Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare








STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE despre Sinteze literare








Cuvantul stil vine de la latinescul stylus care inseamna condei. Naturalistul francez Buffon definea, inca de la mijlocul secolului al XVIII-lea, stilul ca fiind intrebuintarea individuala a limbii, afirmand ca "stilul este omul insusi" ("le style c est Phomme meme"). Asadar, el considera ca fiecare individ are stilul sau, de aceea 1-a definit stil individual, iar in functie de imprejurarile in care cineva vorbeste si de starea de spirit in care se gaseste, stilul poate fi:

A) stil neutru (indiferenT): un raspuns dat unui trecator;

B) stil familiar (apropiat, intiM): folosit intre "ai casei" sau cu prietenii;

C) stil solemn (grav, ceremonios, protocolaR): se adreseaza unei oficialitati, unei persoane importante in ierarhia sociala.

Tudor Vianu, estetician, defineste stilul ca fiind ansamblul notatiilor pe care vorbitorul sau autorul le adauga expresiilor sale tranzitive.

Ion Coteanu, lingvist, afirma ca "poetic sau nu, stilul este si expresia verbala a unui mod de a gandi".

CLASIFICAREA STILURILOR sa facut in functie de exprimarea oamenilor, dupa apartenenta lor la un grup social, fapt ce imprima in vorbire sau scriere anumite particularitati comune grupului respectiv. in general, se admite existenta urmatoarelor stiluri functionale ale limbii:



A. Stilul beletristic este folosit in operele literare, de aceea se mai numeste si stilul literaturii artistice si are urmatoarele caracteristici:

- utilizarea imaginilor artistice, a cuvintelor cu sens figurat care, prin muzicalitate si forta sugestiva, contureaza imagini plastice in constiinta cititorului;

- cuvintele expresive, figurile de stil, topica si punctuatia sunt relevante pentru anumite stari afective ale autorului sau pentru ideile pur intelectuale sau notionale ale textului;

- se adreseaza mai ales imaginatiei si sensibilitatii cititorului, ideile trebuie - asadar - descoperite in expresia figurata si sugestiva a textului beletristic;

- este bogat in elemente lexicale: arhaisme, regionalisme, neologisme, elemente de jargon si argou care au ca scop reflectarea realitatii prin imagini sugestive si crearea unor efecte de natura emotionala;

- stilul beletristic este conotativ, deoarece cuvintele primesc sensuri noi, figurate, prin polisemie, bogatie sinonimica, sensuri secundare.



B. Stilul stiintific este utilizat in lucrarile cu caracter stiintific, tehnic si are urmatoarele trasaturi:

- transmite informatii asupra unor fenomene, obiecte, procese menite sa dezvolte teorii, conceptii si idei, sa relateze rezultatele obtinute prin investigarea diferitelor domenii ale realitatii sau sa precizeze tehnologii cu caracter aplicativ;

- comunicarea se realizeaza prin notiuni stiintifice, rationamente riguroase, clare, precise;

- pune in lumina ideile, adresandu-se gandirii logice, nu sensibilitatii cititorului;

- cuvintele se folosesc cu sensul propriu, nu figurat;

- vocabularul stiintific cuprinde numeroase neologisme, termeni de specialitate cu circulatie internationala;

- uneori, limbajul stiintific cuprinde si elemente expresive, cuvinte cu valoare afectiva cu scopul de a intari un punct de vedere al autorului, de a sublinia o concluzie, exprimand si adeziunea afectiva a autorului la pozitia intelectuala ilustrata prin argumentatie logica;

- stilul stiintific este denotativ, adica utilizeaza cuvintele in sens propriu, termeni de specialitate, termeni ce vizeaza precizia comunicarii



C. Stilul administrativ (oficiaL) este folosit in actele oficiale emise de diverse firme, institutii si intreprinderi (adeverinte, certificate, expertize, procese verbale etC) sau in cele adresate unor oficialitati de catre persoane fizice ori juridice (cereri, memorii, reclamatii, actiuni in justitie etC);

