Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului despre Sinteze literare





Etimologic, termenul de poezie provine din fr. poesie, lat. poesis, gr. poiesis, creatie", iar cuvantul liric" provine din fr. lyrique, derivat din lyre, lat., gr. lyra, lira", intrucat primele creatii de acest gen, datand din Antichitatea greaca, erau recitate cu acompaniament muzical de lira. Muzica, mai apoi muzicalitatea, au ramas, fle-a lungul veacurilor, un ideal de atins prin intermediul poeziei, un domeniu in care poezia se intalneste cu armoniile lumii.

Primele poezii europene dateaza din secolele VIII-VII i.Hr., fiind vorba la inceput de o lirica monodica, corala, expresia sentimentelor unui eu plural, colectiv. Primii poeti se gasesc in Antichitatea greaca si latina: Pindar, Alceu, Sappho, Anacreon, Vergiliu.

Termenul s-a impus totusi destul de tarziu, generalizandu-se abia in secolul al XVIII-lea: latinii foloseau termenul de carmina, in Evul Mediu italienii isi numeau productiile lirice canzoni, iar in Renastere se utiliza sinonimul partial ode.

Poetica traditionala defineste poezia lirica drept acea forma a creatiei literare in care poetul, vorbind in numele sau, exprima viziunile, sentimentele, trairile si aspiratiile cele mai intime, care dobandesc, de fapt, un caracter general-uman.

Poezia a fost, inca de la inceputurile ei, legata de doi factori importanti: figurile de stil, metrica, rimele, tot ceea ce alcatuieste seductia sonora a cuvantului, muzicalitatea (exterioara) si emotia, sentimentul.

Titu Maiorescu, in studiul O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867, stabilea doua conditiuni" pentru existenta poeziei, una legata de forma si alta de fond: A) conditia materiala: alegerea termenului celui mai pufin abstract (selectarea concretuluI), utilizarea adjectivelor si a adverbului, numite epitete ornante", personificarea, comparatia, metafora, tropul in genere; B) conditia ideala: emotia, un simtamant, o pasiune".

Se vorbeste, in programa scolara, de doua tipuri majore de poezie lirica, in functie de natura lor formala:



1. Lirica subiectiva, care are urmatoarele caracteristici:

- discursul liric se desfasoara la persoana I sau a ll-a;

- sunt prezente marci textuale ale eului liric, cum ar fi pronumele si adjectivele pronominale la persoana I, verbele la moduri si timpuri personale, la persoana I sau a ll-a;

- are un puternic caracter afectiv;

- are forma unui monolog (liriC);

- are un caracter confesiv, direct, apropiindu-se de definitia clasica a lirismului. Ex.: Sara pe deal, Dorinta de Mihai Eminescu, Testament de Tudor Arghezi, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga.

2. Lirica obiectiva sau lirica mastilor, a rolurilor, cu urmatoarele caracteristici:

- discursul liric se desfasoara si la persoana a lll-a, fara insa a renunta la exprimarea la persoana I sau a ll-a;

- locul marcilor textuale ale eului liric este luat de roluri, masti care se comporta asemenea personajelor din genul epic;

- are un usor caracter dramatic (care provine din introducerea dialogului in textul liriC) si chiar descriptiv si narativ.

Ex.: foarte multe dintre idilele dialogate ale lui George Cosbuc, Zburatorul de Ion Heliade Radulescu, Luceafarul de Mihai Eminescu.

Poezia a evoluat, a cunoscut acceptii si forme noi cu fiecare nou curent literar. Exista doua mutatii istorice fundamentale care marcheaza, in acelasi timp, doua etape de glorie ale poeziei: romantismul, legat de inspiratie, sensibilitate, imaginatie, expresie, sentiment, sensul adanc si ultim, divin al lumii si de muzicalitate; si epoca moderna, care mizeaza pe fantezie, puterile intelectului, sugestie, iar starea poetica" nu mai este data, ci este rezultatul unei cautari voluntare si lucide.

In romantism (sfarsitul secolului al XVIII-lea, inceputul secolului al XlX-leA), pentru care lirica este unul dintre genurile predilecte, poezia este considerata o expresie a emotiei", indisolubil legata de limbajul divin al lumii si de muzicalitate. Astfel, in romantism, poezia nu mai este o imagine picturala [ut pictura poesiS), ca in clasicism, ci reface vechea legatura cu muzica [ut musica poesiS). Matei Calinescu, unul dintre teoreticienii poeziei, observa ca: () prin contactul ei cu folclorul, poezia romantica adera la o tehnica muzicala, capatand adeseori caracterul de cantec (Lied-ul se constituie aproape ca un geN)".

Poeziei moderne (incepand cu a doua jumatate a secolului al XlX-lea, cu marii poeti francezi Charles Baudelaire, Mallarme, Arthur RimbauD) ii sunt atribuite urmatoarele caracteristici:

- se defineste in opozitie cu traditia, care apara un anume ideal de frumusete neschimbator si transcendent, modernismul insemnand noul, schimbarea, diferenta;

- artistul modern cauta caracterul frumosului actual", tocmai de aceea accentul cade pe originalitate;

- originalitatea poetului modern se legitimeaza de regula prin anormalitatea" demersului sau (Rimbaud: Mai bine sa te urasca lumea decat sa fii normal"). Anormalitatea se anunta deci ca un principiu al artei moderne (Baudelaire: Placerea aristocratica de a displacea"); .

