Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului despre Sinteze literare





De la aparitie, Samanatorul fu luat ca model, citeva publicatii urmindu-1 partial sau in ansamblu. Initial, Luceafarul (intemeiat in 1902) e apropiat. Peste citiva ani se distanta de ideologia samanatorista, dind curs starilor de lucruri culturale si sociale din Transilvania.

Din initiativa societatii studentesti Junimea", lua fiinta la Cernauti, in ianuarie 1904, revista Junimea literara, transferata in octombrie la Suceava. Iancu I. Nistor, istoric, secondat de G. Tofan, ii asigura aparitia pina in 1914, cu intentia de a destepta gustul pentru lucrari literare romanesti de valoare", iar ideile intrupate in ele sa patrunda in toate paturile sociale romanesti". Se urmarea emanciparea de in-riuriri straine" si dezvoltarea libera a particularitatilor nationale". La apelul catre toti literatii din tara, care ar voi sa contribuie la realizarea maretei opere", raspunsera N. Iorga, Mihail Sadoveanu, St. O. Iosif, D. Anghel, Ion Minulescu, Cincinat Pavelescu, Emil Girleanu, Elena Farago, Ana Conta-Kernbach, unii dintre acestia participind si la sezatori literare in diverse localitati. in 1910 se organizau serbari in amintirea lui Ion Creanga, cu exemplificari din opera acestuia in lectura lui Mihail Sadoveanu. Un numar triplu al Junimii literare (7 9) era dedicat in 1911 lui N. Iorga. De la colaboratorii bucovineni nu parvin scrieri memorabile. Magistratul Th. V. Stefanelli, coleg cu Eminescu in etapa vie-neza, publica amintiri despre poet. Citabili sint S. FI. Marian si Sextil Puscariu, al doilea oferind, printre altele, un specimen din dictionarul limbii romane. Celelalte nume (Ion Gramada, G. Rotica, Emanoil Grigorovitza, V. Loichita, G. Tofan, I. Brosu, Liviu MariaN) se pierd in masa diletantilor. Pentru cunoasterea trecutului literar regional, revista publica postume de D. Petrino, George Popovici (T. RobeanU) si Mihai Teliman. De notat traduceri, Foaia vesteda de Lenau, in versiunea lui O. Goga si Padurea freamata de Korolenko. Junimea literara din 1923 e altceva decit omonimul ei.



Paloda literara. Fat-Frumos

A§ Trasaturi samanatoriste distincte au citeva publicatii birladene, incepind cu Paloda literara (20 ian. 28 dec. 1904) care porneste de la ideea localismului creator. Se scoate in relief un patriotism al cetatii", scriitorii tineri fiind chemati sa contribuie la cultura de aproape a patriei mici : provincia". De un sfert de veac, la Birlad aparea gazeta Paloda (nume de cetate romana), editata de profesorul St. Neagoe. Paloda literara, redactata de D. Nanu, face prin glasul acestuia, elogiul lui N. Iorga, unul din cei putini care are astazi autoritate sa zica" impostorilor literari, un puternic AĞin laturiAğ, continuind activitatea de selectie critica de la Convorbiri literare (Curentul Semanatorului", Paloda Ut., 1904, nr. 11 12). Mica publicatie, la care gasim si semnatura lui N. Iorga, se opreste dupa douasprezece numere spre a usura drumul revistei Fat-Frumos, care are multe greutati de invins si in jurul careia trebuiesc concentrate toate fortele". Colaboratorii trec in bloc la noua revista.



La 15 martie 1904 aparuse Fat-Frumos, revista literara" bimensuala ai carei promotori erau Emil Girleanu, debutant la Arhiva, G. Tutoveanu, D. Nanu, Corneliu Moldo-vanu, Ioan Adam si A. Mindru. Sa cintam si sa asternem pe hirtie numai ce e al nostru ; sa ne judecam cinstit si cuminte faptele si operele, spunind fatis cele ce credem ; sa raminem nestramutati in parerile noastre silindu-ne a le avea cit mai trainice si drepte", proclama Intiiul cuvint, probabil de Emil Girleanu. Aceleasi idei sint reluate intr-un comentariu al acestuia, instrainatii :

De ce am cauta sa simtim murmurul Gangelui, cind ne sopteste atit de tainic si de aproape izvorul ascuns in umbrisul salciilor pletoase, si curge atit de maret Dunarea, de vale ? Sau de ce am cauta sa zugravim rau ghetarii Alpilor, pe care nu i-am zarit niciodata, cind Ceahlaul mai strajuieste, inca hotarul incaruntitei Moldove ?" (Fat-Frumos, 1904, p. 85).