- apeleaza la clisee sau formule lexicale: "Se adevereste prin prezenta.", "Va aducem la cunostinta ca";

- se folosesc obligatoriu alineate, paragrafe, articole numerotate ("art.3") in scopul scoaterii in evidenta a ideilor ce se vor subliniate in actul oficial, precum si pentru claritatea acestora;

- exprimarea este lapidara (concisa), clara, neutra, obiectiva;



D. Stilul publicistic (jurnalistiC) este caracteristic ziarelor si revistelor, articolelor de presa ce dezbat diferite probleme economice, culturale, stiintifice, sociale, politice etc; se foloseste atat in presa scrisa, cat si in cea audiovizuala:

- exprimarea este accesibila cititorului cu o cultura medie, urmarind informarea publicului si comentarea - pe intelesul tuturor - a ideilor si problemelor de interes public;

- stirile se redacteaza clar, succint, precis, la obiect;

- uneori, exprimarea recurge la un lexic bogat si variat, cu virtuti expresive, menit sa convinga si sa determine, in acelasi timp, stari afective.



CALITA,TILE GENERALE ALE STILULUI





1. Corectitudinea este respectarea stricta a regulilor gramaticale, a ortografiei in vigoare. Abaterea de la corectitudine duce la soleclsm. De exemplu: dezacordul ("ziaristii a participat la manifestareN), folosirea incorecta a acuzativului ("cartea care am luat-o"), cuvinte sau expresii enuntate gresit ("servici", "in ceea ce privesc problemele") etc.

2. Claritatea este data de folosirea cuvintelor cu sensurile lor de baza bine cunoscute. Abaterile de Ia claritate sunt:

- obscuritatea - stilul confuz, greoi;

- stilul echivoc - confuzie in exprimare, astfel incat nu se poate sti exact la ce se refera vorbitorul;

- nonsensul - exprimare fara logica, fara sens, deseori aberanta ("Industria romana e admirabila, e sublima putem zice, dar lipseste cu desavarsire"- I.L.CaragialE).

3. Proprietatea este calitatea stilului privind folosirea cuvintelor ce exprima exact ideea, apeland la sensul propriu, cel mai potrivit al cuvantului. Abaterile se produc din cauza necunoasterii sensurilor unor cuvinte si duc la un stil impropriu.

4. Precizia este capacitatea de a folosi cuvintele strict necesare comunicarii, de a gasi acele cuvinte care sa exprime cel mai bine ideea pe care vorbitorul doreste sa o transmita. Abaterile de la precizia exprimarii pot duce Ia:

- stilul prolix, difuz, bombastic, printr-o aglomerare obositoare de cuvinte inutile, ceea ce produce digresiunea. Definind un astfel de stil, Voltaire il numea "o mare de cuvinte intr-un pustiu de idei", iar Titu Maiorescu, referindu-se la "betia de cuvinte", afirma ca "boala se numeste lipsa de idei".

- pleonasmul este greseala de exprimare prin repetarea inutila a unor cuvinte ce exprima aceeasi idee ( "si-a adus aportul");

- tautologia reflecta saracia vocabularului, neputinta de a gasi cuvintele cu sensul cel mai potrivit in exprimare, din care cauza il repeta ("Am sa va arat cum arata coperta cartii"; "Urmeaza acum urmatorul invitat..,");

5. Puritatea este data de folosirea stricta a cuvintelor admise de simtul cultivat al limbii. Abaterile de la aceasta calitate a exprimarii reies din incultura, din lipsa lecturii, din imitarea fara discernamant a unor expresii ("faci misto!

   "), precum si din folosirea abuziva ori nejustificata de provincialisme, arhaisme, neologisme, barbarisme etc.



CALITA,TILE PARTICULARE ALE STILULUI

Stilul particular asigura originalitate operelor literare, scriitorilor si vorbitorilor, individualizandu-i si conferindu-le personalitate.

