Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE




TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR despre Sinteze literare





Calistrat Hogas

Tonica prin influxul de aer alpin, proza de calatorii a lui Hogas s-a impus lent. Literar, Hogas e muntele, in care, inainte de Sadoveanu, a fost un explorator cu personalitate. Despre calator, toti citi l-au cunoscut se pronunta la unison : planturos, expansiv, un fel de tarasconez din muntii Neamtului, desi in natura se manifesta un alt Hogas, romantic, deschis clipei de sublim. Cum veselia lui e zgomotoasa iar risul izbucneste in hohote homerice, latura grava a fost mai putin observata. De retinut mai e o alta ipostaza. Scriitorul vrea sa urmeze lectia de simplitate a naturii, motiv ce determina la el o reactiune categorica impotriva convenientelor. Pledoaria pentru natura ia totusi un ton intelectual, incit carturarul incarcat de citate latinesti apare uneori mai reliefat decit omul muntelui. Hogas e un poet al cerului liber, dar si un carturar, un profesor, care, iesit din atmosfera orasului, abandoneaza tinuta de catedra, preferindu-i expresia mai libera. Fuga de lirism, in epoca, reprezenta o noutate. Jenat parca de afisarea starilor intime, el recurge constant la autoparodie si umor. Inteligenta cenzureaza clipele de sentimentalism, detasarea de lucruri dind memorialistului o fizionomie dezinvolta. Dupa un moment de sublim, la Agapia, intervine judecata rece, A repeta in gind un intreg capitol de gramatica inaintea lunii pline, care plutea visatoare in adincimile albastre ale spatiului, a atirna cite un punct de exclamatie de fiecare stea tremuratoare, a-ti largi, ca o pasere de noapte, pupilele, spre a viri prin ele intregul univers in suflet si a nu te alege, mai la urma, decit cu ce se alege o bufnita, iata desigur starea cea mai de plins, in care se poate afla cineva".

Sinteza de vitalism frenetic si intelectualism moderat, creatorul Parintelui Ghermanuta face dreapta masura bucuriei simturilor si reveriei intelectuale. in prima perioada (Amintiri dintr-o calatoriE), mai puternica e latura vitalista, tineretea calatorului risipindu-se in apostrofe, interjectii si exclamatii. Se observa nu atit un senzualism cit un senzo-rialism robust, caracterizind un om cu simturile sanatoase. Drumetul si insotitorul sau imprumuta parca ceva din firea vietuitoarelor padurii, atit ajunsesem de usori si de inde-minatici, atit de bine invatase piciorul nostru a-si mladia talpa pe unghiul ascutit al pietrelor". Metafore si comparatii intaresc constatarea despre acuitatea senzoriala. Florii singuratatii iti racesc inima" ; la Agapia, natura iti pune sub ochi o salba de margaritare pe o tava de smaragd" ; de pe Halauca se revarsa o cascada de aer subtire si race" ; la o stina mirosul caracteristic de oaie, amestecat cu cel de brinza, strabate pina-n creieri" ; in alt loc tacerea tiuia in urechi". Sint senzatii cromatice, olfactive, acustice, in asociatii felurite, vizind contactul direct cu materia.

Se dezvaluie in acelasi timp latura fantezista, carturarul fiind inainte de toate un imaginativ cu fantezie vagabonda", gata sa escaladeze din lumea reala spre lumea visurilor si a contemplatiunii", cum se comporta undeva in valea Sa-basei. Lucrurile prind viata, intr-un animism universal care devine sistem. La Sahastrie, ruina si putrejunea rinjeau spaimintatoare de pe acopereminte si de pe pereti ; zidurile iarasi rinjeau si, rinjind, isi aratau dintii lor de caramida rosie de sub buzele vinete de un var odata alb". La Agapia, inchipuirii ingrozite" ii rinjeste" o calugarita de-o uritenie monstruoasa, un fel de stafie cu suvite sure de par, care-i atir-nau de toate partile capului ca niste serpi impleticiti in o mie de forme fantastice". Gorgona contemporana. Hiperbo-lizarea tinde spre grotesc, Hogas avind placerea deformarii si a caricaturii.



