenS) iar din iunie 1930 s-a auloinscaunat pe tron fiul ei Carol al 11-lea, care, dctcs(and-o efectiv, a supus-o, in anii treizeci, unei umilinte sfidatoare, neascunsa, grobiana si inventiva, inveninandu-i ultimii ani de viata. (A murit in 1938.)

Pe langa memorii (Povestea vietii melE), regina Maria si-a tinut un jurnal, inceput in 1916 si terminat in 1938. Primii doi ani din jurnal au intrat, selectiv, in al treilea volum al memoriilor. Restul de caiete (sunt, precizeaza editorul, in total, 102 caietE) incep, acum, sa fie publicate in romaneste, ele aflandu-se, redactate in limba engleza, la Arhivele Statului din Bucuresti. Primul volum, recent aparut la Editura Albatros, cuprinde insemnarile perioadei decembrie 1918-decembrie 1919, adica materia a cinci caiete (XV-XIX). Desi a cochetat cu muzele, voindu-se scriitoare asemenea Carmen-Sylvei, insemnarile reginei Maria nu vadesc calitati expresive. Ele sunt mai ample decat telegraficele insemnari ale lui Titu Maiorescu, chiar mai cuprinzatoare decat cele ale lui Marghiloman sau chiar N. lorga. Dar nici unde nu se profileaza artistul, aici inexistent. Ele sunt insa placute la lectura, constituindu-se intr-un document istoric. Ne lasa, pentru o clipa, sa patrundem in intimitatea atat a unei regine cat a familiei regale, cu atat de absorbantele preocupari si responsabilitati. Nu era deloc usoara viata unei regine, pe atunci. Aglomerarea de protocol, griji cu institutiile de caritate, mondenitate acaparanta si, pe deasupra, amestecul necesar in treburile politice ale tarii. Realitatea este, s-o spun de pe acum, ca regele Ferdinand n-a domnit, asemenea regelui Carol I, ca un suveran constitutional. El facea guvernele, numind - prin rotatie, primii-ministri care, apoi, faceau alegeri pe care, in zdrobitoare masura, le castigau invariabil prin trucaj electoral. Guvernele nu erau - nici atunci, nici inainte, nici mai tarziu - la noi, expresia vointei electoratului ci aceasta din urma rezultatul vointei guvernului, si el, de fapt, expresia deciziei suveranului. De aceea suveranul era factorul politic esential, de vointa sa depinzand echilibrul de putere in tara. Titu Maiorescu apreciase, intr-o scrisoare, din iunie 1898. catre un partizan politic: Practic vorbind: noi suntem o monarhic despotica, mascata sub o constitutie liberala. Regele numeste astazi pe ministri, cum vrea, iar ministri fac majoritatile parlamentare, cum vor. Nici nu putea fi altfel intr-o tara, care pana la 1857-59 era smerita sub greco-turco-rusi" (vezi cartea mea. Viata lui Titu Maiorescu, voi. II, 1987. p. 123). Asa se explica de ce era atat de ocupat regele cu viata politica. Si cum regele Ferdinand era mereu indecis, slab, regina Maria (impreuna cu Barbu StirbeI) i se ala.urau suveranului, consiliindu-1 si influentandu-i foarte mult adoptarea hotararilor. Situatie, in comparatie cu o Curte precum cea a Angliei, era, la noi, anormala din acest punct de vedere. Dar asta era situatia de fapt si regina Maria i s-a adaptat firesc. Si, adaug, increderea regelui, a reginei Maria, ca si a lui Barbu Stirbei se indrepta spre Ionel Bratianu, seful puternicului P.N.L. Aveau toti trei, mai putina sau deloc incredere in noile formatiuni politice postbelice si erau hiperocupati pentru a gasi solutii guvernamentale viabile. Iar oamenii politici neliberali si antiliberali judecau cu asprime simpatia perechii regale pentru Ionel Bratianu, condamnand-o, vehement. Au facut-o, hotarat, Al. Averescu, C. Argetoianu, N. Iorga, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, intretinand, in jurul deciziilor regale, o atmosfera incordata, mereu exploziva, care dadea mult de furca perechii regale.