- instaurarea artificialului si eliminarea naturalului: referintele noilor artisti sunt la lumea marilor orase, la epoca tehnicii;

- transformarea negativului, a uratului in frumusete, fascinatie (modernismul nu mai tolereaza vechiul concept de frumusetE);

- frumosul modern da un sentiment de instrainare, de mister si, in cele din urma, de nefericire" (BaudelairE), un frumos in acelasi timp infernal si divin;

- arta este un construct al imaginatiei;

- se descopera analogii si legaturi noi, cum ar fi cea intre poezie si matematica (vezi poezia lui Ion BarbU), ceea ce duce la ermetizarea poeziei;

- intelegerea artei moderne presupune initiere;

- ruptura cu traditia si, adesea, revolta impotriva mostenirii crestine;

- indepartarea de real si nazuinta spre poezia pura";

- exista o disonanta intre forma si continut, ceea ce genereaza ambiguitate, aparenta incoerenta, tensiuni nerezolvate etc.

- transcendenta goala (Dumnezeu a murit");

- teoria magiei limbajului si a fanteziei, cultivata mai ales de catre adeptii poeziei pure", printre care se numara Mallarme si, la noi, Ion Barbu;

- inaderenta la real, respingerea dispretuitoare a lumii reale, de-realizarea realului: arta descompune intreaga creatie si apoi creeaza o lume noua care nu mai admite controlul dupa oranduielile normale ale universului;

- poezia moderna se bazeaza pe metafora, de aceea a fost numita poezia metaforei; metafora este constituita din alaturari socante, aparent incompatibile. Nu se naste din necesitatea de a reduce necunoscutul la cunoscut; ea realizeaza marele salt de la eterogenia partilor ei la o unitate care, insa, nu e posibila decat in experimentul lingvistic;

- imperiul poetic al spiritului modern este lumea ireala creata de el insusi, care nu exista decat in virtutea cuvantului. Poezieri se da un statut cu totul aparte, structural opus prozei si ireductibil la orice alta activitate creatoare umana;

- poezia moderna este chemata sa-si gaseasca natura proprie, nealterata, singulara, golindu-se de orice date ale existentei cotidiene, de orice experienta senzoriala directa, de orice continut anecdotic, adevar practic sau sentiment personal; o poezie eliberata de subiect;

- convingerea ca numai in zona inefabila a limbajului poate sa traiasca o poezie imaculata, pura; cu alte cuvinte, modernii sunt convinsi ca poezia poate sa traiasca exclusiv prin si in limbaj;

- cum materia prima a limbajului este limbajul, el trebuie scos din functia lui curenta de comunicare (bazata pe sensuri notionale si legaturi sintactice logicE) pentru a i se activa virtutile ascunse, strict sugestive. Metafora este un astfel de mijloc, iar clasificarea lui Hugo Friedrich Cuprinde mai multe tipuri, in functie de structura sintactica:

A) metafora predicativa: chitara e o fantana plina de vant";

B) metafora atributiva: tarmuri cu frunti de sarpe";

C) metafora apozitiva: biserica, femeie de piatra";

D) metafora absoluta: soare-gat taiat";

E) metafora genitivala: scrumul stelelor". incearca!

    Scrie un eseu despre poezie pornind de la unul din citatele urmatoare:

1. G. Calinescu: () poezia este un mod ceremonial, ineficient, de a comunica irationalul, este forma goala a activitatii intelectuale. Ca sa se faca intelesi, poetii se joaca, facand ca si nebunii gestul comunicarii fara sa comunice in fond nimic decat nevoia fundamentala a sufletului uman de a prinde sensul lumii." (Curs de poezie", in voi. Principii de estetica, Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1968)

2. Matei Calinescu: Poezia nu exprima, ci creeaza Frumusetea, care e elevatie, miscare spirituala ascensionala; expresia, chiar daca exista, nu mai e un scop, ci un mijloc; obiectul poeziei nu mai e relativul (si subiectivuL) act de comunicare, stabilirea unei comuniuni emotionale; nu mai e nici transmisiunea vreunei cunoasteri (fie ea cat de intuitiv obscura) care sa poata constitui, ca la romanticii germani, inceputul unei noi filozofii abisale, mai adevarata decat cea traditionala; obiectul poeziei devine propria ei creatie ca tensiune spre absolutul obiectiv si inaccesibil. Frumusetea nu-i altceva decat expresia acestei inaccesibilitafi." (despre Edgar Allan Poe, unul dintre intemeietorii poeziei moderne, in Conceptul modern de poezie. De la romantism la avangarda, editia a ll-a, postfata de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45, 2002)

3. Hugo Friedrich: Modernii se revolta impotriva romantismului pentru ca stau sub vraja lui. Poezia moderna e romantism deromantizat." [Structura liricii moderne de la mijlocul secolulpi 19 pana la mijlocul secolului 20, Irad. de Dieter Fuhrman, Editura pentru Literatura Universala, 1969j

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.