Mai multa atentie dobindeste in cea de a doua parte (in muntii NeamtuluI) omul, mai exact omul incadrat in peisaj, dar pendularea intre real si fabulos se mentine, cum se pastreaza si raportarea continua la mitologie. Foarte tentat e Hogas de relevarea contrastelor. De o parte atitudini prometeice, in care oamenii tari infrunta elementele, de alta personaje comice sau caricaturale. Simpatia franca pentru viata de salbatic" se loveste de tivilizatie", de formele stilate, insa natura si civilizatia nu sint termeni oponenti in mod absolut. Drumetul are nostalgia starilor elementare, dar primitivismul lui e al unui intelectual. Deprins sa mediteze sau macar sa contemple; se ridica din concretul geologic si geografic in universal, desi filozofia lui se dovedeste banala si calatorul insusi e primul care o persifleaza. Un paradox i se potriveste, totusi : Atomul devine imensitate !

    Te cauti si nu te gasesti nicaieri, sau te cauti si te gasesti pretutindeni !

   "

Vazuta asadar ca un amestec de realitate si poveste, na-tm-a se dezvaluie necontenit in ipostaze inedite, a caror fragezime ineinta. De aici apetenta pentru dimensiuni imense si hiperbola, iar ca formula stilistica pendularea intre clasicism si baroc. Hogas e un solar, un clasic, amator de privelisti cristaline,~~ctar sl" un fantast inclinat spre analogii mitologice. Secundele de echilibru sufletesc" de care vorbeste odata (Spre PipiriG) sint rare, caci clasicistul e un temperament focos. Tranzitia de la divinizarea naturii la viziunea comica a oamenilor devine sistem. Starilor sufletesti profunde le urmeaza viziuni teatrale, de un retorism accentuat. in acelasi spirit, reminiscentele mitologice si comparatiile dezvoltate de tip clasic se intilnesc cu pitorescul folcloric. Eteronomia aceasta se constituie insa intr-un stil cit se poate de personal, in care neologismul, fenomen neasteptat la un apologet al traditiei, pigmenteaza fraza, dindu-i vibratie. Prietenul de drumetie devine astfel : scumpa mea antiteza" sau gratiosul meu Faun" iar natura e galvanizata, parca, de curentul viu" al cugetarii. Drumetul vorbeste de sacrosanta infatisare" a unui prosop cu miros heteroclit", de fripturi anahoretice", de un covrig fosil" si de fluturi hipnotizati de lumina". il farmeca o rodomontada a stihiilor". Cu ,,o destoinicie de matematic" un cioban inscrie meridiane si paralele pe hemisferul cald al mamaligii", care se transforma in fierbinti corpuri geometrice". Iapa calatorului, Pisicuta, e un grifon inaripat"

Desi prima parte a operei, Amintiri dintr-o calatorie, era elaborata cu mult inainte de intemeierea Vietii romanesti, unii i-au aplicat in ansamblu eticheta de poporanist. Precum la alti contemporani, simpatia pentru taranime e afirmata consecvent, semnificativa fiind prefata pregatita pentru editia din 1912, un fel de confesiune patetica, aparuta postum (in ziarul Avintul, Piatra-Neamt, 1930, nr. 64). Fenomenul artistic popular, despre care emite opinii entuziaste, il preocupa in conferintele tinute Ia Piatra-Neamt, la manifestarile societatii Asachi", la Roman, in cercul societatii culturale Miron Costin", ulterior, la Iasi, in cadrul societatii Arhiva". Petrecerile la tara, Povestile populare ineinta prin autenticitate ; in Citeva cuvinte asupra psihologiei si caracterului popular la romani atentia oratorului e atrasa de particularitati etnografice. Doua trasaturi sint discernabile in viziunea sociala a lui Hogas ; adeziune la ideile vechiului curent is-torico-poporan de la Dacia literara si anticosmopolitism. Silit sa se indeparteze de simplitatea naturii, prozatorului ii repugna babilonia cosmopolita" care ofileste simtirea burgheziei. ..Departatul si cultul apus a aruncat peste poporul din orasele noastre podoabele sale exotice, iar peste sufletul lui a infiltrat simtiri si cugetari mercantile".