Temporar la Birlad, D. Nanu, profesor, si Emil Girleanu, ofiter, sustin entuziasmul scriitorilor locali. Parvin, ocazional, schite si povestiri de la I. A. Bassarabescu, M. Sadoveanu, D. Anghel, precum si pagini de la N. Dunareanu, N. N. Bel-diceanu, Corneliu Moldovanu, Elena Vacarescu, Cincinat Pa-velescu, Elena Farago, de la Ion Ciocirlarn si Ion Dragoslav. Se intilnesc numele lui Ilarie ChendL Ion Scurtu si E. Lovi-nescu, cunoscuti de la Samanatorul. Sub titlul Curentul nou, N. Iorga saluta revistele care infatiseaza curentul cel nou in literatura si cugetarea romaneasca", subliniind ca Fat-Frumos din Birlad sta la mijloc, intre Samanatorul bucurestean si Luceafarul din Budapesta". Prin continut, toate sint identice, incit aproape orice se cuprinde intr-una" din ele ar putea sa-si afle locul si in celelalte doua". Termenul de nationalist" aplicat curentului nou", e considerat impropriu :

Nu, sa nu zicem nationalism (). Curentul de care ne tinem trebuie sa se numeasca mai simplu romanesc. Romanesc cu un singur r si fara nici o trufie. Intre popoarele lumii, romanii vor fi mari sau mici, insemnati sau neinsemnati; asta nu ne priveste. Noi stim atit, ca facem parte din acei romani, ca fiecare dintre noi nu poate fi nimic decit prin si pentru acest neam. In mijlocul romanilor nu poate fi nici o literatura sanatoasa care sa nu plece de la ei, de la viata sau de la felul lor de a simti pentru a se intoarce la dinsele (). In aceste conditii sintem datori noi, toti scriitorii, a cunoaste cit mai drplin aceasta viata romaneasca in toate formele ce imbraca : limba, amintiri istorice, infatisare de astazi. La aceste comori sapam si, daca avem cur, el nu vine de aiurea" (Fal-Frumos, 1904, nr. 15).



Garantia continuitatii cu trecutul intelept" ar constitui-o permanenta boierimii, a carei disparitie N. Iorga o deplinge la Samanatorul, vorbind de Boierimea de tara care se duce (1905, 2 noiemb.). Exemplele literare erau luate din Batrinul schite din viata boierilor moldoveni (1905) aparute in Samanatorul si Fat-Frumos. Progresiv, boierimea buna" si pioasa dispare, scrie la modul romantic, paseist, istoricul, vremurile moderne" propaga ura de clasa", pacat foarte greu". Analog se manifesta regretul lui Bratescu-Voinesti in nuvela Neamul Udrestilor, trimL-a la Fat-Frumos. Murind, Stefan Petica, exalta cultul vechimii : Glorificarea trecutului si a vietii proprii neamului nostru vor readuce entuziasmul din alte vremuri si vor da, celor alesi, zbor de vultur" (Fat-Frumos, 1904, nr. 5). Teoretician in spirit ultrareactionar, rasist, e A. C. Cuza, profesor universitar la Iasi, ulterior propagator al ideologiei fasciste. Tezele acestuia, din Ideea nationala romana, Scoala lui Stefan cel Mare, Nationalism si cosmopolitism, sint impregnate de sovinism, ca si opusculul Nationalitatea in arta, scris la cererea- lui Emil Girleanu, elogiat de Iorga si I. Scurtu in Samanatorul.

Dependenta de Samanatorul e totala, Emil Girleanu re-cunoscind autoritatea lui N. Iorga, caruia i se dau asigurari epistolare. in ipoteza unor dificultati de aparitie la Fat-Frumos, colaboratorii acestuia vor veni cu totii la Samanatorul linga povata dv. inteleapta. in orice caz, chiar daca va aparea si al doilea an revista, tot vom scrie asa incit sa putem fi si ia revista-mama" (17 apr. 1905). Fat-Frumos disparu la 15 mai 1906. S-a vorbit de o reorganizare, cu concursul lui Ilarie Chendi. Scurta reaparitie din luna martie 1909 (3 numerE), e lipsita de interes. intr-o noua serie, dupa razboi, dureaza un an (1 ian. 15 dec. 1919).

De la Tecuci se muta la Birlad Freamatul, fundat in 1911, trecind sub directia lui G. Tutoveanu si Tudor Pamfile, initiatori in 1915 ai Academiei birladene". Un numar triplu din 1912 era dedicat lui Stefan Petica.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.