Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT despre Sinteze literare





Ion Pillat, descendent - pe linie materna - din familia lui Ion C. Bratianu, a fost un remarcabil poet care s-a distins, deopotriva, ca un autentic carturar. Sunt ipostaze care, de obicei, nu se prea lasa ingemanate in aceeasi personalitate. Voia mereu sa-si ajute material colegii scriitori, aflati pururea in nevoie. Si o facea. Se povestea ca unchiul sau Vintila Bratianu il intreba, steriotip. cand si cand, cum o duc scriitorii. Rau, raspundea prompt poetul, oferind detalii. intelegator, Vintila Bratianu se grabea sa intinda o mana de ajutor condeierilor. Dar cum nu stia decat de existenta lui Bratescu-Voinesti (secretar perpetuu al Camerei DeputatiloR), acesta se trezea, in repetate randuri, cu un cec. Misiunea fusese implinita, scriitorii fiind, nu-i asa ? ajutati. Poetul carturar, care si-a facut studiile liceale si universitare Ia Paris, a traversat trei varste lirice.

Prima e parnasiana si simbolista, cand s-a aflat sub influenta simbolistilor francezi si a lui Maccdonski, publicand. intre 1912 si 1919, cinci volume. Au trecut patrii ani de cautare si, in 1923, volumul - remarcabil - Pe Arges in sus marcheaza devenirea traditionalista a poetului, in orizontul careia mai publica alte trei volume, fara indoiala lipsite de stralucire celui dintai. in sfarsit, din 1932, cu Caietul verde, incepe perioada sa clasicizanta sau, mai bine, neoclasica, care ocupa spatiul a inca patru plachete (ultimul. impliniri, e din 1942, altfel spus cu trei ani inainte de disparitia poetuluI). Daca mi-e ingaduita exprimarea unei preferinte, marturisesc ca alegerea mea, din corpolenta opera lirica a lui Pillat, se indreapta decis spre Pe Arges in sus, probabil unul dintre cele mai importante volume din poezia romaneasca interbelica.

Apropierii si integrarii sale in orientarea traditionalista (nu numai in poeziE) interbelica, i-a ramas fidel, in conceptie, si dupa 1932. in marturisirea sa, in ciclul de confesiuni organizate in 1932 de prof. D. Caracostea, spunea ca de la 1910 pana in 1918 poezia mea a fost deviata din matca ei rotunda printr-o transplantare brusca si cu aport strain". Si Toata poezia mea poate fi redusa, in ultima analiza la viziunea pamantului care ramane acelasi". Carturaria sa, constituita din studii, eseuri, conferinte, adunata, in 1943, in volumul Traditie si literatura, marturiseste exemplar despre convingerile sale traditionaliste si o anume mefienta fata de modernism. in conferinta din 1937 despre Traditie si inovatie vorbea de curentul literar dezvoltat in jurul revistei AĞGandireaAğ" datorita caruia pericolul de deznationalizare, de instrainare de pamant si neam a poeziei romane a fost indepartat". Ba chiar considera ca lupta, de fapt, a fost castigata de traditie si clasicism fata de modernism -sau, de voiti, inovatie - si anarhism poetic". Azi, in perspectiva timpului, dar si atunci, in epoca, era limpede ca nu triumfase deloc curentul inaugurat de Gandirea", ci de lirica moderna, innoitoare. Arghezi, Barbu si Bacovia n-au fost deloc apropiati de revista lui Crainic iar Blaga, desi colaborator al ei, i-a respins ideologia si programul normativ ortodoxist, ajungand, in anii razboiului, sa polemizeze deschis cu exponentii acestuia. Pillat n-a procedat insa maniheist optand pentru traditionalism si respingand otova modernismul. Deosebea, in fiecare orientare, doua straturi, unul viu, roditor, si celalalt superficial si steril. La traditionalism deosebea traditia vie, dinamica, creatoare reflectand sufletul etnic si aceea statica, sterila si neintelegatoare. Cea de a doua ar fi inchisa inovatiilor firesti. La modernism, care nu poate fi conceput decat ca antiteza la traditie, deosebea spiritul modern de modernism. Cel dintai e o altoire rodnica si necesara oricarei traditii vii iar cel de-al doilea (modernismuL) o imitatie superficiala straina sufletului romanesc. Aici, in spatiul modernismului, incadra intreg avangardismul, de la suprarealism la dadaism, futurism,-cubism, chiar si expresionismul. Cam drastica si restrictiva, sa recunoastem, aceasta dezaprobare in bloc a noilor curente moderniste pentru ca, de pilda, Blaga a fost expresionist in lirica sa de inceput si in teatru, ceea ce nu-i anula deloc originalitatea si valoarea de exceptie. Si se mai pot cita destule alte exemple de la noi si de aiurea care contrazic total opiniile neintelegatoare ale lui Pillat. Sa reproduc, totusi, optiunea sa concluziva, sa o numim teoretica, despre relatia dintre cele doua orientari: in ultima analiza, spirit modern si traditie se completeaza armonic, fiindca ele sunt doua laturi ale unui acelasi fenomen vital". Dreapta observatie daca n-ar fi condamnat amintitele curente moderniste cu argumentul ca ele sunt respinse de glia ancestrala" si de n-ar fi plasat simpatia toata exclusiv spre poezia de orientare gandirista pentru ca a contopit traditia vie a viersului popular cu cerintele legitime ale poeticei moderne". Si aprecierile acestea ale lui Pillat sunt, cum spuneam, din 1937, cand poetul traversase varsta sa lirica traditionalista, practicand neoclasicismul.

