Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare








Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862) despre Sinteze literare





Literatura din perioada 1830 si 1862 continua literatura iluminista clasica din epoca de tranzitie, sporindu-si, sub impulsul ideologiei burgheze demoerat-revolutionare, spiritul militant, ca literatura romantic progresista. Trecerea de la formula clasica la cea romantica se face treptat, ambele metode coexistand o bucata de vreme sau persistand la unul si acelasi scriitor pana la sfarsit. Cei mai batrani scriitori ai epocii, dupa un debut clasic, parcurg o faza preromantica, ajungand la un romantism moderat cu inca vizibile reminiscente clasice. Este cazul retardatarilor Stamati si Asachi, nascuti in celalalt secol, in parte al luiflEliade, Negruzzi si Alexandrescu. nascut] dupa j_800, intrucatva al reprezentantului generatiei celei mai tipic romantice, ^.lecsandri, venita pe lume in 1819 (in acest an s-au nascut Balcescu, Russo, Bofln^neanu7 Filimon, CuciuraN)rSe poate spune chiar ca Ale(5sanrJri (n. 18T87a evoluat in sens invers, incepand prin a fi romantic si sfarsind prin a fi clasic. Acelasi amestec de curente contradictorii il descoperim si la unii din reprezentatii generatiei postpasoptiste, ca Odpbescu



Asa dar foaia noastra va fi un repertoriu general al literaturii romanesti, in carele, ca intr-o oglinda, se vor vede moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fieste-carele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau".

In scopul realizarii unei limbi literare comune, Kogalniceanu promitea o critica nepartinitoare, dar totodata sustinea ca va combate mania imitatiei modelelor straine, cerand o literatura inspirata din istoria nationala, din realitatile solului si poporului nostru:

Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national. Aceasta manie este mai ales covarsitoare in literatura. Mai in toate zilele ies de sub teasc carti in limba romaneasca. Dar ce folos? Ca sunt numai traductii din alte limbi si inca si acele de-ar fi bune. Traductiile insa nu fac o literatura. Noi vom prigoni cat vom pute aceasta manie ucigatoare a gustului original, insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi. Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii. Foaia noastra va primi cat se poate mai rar traduceri din alte limbi; compuneri originale ii vor umple mai toate coloanele."



Dacia literara a grupat pe cei mai importanti scriitori ai epocii, pe M. Kogalniceanu, C. Negruzzi, V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, C Stamati, Al. Donici.

Programul Daciei literare este reafirmat la PROPA,SIREA (ianuarie-octombrie 1844), aparuta tot la Iasi, sub directia lui M. Kogilhiceanu, V. Alecsandri si Ion Ghica, cu colaborarea lui C. Negruzzi, Iancu Vacarescu, Gr. Alexandrescu, N. Balcescu, Cezar Boliac, D. Bolintineanu, A. Donici, C. Negri, D. Ralet, M. Cuciuran.

Ziarele Pruncul roman si Poporul suveran, aparute in vremea revolutiei, erau redactate de scriitori, primul de CA. Rosetti si E. Vinterhalder, al doilea, de D. Bolintineanu, N. Balcescu, Cezar Boliac, Gr. Alexandrescu si altii. Dar scopul lor imediat nu era literar. intaia revista de prestigiu dupa. Propasirea este ROMANIA LITERARA a lui Vasile Alecsandri, aparuta in 1852, retrasa din circufatie si reaparuta in 1855 la Iasi, un singur an. Ca revista continua PROPA,SIREA, vedem dintr-o instiintare, datata decembrie 1854:

D. Alecsandri face cunoscut publicului cititor din tarile romanesti ca de la 1 ghenar 1855 aceasta foaie va iesi o data pe saptamana, ca formatul ei va fi ca acel al Propasirei, foaie stiintifica si literara ce s-au publicat la anul 1844, si ca fiecare numar se va alcatui din cate o coala si jumatate.



Romania Literara va primi numai articole originale de literatura, iar cat priveste partea stiintifica pozitiva, le va deschide coloanele sale celor mai bune traduceri atingatoare de descoperirile folositoare a veacului nostru.

Numerile acestei publicari vor cuprinde felurite scrieri interesante, precum: articole din istoria patriei si de economie politica, romanuri nationale, descrieri de calatorie, cantice poporale, poezii alese si, intr-un cuvant, tot ce este menit a raspandi lumini, a aduce placere cetitorilor si a dezvolta limba romaneasca cu un chip masurat si intalept.

D. Alecsandri face chemarea tuturor literatorilor romani ca sa vie in agiutor foaiei sale prin scrierile lor, aceasta foaie fiind campul de intalnire frateasca a tuturor talentelor din tarile noastre."



La Romania literara se publica scrieri postume de Al. Beldiman, C. Conachi si N. Balcescu si noi de V. Alecsandri, Alecu Russo, M. Kogalniceanu, C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, C. Negri, D. Dascalescu, George Creteanu, G. Sion, Al. Odobescu.

Trebuie amintita si STEAUA DUNA,RII (1855-1856 si 1858-1860) Jurnal politic, literar si comercial", scos la Iasi de M. Kogalniceanu cu colaborarea lui Gr. Alexandrescu, C. Negruzzi, C. Balacescu, D. Dascalescu, A. Donici, G. Tautu, N. Istrati, I. Caragiali, CD. Aricescu, CA. Rosetti, Romul Scriban, Ioan Ianoy, V. Alexandrescu (UrechE). intre 1856-1858 a aparut la Bruxelles, sub titlul L Etoile du Danube, iar in 1859 a fuzionat cu Zimbrul si Vulturul, numindu-se Steaua Dunarii, Zimbrul si Vulturul.

Importante prin ceea ce au publicat in paginile lor sunt: DAMBOVITA, foaie politica-literara, scoasa la Bucuresti de D. Bolintineanu intre 1858-1860 si 1861-1862, cu colaborare a lui Gr.H. Grandea, I. Ionescu, D. Berendei, Pantazi Ghica si altii; REVISTA CARPATILOR (1860-1861), scoasa la Bucuresti de G. Sion cu colaborarea lui A.I, Odobescu, I. Ionescu, I. Voinescu, T. Aman, A.P. Ilarianu, A. Donici etc; FOITA DE ISTORIE SI LITERATURA, (Iasi, 1860)^ lui Hasdeu, cu colaborarea lui G. Tautu si D.A. Holban; in fine, REVISTA ROMANA, PENTRU STIINTE, LITERE, SI ARTE (1861-1863), a lui A.I. Odobescu, cu colaborarea lui V. Alecsandri D. Bolintineanu, Iancu Vacarescu, Ion Ghica, Gr. Alexandrescu, N. Filimon si altii.

Deoarece Revista romana aparea dupa infaptuirea Unirii, programul ei corespundea noilor cerinte spirituale:

Liberi de orice idee precugetata, dorind numai a propaga potrivit cu slabele lor mijloace, luminile si stiinta in tara lor, fondatorii Revistei romane, intr-o epoca de reorganizare ca cea prezenta, am simtit trebuinta de a deschide un camp de activitate studiilor serioase, de a aduna, precat se va putea, intr-o publicare periodica, rezultatul lucrarilor literare si al speculatiilor stiintifice ce pot grabi progresul Natiunii Romane.

Acea.,ta revista se va feri totdeauna de orice spirit de partida. Scopul ei va fi numai de a populariza cat de mult cultura literelor si gustul artelor, si de a raspandi in public notiuni despre toate ramurile stiintei".

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.