Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862) despre Sinteze literare



Literatura din perioada 1830 si 1862 continua literatura iluminista clasica din epoca de tranzitie, sporindu-si, sub impulsul ideologiei burgheze demoerat-revolutionare, spiritul militant, ca literatura romantic progresista. Trecerea de la formula clasica la cea romantica se face treptat, ambele metode coexistand o bucata de vreme sau persistand la unul si acelasi scriitor pana la sfarsit. Cei mai batrani scriitori ai epocii, dupa un debut clasic, parcurg o faza preromantica, ajungand la un romantism moderat cu inca vizibile reminiscente clasice. Este cazul retardatarilor Stamati si Asachi, nascuti in celalalt secol, in parte al luiflEliade, Negruzzi si Alexandrescu. nascut] dupa j_800, intrucatva al reprezentantului generatiei celei mai tipic romantice, ^.lecsandri, venita pe lume in 1819 (in acest an s-au nascut Balcescu, Russo, Bofln^neanu7 Filimon, CuciuraN)rSe poate spune chiar ca Ale(5sanrJri (n. 18T87a evoluat in sens invers, incepand prin a fi romantic si sfarsind prin a fi clasic. Acelasi amestec de curente contradictorii il descoperim si la unii din reprezentatii generatiei postpasoptiste, ca Odpbescu



Asa dar foaia noastra va fi un repertoriu general al literaturii romanesti, in carele, ca intr-o oglinda, se vor vede moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fieste-carele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau".

In scopul realizarii unei limbi literare comune, Kogalniceanu promitea o critica nepartinitoare, dar totodata sustinea ca va combate mania imitatiei modelelor straine, cerand o literatura inspirata din istoria nationala, din realitatile solului si poporului nostru:

Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national. Aceasta manie este mai ales covarsitoare in literatura. Mai in toate zilele ies de sub teasc carti in limba romaneasca. Dar ce folos? Ca sunt numai traductii din alte limbi si inca si acele de-ar fi bune. Traductiile insa nu fac o literatura. Noi vom prigoni cat vom pute aceasta manie ucigatoare a gustului original, insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi. Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii. Foaia noastra va primi cat se poate mai rar traduceri din alte limbi; compuneri originale ii vor umple mai toate coloanele."





Dacia literara a grupat pe cei mai importanti scriitori ai epocii, pe M. Kogalniceanu, C. Negruzzi, V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, C Stamati, Al. Donici.

Programul Daciei literare este reafirmat la PROPA,SIREA (ianuarie-octombrie 1844), aparuta tot la Iasi, sub directia lui M. Kogilhiceanu, V. Alecsandri si Ion Ghica, cu colaborarea lui C. Negruzzi, Iancu Vacarescu, Gr. Alexandrescu, N. Balcescu, Cezar Boliac, D. Bolintineanu, A. Donici, C. Negri, D. Ralet, M. Cuciuran.

Ziarele Pruncul roman si Poporul suveran, aparute in vremea revolutiei, erau redactate de scriitori, primul de CA. Rosetti si E. Vinterhalder, al doilea, de D. Bolintineanu, N. Balcescu, Cezar Boliac, Gr. Alexandrescu si altii. Dar scopul lor imediat nu era literar. intaia revista de prestigiu dupa. Propasirea este ROMANIA LITERARA a lui Vasile Alecsandri, aparuta in 1852, retrasa din circufatie si reaparuta in 1855 la Iasi, un singur an. Ca revista continua PROPA,SIREA, vedem dintr-o instiintare, datata decembrie 1854:

D. Alecsandri face cunoscut publicului cititor din tarile romanesti ca de la 1 ghenar 1855 aceasta foaie va iesi o data pe saptamana, ca formatul ei va fi ca acel al Propasirei, foaie stiintifica si literara ce s-au publicat la anul 1844, si ca fiecare numar se va alcatui din cate o coala si jumatate.



Romania Literara va primi numai articole originale de literatura, iar cat priveste partea stiintifica pozitiva, le va deschide coloanele sale celor mai bune traduceri atingatoare de descoperirile folositoare a veacului nostru.

Numerile acestei publicari vor cuprinde felurite scrieri interesante, precum: articole din istoria patriei si de economie politica, romanuri nationale, descrieri de calatorie, cantice poporale, poezii alese si, intr-un cuvant, tot ce este menit a raspandi lumini, a aduce placere cetitorilor si a dezvolta limba romaneasca cu un chip masurat si intalept.

D. Alecsandri face chemarea tuturor literatorilor romani ca sa vie in agiutor foaiei sale prin scrierile lor, aceasta foaie fiind campul de intalnire frateasca a tuturor talentelor din tarile noastre."



La Romania literara se publica scrieri postume de Al. Beldiman, C. Conachi si N. Balcescu si noi de V. Alecsandri, Alecu Russo, M. Kogalniceanu, C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, C. Negri, D. Dascalescu, George Creteanu, G. Sion, Al. Odobescu.



Trebuie amintita si STEAUA DUNA,RII (1855-1856 si 1858-1860) Jurnal politic, literar si comercial", scos la Iasi de M. Kogalniceanu cu colaborarea lui Gr. Alexandrescu, C. Negruzzi, C. Balacescu, D. Dascalescu, A. Donici, G. Tautu, N. Istrati, I. Caragiali, CD. Aricescu, CA. Rosetti, Romul Scriban, Ioan Ianoy, V. Alexandrescu (UrechE). intre 1856-1858 a aparut la Bruxelles, sub titlul L Etoile du Danube, iar in 1859 a fuzionat cu Zimbrul si Vulturul, numindu-se Steaua Dunarii, Zimbrul si Vulturul.

Importante prin ceea ce au publicat in paginile lor sunt: DAMBOVITA, foaie politica-literara, scoasa la Bucuresti de D. Bolintineanu intre 1858-1860 si 1861-1862, cu colaborare a lui Gr.H. Grandea, I. Ionescu, D. Berendei, Pantazi Ghica si altii; REVISTA CARPATILOR (1860-1861), scoasa la Bucuresti de G. Sion cu colaborarea lui A.I, Odobescu, I. Ionescu, I. Voinescu, T. Aman, A.P. Ilarianu, A. Donici etc; FOITA DE ISTORIE SI LITERATURA, (Iasi, 1860)^ lui Hasdeu, cu colaborarea lui G. Tautu si D.A. Holban; in fine, REVISTA ROMANA, PENTRU STIINTE, LITERE, SI ARTE (1861-1863), a lui A.I. Odobescu, cu colaborarea lui V. Alecsandri D. Bolintineanu, Iancu Vacarescu, Ion Ghica, Gr. Alexandrescu, N. Filimon si altii.

Deoarece Revista romana aparea dupa infaptuirea Unirii, programul ei corespundea noilor cerinte spirituale:

Liberi de orice idee precugetata, dorind numai a propaga potrivit cu slabele lor mijloace, luminile si stiinta in tara lor, fondatorii Revistei romane, intr-o epoca de reorganizare ca cea prezenta, am simtit trebuinta de a deschide un camp de activitate studiilor serioase, de a aduna, precat se va putea, intr-o publicare periodica, rezultatul lucrarilor literare si al speculatiilor stiintifice ce pot grabi progresul Natiunii Romane.

Acea.,ta revista se va feri totdeauna de orice spirit de partida. Scopul ei va fi numai de a populariza cat de mult cultura literelor si gustul artelor, si de a raspandi in public notiuni despre toate ramurile stiintei".

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.