1. Naturaletea este exprimarea fireasca, curgatoare, necautata a ideilor, ce se inlantuie coerent, logic si clar, fiind receptate cu usurinta si cu placere de cei carora le sunt adresate. Abaterea de la naturalete duce la un stil afectat (cautat, teatraL) sau la un stil emfatic (bombastic, declamator, umflaT).

2. Concizia este exprimarea concentrata, lapidara, care apeleaza numai la cuvintele absolut necesare transmiterii ideii vorbitorului spre a fi inteleasa corect de receptor.

3. Simplitatea este capacitatea de a folosi cuvinte accesibile, de a acorda o atentie migaloasa in alegerea riguroasa a cuvantului care sa exprime cel mai elocvent ideea sustinuta .

4. Armonia (muzicalitateA) este data de sonoritatea calda, fireasca, ce incanta auzul si este ilustrata mai ales de poezie, dar este necesara si in exprimarea cotidiana. Abaterea de la armonia fonetica duce la cacofonie, adica alaturarea suparatoare a unor grupuri de sunete ce poate deveni uneori vulgara ("face ce poate", "cA« /a- Hgamintea", "economica care", "/A«/A«borator ").

5. Demnitatea stilului este data de folosirea cuvintelor cuviincioase, conferind exprimarii delicatete, finete, discretie si eleganta. Abaterea de la ceasta calitate duce la o exprimare vulgara, de prost gust, suparatoare.

6. Finetea stilului se realizeaza prin intrebuintarea acelor cuvinte ce exprima in mod subtil ideea, sensul, apelandu-se la aluzie, urmand ca cititorul sau interlocutorul sa descopere esenta comunicarii.

Referindu-se la stilurile functionale ale limbii romane, Ion Coteanu considera ca acestea constituie "un sistem lingvistic mai mult ori mai putin specializat in redarea continutului de idei specifice unei activitati profesionale".



Tudor Arghezi defineste stilul ca fiind "mestesugul de a da cuvintelor duritate, relief, culoare si insufletire".

O Sugestiva si metaforica viziune asupra calitatilor pe care trebuie sa le respecte stilurile folosite in comunicare o exprima poetul Lucian Blaga: "intaia si suprema lege a stilului literar (ine de regulile politicii financiare. Aceasta regula te invata sa nu emiti cuvinte pentru care n-ai acoperire in aur. Orice abatere de la aceasta norma duce la inflatie ".



Cateva exemplificari



Stilul beletristic:

"Avea in sufletul ei ceva ce nu putea sa spuna nimanui, iar aceasta nu pentru ca s-ar fi sfiit, ci pentru ca nu stia nici dansa ce are. Se temea ea insasi de sine, simtea c-o apuca din cand in cand o pornire navalnica si-i vine sa se duca, ea singura nu stia unde, si sa faca, ea singura nu stia ce. Mii si mii de primejdii, nenorociri peste nenorociri, zbuciumari peste zbuciumari, o viata plina de nevoie si de dureri: le presimtea, le stia parca pe toate cum vin". (Ioan Slavici - "Mara")

Stilul stiintific:

"Legea conservarii masei substantelor a permis descoperirea si a altor legi ale transformarilor chimice. Dintre acestea, in continuare se va studia legea proportiilor definite.

Demonstratie experimentala: Pe o sita de azbest se incalzeste un amestec, format din 4 g sulf si 3g magneziu pulbere. Amestecul se aprinde cu o usoara explozie si arde cu flacara stralucitoare. Produsul rezultat, o pulbere cenusie, este sulfura de magneziu MgS.

Reactia care a avut loc se poate exprima prin ecuatia: Mg + S = MgSExperimental, s-a dovedit faptul ca, daca unul dintre reactanti este in exces, cantitatea in plus ramane necombinata". (Legea proportiilor definite sau legea constantei compozitieI)



Cererea este un document prin care o persoana sau un" grup de persoane solicita rezolvarea unei probleme personale ori eliberarea unui act etc si este adresata conducerii institutiei, firmei , in general unei persoane cu atributii oficiale.

