Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL despre Sinteze literare





"in N-rul de ieri am aratat, destul de limpede credem, ca intreaga desvoltare, intreaga reforma constitutionala a tarilor romane e cuprinsa punct cu punct in formularea hotarata de principii a adunarii ad-hoc din Moldova.

Dar de ce in Moldova si nu aiurea? Explicarea e lesne de dat. Pe tronul Moldovei statuse un Domn, Grigore Ghica,2 de-o curatire de caracter si de-o iubire de patrie, care cu greu isi gasi seaman in istoria noastra. Tot ce pamantul Daciei avea mai luminat, a fost strans de el imprejurul tronului, toata generatia aceea care reprezenta ideile noua sub domnia lui Voda Sturza3 a fost ridicata alaturea cu el. Daca ar fi trait, desigur ar fi fost ales Domn tarilor unite.

Dar pe de alta parte nu trebuie sa uitam ca vechea stare de lucruri feudala era de mult desfiintata, fie prin legiuiri anterioare, fie prin regulament. Era natural dar ca si balastul de forme care mai ramasese, lipsite de spiritul vechi, sa se arunce in apa. intr-adevar desvoltarea istorica a tarilor romanesti suferise o grea si nevindecata intrerupere prin epoca de o suta de ani a Domniilor straine. Se poate zice ca de atunci incoace avem un popor nou inaintea noastra care si-a reinceput viata, incheiata in timpul de inflorire a lui Mateiu Basarab. Sa nu creaza cineva ca exista vreo comparatie cat de slaba macar intre epoca lui Mateiu Basarab si cea de astazi. Sunt de atunci doua sute cincizeci de ani aproape. inchipuiasca-si cineva ca acum doua sute cincizeci de ani budgetul Tarii Romanesti fara Moldova era de 7.000.000 de galbeni, aceasta intr-un timp in care aurul american nu inundase Europa; ca armata Tarii Romanesti era de 150.000 de oameni, ceea ce amandoua tarile abia ar putea ridica astazi. Cu toate acestea populatia Tarii Romanesti nu era mai mare de doua milioane. Ei bine, in acel timp imperiul germanic intreg n-ar fi putut ridica o oaste mai numeroasa; abia marea arma a Spaniei era egala prin numar.

De aci inainte sirul e cu totul intrerupt. Domnia straina4 a inceput cu desfiintarea treptata a ostirii, in urma a venit despoierea tuturor claselor societatii, scaderea repede a populatiei, care in secolul trecut nu mai ajungea nici la un milion. Sentimentul de drept si datinele vechi disparand, se simte necesitate de-a stabili norme scrise pentru viata oamenilor. Sub Domniile straine se tiparesc adevarati codici in locul legiuirilor bisericesti de mai nainte. Precum corputia imbatraneste pe individ, astfel putrejunea bizantina a imbatranit inainte de vreme pe poporul romanesc. intr-adevar, acum doua sute de ani aflam o multime de caractere ale evului mediu: aflam pe jurati in cestii civile, ceva cu totul medieval, gratuitatea serviciilor publice, o jurisdictiune limitata a proprietarilor mari pe pamanturile lor; dar caracterul esential al feudalitatii e natura proprietatii, lipsa proprietatii de mijloc si a celei mici. Proprietatea razaseasca nu era mica, din contra, mare. Era o mosie mare care se daduse nu unui individ, ci unui neam. Posesiunea acestui teritoriu se subimpartea din timp in timp dupa numarul membrilor oeamului. Cea mare se pastra indiviza si pentru a nu se micsora puterea politica a familiei, se mostenea in cele mai multe cazuri de catre unul singur, multumindu-se ceilalti copii cu cate-o zestre in bani sau in averea mobiliara. Din documente se vad resturi de inalienabilitate, si o ingreuiare foarte mare a cumpararii. Pentru a se vinde o mosie, trebuiau consultati toti membrii familiei, precum si toti megiesii. Daca unul din membrii familiei ar fi lipsit din tara, dreptul lui de a rascumpara mosia nu se prescria in zece ani.

Disparand sistemul feudal sau mai drept zicand semifeudal, ce mai ramanea alt decat formele curat extrerioare ale regimului vechi, titlurile? in realitate sistemul feudal e un sistem al libertatii ^celei mai mari, al descentralizarii, al autonomiei comunale, al neatarnarii claselor; oamenii nu erau egali si tocmai pentru aceasta erau liberi. Cu cat oamenii se egalizeaza, cu atata devin mai putin liberi. Proprietatile mari impartindu-se si subimpartindu-se, schimbandu-si originea prin cumparatura cu bani, era evident ca drepturile vechi pe jurisdictie deveneau o vexare a unei mani de oameni pe un petec de pamant, pe care statul nu putea s-o mai recunoasca.

In teorie generala cata dar sa spunem ca esenta sistemului vechi incetase cu domniile straine, ca sub acestea s-a stins statul natural pentru a face loc celui artificial.

Pe cand in societatea veche toate clasele steteau in raporturi atat de bine insemnate, precum stau diferitele organe intr-un corp, fiindu-si unul altuia de ajutor reciproc si necontestandu-si unul altuia functionarea, in societatea noua acea armonie naturala inceteaza si cata a se introduce una artificiala, prin legi scrise. Organele unui om sanatos functioneaza in mod regulat fara ca el sa stie anatomie sau fiziologie; ba el n-are nici nevoie de-a avea scris pe hartie cum ii bate inima si cum circuleaza sangele. Abia cel bolnav simte trebuinta de a-si consulta organi-zatiunea sa, de-a consulta texturi scrise despre modul cum e facut si cum ar trebui sa subvina naturii sale, ca sa nu moara. Pessima respublica, plurimae leges. Cu cat e mai rau statul, cu cat e mai abatut dela natura lui, cu atata mai multe legi trebuesc.

Lipsa aproape absoluta de legi scrise in evul mediu ne dovedeste, o stare de deplina sanatate a statului. El n-avea nevoie de retete scrise de avocati pentru a trai.

Asadar ceea ce-a facut progres in Romania nu e libertatea, nu e principiul autonomiei locale, nu e functionarea libera a partilor pentru prosperitatea intregului, ci egalitatea si omnipotenta statului. Statul e atat de omnipotent in Romania, incat totul atarna de centru, pana si numirea unui primar de comuna rurala. Spune-ni-se daca in timpul vechi se mai intampla ca un consiliu comunal, vornicul si paznicii, soltuzul si pargarii sa fie in bataia decretelor ministeriale de dizolvare si de numire? Cand insa statul a devenit omnipotent, e firesc si cata sa cerem realitatea principiului Monarhiei constitutionale. Caci dandu-se omnipotenta aceasta ca jucarie in mana unui partid, fara ca Domnul sa-si exercite controlul asupra lui, atunci se-ntampla lucruri ca concesia Stroussberg1, imprumuturi de milioane netrecute in socoteli, ca cele 8 milioane ale Rusiei, ridicarea cheltuelilor bugetare cu 34 la suta, decorarea cu medalii si ordine a lui Nichipercea si a egalilor sai, numirea unor avocati de mana a doua in directorate unde se cer vaste cunostinte tehnice si mecanice, spoliarea tezaurului public prin crearea de lefuri fabuloase in folosul patriotilor de meserie, cu-n cuvant statul omnipotent devine o jucarie in mana demagogilor, iar poporul se sbate fara putere, jumulit si exploatat intr-un mod neomenos de catre o tagma de oameni, fara merit, fara stiinta, fara caracter, fara patrie chiar."

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.