Patru sunt evenimentele mai importante traite si descrise in acest an de insemnari ale reginei Maria. Mai intai e momentul emotionant al reintoarcerii familiei regale, in 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, in Bucuresti. Fusese o clipa mult asteptata timp de doi ani, care, adesea, parea a nu mai veni. Si, totusi, norocul a fost de partea Romaniei, si reintoarcerea a devenit realitate: Ne-am intors dupa doi ani lungi de exil. Ne-am intors - nu-mi vine sa rostesc cuvantul, dar trebuie totusi spus, pentru ca, indiferent ce va urma, astazi acesta este adevarul, ne-am intors triumfatori!

   " Intrarea a fost, cu adevarat, triumfala. Soldati, romani si aliati, aliniati pe ambele trotuare ale soselei, mii, zeci de mii de bucuresteni aclamau in delir, familia regala, calare, a trecut prin aceste coloane vii, oprindu-se, un moment, la statuia lui Mihai Viteazul din fata Universitatii, de acolo, la Mitropolie pentru o slujba solemna si, de aici, intr-o masina deschisa, cortegiul a pornit spre Cotroceni Era un triumf si un omagiu care i se cuveneau regelui si reginei. Dc-abia dupa-amiaza s-au dus sa viziteze Palatul Regal din Piata Victoriei. Ziua a fost incheiata cu un dineu, si el solemn. Istoria isi reintra in matca ei fireasca. Al doilea eveniment important e, in.acest an de insemnari, vizita efectuata de regina Maria la Paris si Londra, in februarie-aprilic 1919 (stil vechI) pentru a recuceri simpatia corifeilor conferintei de pace de la Paris in favoarea tarii noastre. N-a fost deloc o calatorie de placere ci una, si inca aglomerata, diplomatica. Regina se bucura de un prestigiu imens in cercurile suspuse ale fostilor aliati si cuvantul ei ne putea aduce servicii diplomatice utile. De fapt, neintelegerile la Conferinta de pace par, azi, neimportante. Ni se reprosa incheierea armistitiului si tratativele de pace cu Puterile Centrale, nu ni se recunostea dreptul - inscris in tratatul politic din august 1916 -asupra intregului Banat (dar asta se datora, in fapt, intelegerii prealabile dintre Takc lonescu si PasicI) si ni se impunea un statut obligatoriu pentru minoritati. Daca Bratianu ar fi fost mai maleabil si se adapta, lucid, situatiei, totul s-ar fi desfasurat cum trebuie. Dar el nu recunostea intelegerea Takc Ionescu-Pasici, cerea tot Banatul (inclusiv partea care apoi s-a numit Banatul sarbesC), nu admitea statutul minoritatilor si cerea sa fim considerati ca facand parte dintre tarile care au castigat razboiul. Regina Maria a fost chemata sa netezeasca aceste asperitati. S-a intalnit cu Clemenceau, cu Loyd Georgc, cu presedintele american Wilson, fiind, peste tot, primita cu respect si simpatie, Bratianu fiind inca, la Paris, seful delegatiei romane. Presa pariziana toata era plina de reportaje si interviuri despre si cu regina, iar la Londra atmosfera a fost asemanatoare. Nu se poate spune ca vizita reginei Maria n-a fost utila. Dar mai marii Conferintei de pace continuau sa-si mentina punctele de vedere, Bratianu a parasit Conferinta suparat, Vaida-Voevod, devenit premier, 1-a inlocuit pe Bratianu si acesta a fost mai intelegator si mai maleabil. Pana la urma, Romania Mare, infaptuita in 1918, a fost recunoscuta oficial de Conferinta si, de fapt, asta era important. Un al treilea eveniment de seama in acest an 1918-1919 1-a constituit vizita perechii regale (mai 1919) in Ardeai. Era cea dintai vizita a familiei regale in Ardealul revenit in trupul tarii si ca a fost emotionanta foarte. Pe tot parcursul drumului, noteaza la Campeni regina, am avut cele mai loiale si mai entuziaste primiri din partea taranilor, in fiecare sat, de multe ori femeile mi-au oferit cusaturi facute in casele lor." Tulburatoare a fost primirea la Alba lulia: am intrat in vechea cetate prin aceeasi poarta prin care, cu multe secole in urma, intrase calare Mihai Viteazul. Am fost frenetic aclamati Poale, din toate primirile pe care le-am avut, aceasta a fost cea mai entuziasta, erau mii de oameni care aproape ca-si pierdusera capul de bucurie". in sfarsit, evenimentul, de un dramatism acut, c legat de casatoria morganatica (apoi anulata de guverN) dintre printul mostenitor Caro!