Aspiratiile amantului naturii" le aflam din propria-i marturisire, in tonul unui Creanga mai patetic : Nu stiu cum vor fi altii cit despre mine, stiu atita, ca pierd masura timpului, de indata ce ramin pe voia sloboda a pornirilor mele de salbatic, cind adica, biruit de dragostea neinfrinta a singuratatii, imi sterg urma dintre oameni si ma mistui, sub imboldurile ei, in necunoscutul larg al naturii, ca o frunza minata de nestatornicia vanturilor" (Spre NichiT). Scotocind ascunzisurile tainice, drumetul se bucura in sine, copilareste, dar nelinistit la gindul de a fi tulburat misterul padurilor multiseculare, isi arata remuscarea ; Urma omului in aceSte locuri rapea ceva din maretia singuratatii si se amesteca jignitor in sublimul intregului" (Spre manastirI). Fiindca vechile pagini de calatorie cu aerul lor didactic si aproape geografic" nu satisfaceau, prozatorul isi ia libertatea de a privi peisajul in mod subiectiv", aspirind sa introduca o nota noua in literatura romaneasca". Descriptia devine o sinteza de realism, aventura si poezie. Sentimentul de plenitudine se traduce in mari fraze retorice, in placerea de a comunica, nu cu masura, nu sistematizind la rece, ci capricios, schimbator de la o clipa la alta. Grandiosul, suavul, grotescul, marcheaza trepte estetice, jurnalul drumetului desfasurindu-se sinuos, intr-o nota eroica si comica.

Daca la precursori si contemporani, natura in planul artei, alcatuia un acompaniament plastic al dragostei si reveriei romantice, o data cu Hogas ea devine prim-plan, expresie concreta a universului. Flora marunta si fauna in special fauna, care sub aspect cinegetic cla farmec tablourilor sado-veniene -- sint lasate in umbra, in avantajul grandiosului. Preferintele calatorului merg spre raritatile geologice, spre abundenta vegetala, prezenta oamenilor fiind relativa. Nu rareori, peste codri sufla un vint de mari singuratati. Pe scurt, padurea ii apare pe doua planuri : pictural, ca expresie a vitalitatii, si etic, imagine a totalei libertati. Eu cred ca padurile au suflet, si in sufletul lor, dragoste de mama, pentru toate vietatile ce se adapostesc la umbra ocrotitoare a sinului lor" (Parintele GhcrmanutU). inainte de a exulta in fata sublimului, se iveste un fel de pietate, natura devenind obiect de adoratie : Natura" (cu majuscula). Omul urca pe trepte vii de verdeata in templul sfint al naturii" (SinguR). Nu o data, decorul e proiectat in fantastic, cu toate consecintele posibile, frumosul real fiind infrumusetat pina la transfigurare. intr-o pagina din Floricica, prozatorul isi arata parerea de rau ca nu are virtutile unui pictor regret sui-generis, fiind structural pictor (un pictor in yorbE). Cind vrea sa concretizeze, retina lui inregistreaza contururi,volume, culori. Floricica devine o frumoasa cariatida" iar parintele Ghermanuta : cafeniul meu calugar". Deci, relief si culoare. in viziunea unui asemenea observator, natura infinita in acorduri noi, se diversifica necontenit, luind infatisari caleidoscopice. Tabloul obisnuit se invecineaza cu mirificul. Totusi, daca vrind sa descoperi urma drumetului planturos si elastic, mergi pe urmele lui, prin paduri alpestre, te intrebi derutat : unde va fi gasit el marile singuratati hi-malaiene, obstacole descrise cu surizatoare grandilocventa si prilejuri de eroisme mitologice ? Caci, la drept vorbind, oricit de impozanti, muntii Neamtului nu au nimic terifiant.

Ca si atunci cind evoca intilniri cu gazdele prin sate ori popasuri pe la manastiri, pictorul retine tablouri tipice : rasarituri si apusuri de soare, vederi panoramice, carari de codru intortocheate, in decorul primitor al verii. Daca in realitate nu apar nici imense bariere naturale, nici fauni si nimfe, nici ciobani taiati in linii de uriasi", inseamna ca drumetului de la sfirsitul celuilalt veac i-a placut sa exagereze. Mitologizarea prezentului, artificiu cu abstract para-distic, a trebuit temperata spre a nu duce la manierism. Tranzitiile de la sublim la grotesc, de la real la fantastic, de la patetic la satira deschid porti spre tarimuri variate, in care o data intrat scriitorul-calauz devine un alt Virgiliu intr-o peregrinare spectaculoasa si invioratoare prin muntii Moldovei. Tehnica evocarii e aceea a poemului in proza, cu sugestii muzicale :