Solicitantul trebuie sa respecte anumite reguli obligatorii in intocmirea cererii:

- cererea se scrie pe o coala de hartie A-4 (in nici un caz pe o foaie de caieT), stabilindu-se o margine de 5-6 cm;

- formula de adresare trebuie sa cuprinda neaparat functia celui ce ii este adresata ("Domnule Director," sau "Domnule Presedinte,"etC) si se scrie la o distanta de 6-8 cm de marginea de sus a colii, pozitionandu-se la mijlocul textului ce urmeaza;

- numele, prenumele, statutul social si domiciliul solicitantului constituie formula introductiva a cererii (Subsemnatul, Ionescu Ion, profesor la , domiciliat in Bucuresti, str. , nr. , bloc , sectoR);

- continutul proriu-zis al cererii trebuie exprimat concis, clar si sa inceapa cu o formula condescendenta ("va rog sa binevoiti a-mi aproba", "va rog sa binevoiti a-mi elibera o adeverinta din care sa reiasa "), dupa care se enunta solicitarea;

- motivatia pentru care petitionarul solicita rezolvarea problemei respective: daca se cere eliberarea unei adeverinte sau a unui certificat ori a altui document, trebuie specificat scopul pentru care solicita un asemenea act ("Solicit aceasta adeverinta, deoarece imi este necesara la "); daca se cere rezolvarea unei probleme de interes personal este recomandabil sa se mentioneze cauza sau temeiul legal in virtutea caruia se asteapta solutionarea acesteia ("Solicit postul de , intrucat am absolvit Facultatea de , promotia"). Uneori sunt necesare in sprijinul solicitarii acte pe care solicitantul Ie anexeaza cererii, iar acest fapt trebuie specificat in finalul cererii, enumerandu-le ("Anexez urmatoarele acte:..");

- semnatura petitionarului se pune in partea dreapta a cererii, la o distanta de 2-3 cm sub ultimul rand al textului;

- locul si data intocmirii cererii se scriu in partea stanga a paginii , la nivel cu semnatura din dreapta, aliniate la text (marginea din stanga coliI): "Bucuresti, 15 mai 2001";

- functia celui solicitat, institutia pe care acesta o conduce, precum si localitatea in care se afla institutia respectiva se scriu obligatoriu in josul paginii, la 2-3 cm distanta de marginea colii de hartie ("Domnului Director al Editurii , Bucuresti").



Procesul-verbal este un act oficial in care se redau - pe scurt-discutiile si hotararile adoptate intr-o sedinta sau in care se consemneaza conditiile de predare-preluare a unor obiecte de inventar (materiale de lucrU) ori de constatare a unor situatii importante in activitate etc. In intocmirea unui proces-verbal sunt obligatorii urmatoarele:

- titlul (centrat la texT), sub care se consemneaza data si scopul intocmirii acestui act ("Proces-verbal incheiat astazi, 15 mai 2001, cu prilejul sedintei Consiliului de administratie al");

- continutul documentului, in care se scriu conditiile si situatiile care au dus la intocmirea acestui proces verbal;

- formula de incheiere: "Drept pentru care s-a incheiat prezentul proces verbal";- semnaturile persoanelor investite cu raspundere in indeplinirea celor consemnate in acest document sau semnaturile tuturor participantilor la activitatea consemnata in procesul-verbal se pun in incheierea documentului, la o distanta de 2-3 cm sub textul actului.