    si Zizi Lambrino. Desi casatoria a fost anulata, printul continua aventura sa cu amanta, creand o imposibila situatie in familia regala si in viata politica a tarii. Robit amantei sale, printul voia sa abandoneze dreptul la succesiune, pentru a-si trai zilele alaturi de femeia iubita. La 21 mai 1919, exasperata, regina nota: Am avut un moment groaznic de disperare cumplita. Pentru prima data, aproape ca mi-am urat fiul, l-am dispretuit si mi-a fost amarnic de rusine de el". Dar calvarul continua, Zizi a nascut un fiu, Carol voia sa-1 recunoasca, regina si regele suferind mult. Se amestecau, firesc, in incident, si oamenii politici, fiecare voind sa acumuleze, de aici, capital politic. Scandalul a fost mare si a durat multa vreme pana a fost inchis. Intereseaza, desigur, in aceste pagini de jurnal, opiniile despre oamenii politici. Acum, simpatia se indrepta spre Ionel Bratianu si apropiatii sai liberali. Averescu trezea spaime, Maniu era inca nestiut, Vaida parea agreabil. Surprinde opinia despre N. Iorga, care i-a adus reginei mari servicii, o adora efectiv. Dar cum ajunsese presedinte al Camerei Deputatilor sub guvernul Federatiei Unite si avea alte pareri despre incidentul Carol-Zizi Lambrino, regina il considera acel batran profesor, vanitos, impulsiv si putin smintit".

Editia e ingrijita de dl Vasile Arimia si traducerea din engleza li se datoreaza doamnelor Valentina Costache si Sanda Racoviceanu. Pe langa o prefata, cam terna, dl V. Arimia a intocmit si note, unele sunt, desigur, utile. Dar domina notele de informare enciclopedica, trecand senin peste detaliul semnificativ. Nota despre Barbu Stirbei nu sufla o vorba despre relatia sa sentimentala cu regina Maria, care s-a pastrat devenind o prietenie amoroasa, Stirbei devenind indispensabil, chiar incetase a fi maresalul Palatului, pentru toate treburile publice Regina marturiseste asta adeseori si e ciudat ca editorul nu a gasit necesar sa clarifice lucrurile. Si in cazul celebrului colonel canadian Boyle, nota d-lui Arimia e alba si nesemnificativa, desi era notoriu faptul, atunci, ca spatosul si cam verosul canadian a fost amantul reginei, la Iasi si, apoi, la Bucuresti. Argctoianu, in memoriile sale, descrie o scena cu Boyle, pe vremea cand ci era ministru de Finante in guvernul Avcrescu (martic-iunie 1920), cand regina se rupsese vadit din bratele amorului si bacanta imbatata de fericire a inaintat spre mine imbatata" Si, in alta parte: Regina a ramas insa cu aripile frante, caci marele amor al vietii sale n-a fost Stirbei, ci Boyle". Nota despre generalul Dumitru lliescu nu spune nimic despre marea sa incapacitate militara care a adus tarii dezastrul de la Turtucaia. Nota despre generalul Radu R. Rosetti uita sa mentioneze ca a fost si ministru in guvernul Ion Antonescu de dupa rebeliune. Si tot asa inainte, cuminti note de dictionar enciclopedie, cam fara tangenta cu textul pe care ar trebui sa-1 comenteze si sa-1 clarifice, lamurind invatat, lectura celui neprevenit.

Iunie 1996

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.