Brazii suri si neclintiti, cu trunchiuri netede si goale, se ridicau incremeniti si drepti pina la inaltimi ametitoare ; iar din bolta ciuruita de umbra neagra-verde, alcatuita din crengile imbratisate sus de tot, ca printr-o sita deasa, se cerneau in linistea larga a padurilor picaturi de cer albastru; si fulgi nestatornici de lumina aurie cadeau peste mine de pretutindeni. De jur imprejur, privirea ti se oprea pe fundul padurii, ca pe un zid de umbra departat; ai fi zis ca te afli sub o imensa bolta de templu sprijinita de mii de coloane, din inaltimea careia cu greu mai strabatea inlauntru lumina ogivala a cerului. Chep-tanusii mici si negri cu gulere rosii si verzi lunecau in spirale tacute si iuti pe trunchiul arborilor in sus; veverite negre si rosii cu cozi tufoase si lungi, din incheietura inalta a unei crengi isi cumpaneau zborul spre copacul dimpotriva; ciocanitori si ghionoaie cu pliscuri de otel tocau in arbori si padurea rasuna larg a sec Peste crestetul (nalt al brazilor luneca vintul ca un riu nevazut si taindu-se in frunza lor ascutita trimitea pina-n departari tinguitoare si prelungi glasuri de orga. (Spre NichiT).

Ca pictorul e un rafinat, un carturar, o demonstreaza imensa bolta de templu" sprijinita pe mii de coloane", lumina ogivala a cerului", spectacolul cu tinguioase glasuri de orga" in alt loc, o furtuna in munti, cu vuiete napraznice, capata dimensiunile unui adevarat potop. Fierbeau vazduhurile si cerurile clocoteau sub descarcarile zguduitoare ale tunetelor si pamintul infricosat se cutremura nemernic, pina in cele mai din adinc ale temeliilor sale, sub ropotul de traznete care cadeau asurzitoare prin intuneric, ca niste boambe de flacari si spulberau, ca si cum ai sufla intr-un potop de tarina fruntile indraznete ale celor mai sumeti dintre muntii sai" Viziunea e regizorala, cu fast dramatic, fundalului plastic asociindu-i-se un decor sonor. Avalansa de imagini vizuale si cumulul de senzatii sonore (cu efecte onomatopeicE) sugereaza o naruire a lumii ; urgia vijelioasa" si izbirea neintrerupta" infioreaza genuni adinci", departari intunecoase". Verbe frecvente (la imperfecT) intretin impresia de huruit continuu cu ecouri infricosatoare : stineile se rostogoleau", brazii - se fringeau", gemetele lor umpleau departarile".

Cite o furtuna ca aceea din episodul intitulat Singur, cite o isprava eroica de felul trecerii peste Tazlaul umflat de ploi implica un fior secret pentru grandiosul naturii dezlantuite, omul raminind totusi un privitor sigur de sine. Tinerii giganti de la Tazlau, construiti in dimensiuni colosale", pe masura muntilor, sint niste zeitati pasnice ale locului in ochii carora natura se oglindeste cu un soi de seculara indiferenta. Desenati pe un fundal aproape mitologic, falnicii pastori din muntii Neamtului .dioscuri in itari si opinci, apartin zonei inalte a pietrei si muschiului spre care prozatorul priveste cu satisfactie. Abundenta de epitete hiperbolizante ramine in esenta o modalitate stilistica. Vorbirea grandilocventa, elanul liric patruns in stil nu modifica dimensiunile. Se vorbeste mereu de uriasi, insa totul o simpla conventie ; figurile le sesizam in limite normale. Sgribincea si Hutan, atletica pereche din peisajul corintian de la Tazlau, sugereaza forta (virtutea", ar zice Creanga) atribuita legendar oamenilor din preistoria lumii : Asa-mi inchipui cu uriasii vor fi strabatut marile cu apa pina la glezne". Intre admiratie si dojana simulata, drumetul (calare pe PisicutA) li se adreseaza semnificativ : Mai flacai, ia cautati de mai rariti cel pas, ca cu mersul vostru aveti sa-mi oftigiti iapa pina-n Tazlau".