Memoriul de activitate este destinat completarii, cu date cat mai exacte, a dosarului personal, intocmit cu scopul de a obtine un post, o functie, o gradatie etc; continutul memoriului de activitate presupune un sistem de referinta cu privire la meritele persoanei, pe care le atesta sau le poate infirma organul superior, obligat prin lege sa avizeze. Un memoriu de activitate presupune sinceritate si sobrietate in redactare si trebuie sa contina obligatoriu cateva elemente:

- numele, prenumele, adresa, statutul social, ("Subsemnatul, , domiciliat in , str., nr, sector, absolvent al .");

- relatarea activitatii de la inceputul acesteia pana in prezent, cu specificarea elementelor deosebite, performante, meritorii, menite sa convinga organul oficial cai uia i se adreseaza memoriul asupra competentei persoanei solicitante in domeniul respectiv;

- data si semnatura, asezate in stanga si respectiv in dreapta paginii, la 2-3 cm distanta sub ultimul rand al textului.



Curriculum vitae (C.X.) este asemanator memoriului de activitate si se trimite unei institutii sau firme cu scopul de a informa asupra persoanei tale in vederea ocuparii locului de munca de care esti interesat. C.V.-ul este mult mai succint, activitatile sunt prezentate esentializat si cat mai interesant, astfel incat sa evidentieze acele calitati pe care trebuie sa le ai pentru postul vizat. Scopul final al C.V.-ului este sa fii invitat pentru un interviu. Un CV. trebuie sa contina - in principal - urmatoarele elemente:

» Datele personale: Numele si prenumele, adresa si numarul de telefon;

» Obiectivul, adica mentionarea locului de munca de care esti interesat;

» Studiile absolvite (liceul/facultateA) si, daca te avantajeaza, media de absolvire;

» Experienta trebuie sa evidentieze performantele profesionale, functiile detinute, daca ai avut personal in subordine, cursuri de calificare sau de specializare etc, precum si functia si locul de munca actuale;

» Abilitati si deprinderi privitoare la inclinatiile sau priceperile pe care le ai si care trebuie sa fie necesare postului vizat, altfel spus: Ce stii sa faci;

» Realizlrile si premiile speciale consemneaza reusitele (performantelE) obtinute, pentru a se vedea ca poti fi un angajat competitiv, de valoare;

» Hobby-urile, aparent fara importanta, pot fi un avantaj deosebit, deoarece ele constituie argumente solide in definirea personalitatii;

» Recomandari este rubrica la care specifici 2-3 persoane care te recomanda, mentionand, in afara de nume, functia, adresa si numarul de telefon ale acestora.

Stilul publicistic

Stirea (informatiA) de ziar

"Excelent SA", firma producatoare de ciocolata cu o traditie de peste 30 de ani in domeniu, si-a inaugurat ieri o noua linie de productie, realizata cu echipamente elvetiene, germane si italiene de cea mai inalta calitate. Valoarea investitiei se ridica la aproximativ 6 milioane de dolari, iar totalul investitiilor pentru 1998 a fost estimata la circa 11 milioane de dolari, urmarindu-se ca amortizarea investitiei sa se produca in maximum un an de zile."

("Adevarul", 10 martie 2001-)



STILURILE INDIVIDUALE

a-  Stilul familiar (intim, apropiaT) este folosit in comunicarea cu prietenii, cu persoanele care ne sunt apropiate; in relatiile din cadrul familiei se foloseste stilul familial;

a-  Stilul oficial se utilizeaza in comunicarea cu persoanele oficiale sau cu personalitati ale vietii sociale, precum si in relatiile de serviciu;

a-  Stilul epistolar este folosit numai in scris, este, asadar, specific scrisorilor. Stilul epistolar poate fi familiar, daca scrisoarea se adreseaza unui prieten, familial daca scrisoarea se adreseaza unui membru al familiei sau oficial daca aceasta este adresata unei oficialitati (persoana oficiala, publicatie, unui functionar public, personalitate politica etC). In functie de scopul comunicarii, scrisorile pot fi: de dragoste, de invitatie, de condoleante, de prietenie, informative, de solicitare (a unei sume de bani, de exemplU), de afaceri, de multumire, de felicitare etc. Scrisoarea poate fi si oficiala, atunci cand se adreseaza unui ziar, unei oficialitati, parlamentului, unui minister sau ministru etc. si atunci stilul este, bineinteles, oficial.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.