Ca nota generala, calugarii intilniti de Hogas sint niste tarani in anteriu pe care dogma nu-i preocupa aproape de loc, de aceea nici nu se simt stingheriti de limbajul bisericesc. Cu lunecarea-i de, sopirla", calugarul Ghermanuta pare o jivina" agera a padurii. Fizionomia reflecta trasaturi morale : Fata lui slaba si vestida si cele doua bucle sure si mari de par imprastiat, ce-i tisneau pe timple de sub comanacu-i parca prea strimt si barba lui carunta ce se prelungea spre pamint in lungi si plingatoare suvite de lina incilcita", traduc un suflet elementar. Fata de calugarul care-i oferise in padure, ciuperci fripte si pilde, calatorul simuleaza respectul : Ce mare si sublim era parintele Ghermanuta !

    Ce mic si netrebnic ma gaseam eu fata de dinsul !

   " La interval de citeva pagini, dupa ce monahul isi arata slabiciunile, intervine o apreciere contrara : Ce mic si netrebnic era parintele Ghermanuta !

   "



Un personaj de salon care statuse doisprezece ani la Paris" e domnul Georges" (model real profesorul A. 1). Io-nescu de la Liceul InternaT), unul din primii snobi din literatura romana. Cochet, galant, domnul Georges exceleaza in disecarea puilor prajiti" si in stiinta jocurilor de societate", suscitind prefacuta admiratie a drumetului, care, pentru efect de contrast, pozeaza in rustre". Referintele despre convivul din casa Floricicai, de o ironie muscatoare, atesta la Hogas virtuti de pamfletar ascuns. Gratioasa matroana (fiica a protopopului N. Conta, cu proprietati la Dumbrava-RosiE) are profilul unui portret de Domenico Veneziano, idealizarea fiind un mijloc de a atrage atentia asupra modelului : O singura data in viata mea am simtit parerea de rau ca nu sint pictor !

   ". Cind Floricica se iveste decorativ in cerdacul casei de tara, in haina alba de dimineata si cu capul slobod invaluit intr-o grimea tot alba si cu turturi de margele" rosii pe margine", clasicistul reflecteaza : o mai frumoasa si mai de-savirsita cariatida nu se putea inchipui" Citeva pagini mai departe, cariatida antica" se transforma insa intr-o Venera impletind la coltun". Hogas nu suporta sa duca prea multa vreme, in spate, povara ucigatoare a sublimului" (SinguR). Umorul rastoarna comparatia mitologica in avantajul actualizarii familiare.



Prin abundenta de referinte la cei vechi (partial cenzurate de G. Ibraileanu la Viata romaneasca), literatura lui Hogas a ridicat discutii, unii considerindu-1 clasicizant sau ho-merizant" (E. Lovincscu, Vladimir StreinU), altii un clasicist baroc" (Serban CioculescU). Unora le-a aparut mai caracteristic fondul clasic, sub forma procedeelor stilistice, altora exuberanta, frenezia (G. CalinescU) ca expresie a unui temperament vitalist. Opera lui Hogas, afirma E. Lovinescu, nu e nici contemporana si nici macar specific nationala, ci pluteste peste rasa si peste timp Ea dateaza de cel putin trei mii de ani, din epoca poemelor homerice si, prin violenta lirica cu care sint adorate fortele naturii, de mai demult, din epoca marilor epopei indiene". Aspectul clasicist 1-a impresiona^ si pe Tudor Vianu : Calistrat Hogas este un clasicist, un academizant". Dar in acelasi timp, se exprima observatia ca scriitorul trage din stiinta sa clasica o semnificatie de amor propriu pe care avem dreptul s-o declaram prefacuta" (Arta prozatorilor romanI).

Nu fara orgoliu, prozatorul utilizeaza pina la risipa depozitul de cunostinte, aratind slabiciune pentru aforismul cult. N-o face insa cu mare smerenie. Aici sta, pare-se, dificultatea clasificarii : in ambiguitatea atitudinilor. Dincolo de simpatia pentru capodoperele clasice, se remarca la Hogas tentatia parodiei. Ca nota generala, el cocheteaza cu stilul celor vechi fara a fi un neoclasic grav, apasat de constiinta antichitatii : Nu cred sa fi mostenit mare lucru din firea vreunui erou antic", scrie o data, fara echivoc (Pe SestinA). Dar in singuratati montane, drumetul adopta tinuta unui alt Romulus, gata sa ameninte cu moartea pe oricine ar trece peste zidurile asezarii lui temporare. Apelul la clasicism, vi-zind confruntarea dimensiunilor, declanseaza umorul. Uscativul calugar Ghermanuta devine un Achates. cel mai mester al vechimii in scaparatul cu amnarul". Lupta Pisicutei (grifon inaripat") cu o musca e o epopee mareata si crincena". La umbra unui copac, drumetul se compara cu Prometeu. Atit numai ca pe Prometeu il ciupeau de pintece si de nas vulturii cu pliscuri de fier ai lui Zefs, in timp ce pe mine ma piscau de spate si de ceafa o intreaga republica de furnici" (FloricicA). inconjurat, alta data, de un stol de fete si neveste, cugeta ironic : Un Apolone ca mine si un cerc de gratii ca acestea, numai la Pipirig se poate gasi" (Spre PipiriG). Paginul Hogas coboara zeii din Olimp la nivelul celor mai lipsiti de aureola dintre paminteni.

Utilizind fabulosul mitologic, el o face din perspectiva unui modern. Prin aceasta, Hogas e un continuator al lui Odobescu. Aliajul de arhaic si modern e vizibil si in limbaj, opera memorialistului avind un caracter mozaical. Termeni regionali (jachila, brusnat, izihie, chisnovat etc.) se invecineaza cu neologisme in asociatii neobisnuite (fripturi ana-horetice, covrig fosil", miros heteroclit", apologia jirului" etC). Procedeelor vechii poetice li se transmite energie, fraza ampla, comparatia hiperbolica, epitetele plasticizante, digresiunea capatind intrebuintare larga. Umorul are alte trasaturi decit al lui Creanga, cu care a fost comparat.

Fiu al protopopului de Tecuci Gh. Dimitriu, (nascut dupa toate probabilitatile la 19 aprilie 1847), Hogas deveni in 1859 elev al Academiei Mihailene" din Iasi, unde avu profesor pe Titu Maiorescu. Colegi de clasa erau A. D. Xenopol, Al. Lam-brior, V. Conta, G. Panu, C. Dimitreseu-Iasi, viitoare personalitati. in 1867, finind cursul invataturilor la liceul de Iassi", absolventul se inscria in rindul studentilor regulati" ai Universitatii iesene, acum in al saptelea an. Printr-o interventie a protopopului pe linga mitropolitul Calinic Miclescu, studentul in bransa literara" fu gazduit intr-o chilie in incinta mitropoliei. Interesante amintiri de student" sint consemnate sub titlul La calugarie. Selectionat la un concurs din septembrie 1869 pentru catedre vacante, fu numit (cu doi ani de studii universitarE) profesor si director la gimnaziul comunal infiintat la Piatra-Neamt. intr-o modesta foaie, Situatiunea (redactata cu altiI), criticind abuzurile, pedagogul intra in conflict cu autoritatile locale. Ministrul de instructie liberal Gh. Chitu dispuse desfiintarea gimnaziului, determinind transferarea cenzorului de moravuri la Tecuci si Iasi.

La reinfiintarea gimnaziului din Piatra-Neamt (prin zelul colonelului Roznovanu, amic al scriitoruluI), Hogas reveni ca director. Calatoriile in munti, tacilo, solo e senza compagnia", reluate, intra permanent in programul estival. Uneori la ascensiunile cu Hogasel" pe Ceahlau participa si Guta Panu ; la Durau poposesc la o Axinie mestera la facut borsuri poate si calauza pe Sestina. La Procov trag la calugarul Iovinadie, singurul ascet din galeria drumetului. Casa lui Hogas e vizitata de Caragiale, in 1881 1882 revizor scolar al judetului Neamt. Pe un perete al camerei de lucru se vede portretul lui Garibaldi, erou al unificarii Italiei. Entuziast, profesorul adapostise intr-o alta camera loggia" societatii gari-baldiene din oras. La 10 aprilie 1881, cu doua luni inaintea Contemporanului, aparea la Piatra revista lunara Asachi, stiintifica si literara". Hogas e in comitetul de redactiune**. in intervalul 1882 1884, in sapte numere ii apar sub titlul general Amintiri din o calatorie (dupa ce publicase versuri in Co-respondentia provinciala, 1874) primele scrieri.

Din nou in conflict cu autoritatile, in octombrie 1886 profesorul se stramuta la gimnaziul din Alexandria, unde sta pina in iulie 1891, cind e transferat, tot director, la gimnaziul din Roman. Solicitat de A. D. Xenopol, publica din nou in Arhiva (1893 1894) uitatele Amintiri din o calatorie, tiparite cu un deceniu inainte in revista Asachi. Cu sprijinul lui Xenopol, in octombrie 1898, calatorul cu imensa palarie neagra" si vestita sa manta, care ar fi putut sta cu cinste si pe umerii de stinca ai Panaghiei" (Cucoana MarietA), e profesor la Iasi, la Liceul Internat. Coleg de catedra cu V. Bogrea, Ioan Paul, Mihai Carp, Axinte Frunza, e apropiat de G. Ibraileanu (dilec-tul meu amic" , un estet literar de mina-ntii", care-1 determina sa reia scrisul. Viata romaneasca ii publica iarasi, acum remaniate si impartite in capitole, amintirile de drumetie, urmate de nuvele si povestiri : Floricica, Parintele Cherma-nuta, Singur, La Tazlau, Parintele Iovinadie, La Pingarati etc. De la Berlin, Caragiale cere, in unul din ultimele mesaje (1912), numerele recente ale revistei iesene : Mai ales de cele patru, cu povestirile lui Hogas, as avea nevoie" (Opere, VII, p. 192). Revenit din vacante la Iasi, prietenii ramasi la manastiri ii expediaza prin 1910 misive cu apelative bombastice : Batrinule Fakir si delicioasa scrumbie" Ilustrule Be-lezis si gratioasa balena" Dragalasa Giocondo si frumoasa Fiametta", semnate de G. Ibraileanu, G. Topirceanu, Izabela Sadoveanu si ceilalti, de la Viata romaneasca. in timpul razboiului, la Piatra-Neamt, suferind de em-fizem pulmonar, Hogas porni spre Iasi pentru un consult medical. Cazu ca un brad din sihla" (M. SadoveanU) la 28 august 1917, la Roman, unde se oprise la una .din fiicele sale. Peste putin timp fu reinhumat la Piatra-Neamt.



VOLUME : Pe drumuri de munte, Iasi, Viata romaneasca", 1914; Cucoana Marieta, nuvele, Buc, Bibi. Caminul", nr. 5, 1916; Floricica, nuvele, Buc, Bibi. Caminul", nr. 23, 1916; Parintele Ghermanuta, Buc, Bibi. ..Caminul", nr. 34, 1916; Pe drumuri de munte : Amintiri dintr-o calatorie, Iasi, Viata Romaneasca", 1921; Pe drumuri de munte : in muntii Neamtului, cu prefata de Mihail Sadoveanu, Iasi, Viata romaneasca", 1921; Pe drumuri de munte, cu o introducere de Vla-dimir Streinu. Buc. F.P.L.A., voi. I, 1944; voi. II, 1947; Pe drumuri de munte, cu un cuvint inainte de Gala Galaction si o prefata a editurii, Buc, E.S.P.L.A., (B.p.t.), 1952; Opere, editie ingrijita, glosar, bibliografie si studiu introductiv de Const. Ciopraga, Buc. E.S.P.L.A.. 1956.

REFERINTE : G. Topirceanu, Pe drumuri de munte, in Viata romaneasca, IX, 1914, nr. 10 11 12; Octav Botez, C. Hogas, in Viata romaneasca, 1915, nr. 10 11 12; G. Ibraileanu, Cei morti, in Viata romaneasca, XII, 1920, nr. 1 (repr. in Note si impresii,2920j; M. Sa-doveanu, Citeva cuvinte, in Viata romaneasca, XIII, 1921, nr. 9 (reprodus ca prefata la voi. In muntii Neamtului, 1921) ; Liviu Rebreanu, Raport de premiere, in insemnari si dari de seama privind activitatea Societatii scriitorilor romani, 1922; E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane, voi. IV, Evolutia prozei literare, Buc, Ancora", 1928 ; Ada Calzavaro, La vita e l opera di Calistrat Hogas, Roma, 1938 ; Serban Cioculescu, Un clasicist baroc : C. Hogas, in Revista fundatiilor, XI, 1944, nr. 11; Const. Ciopraga, Calistrat Hogas, Buc, E.S.R.L.A., 1960 (bibliografiE) ; 1. Negoitescu, Un turist romantic, in Scriitori moderni, E.P.L., 1967; Vladimir Streinu, Calistrat Hogas, Buc, Ka. tineretului, 1968.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.