A incercat, in 1929, sa identifice specificul romanesc in lirica noastra moderna. N-a izbutit atunci, pentru ca, intr-o conferinta, n-a putut, probabil, convoca aparatul teoretic necesar. Ceea ce propune, distingerea intre caracter si motiv (primul exprimand sufletul operei pornit din stramosi, motivul fiind decorul fatal exterioR) nu duce niciunde. As adauga, la acest capitol, mai curand o idee din conferinta despre traditie si inovatie care considera ca specific sufletului romanesc e ideea de latinitate si aceea de crestinism. E un punct de vedere ce il deosebeste de Crainic care, in conceptul de ortodoxism inteles normativ, cam excludea ideea de latinitate (alt termen pentru OccidenT), staruind in a demonstra ca spatiul sufletesc romanesc e numai unul Rasaritean (OrienT). Aici am alatura o idee exprimata de Pillat in 1931, intr-o conferinta despre romantismul romanesc in care arata ca specific sufletului romanesc (latin stramutat in OrienT) se demonstreaza a fi resemnat pana la abolirea vointei in Miorita si de o voinicie ce infrange cerbicia mortii in Toma Alimos, sufletul poporului romanesc penduleaza intre renuntarea arabo-orientala si vitejie romano-occidentala". E, aici, un punct de vedere deosebitor fata de cele care reducea specificului sufletului romanesc la mioritica resemnare fatalista. Interesanta, desi deloc inedita, este consideratia poetului, dintr-o conferinta din 1933. despre aportul folclorului in poezia noastra mai noua. Pornea de la constatarea ca noi n-am fi beneficiat de existenta unei Renasteri, chiar a clasicismului, intrucat Evul Mediu s-ar fi prelungit pana la 1821 si inainte de veacul al XlX-lca nu se poate vorbi de o literatura romaneasca scrisa, in sensul apusean al cuvantului. in consecinta, era firesc, deci, ca poezia populara si folclorul sa reprezinte pentru noi ceea ce au fost pentru alte popoare perioadele lor literare clasice - posibilitatea unei traditii si hotararea unor modeluri si motive de inspiratie valabile pentru un neam intreg". Si tot relevand caracteristice ale poeziei mai noi romanesti (cea interbelica) provenite din folclor ajungea sa afirme ca toata poezia noua e o poezie de priveliste sufleteasca". Ceea ce mi se pare vadit exagerata. Interesante sunt consideratiile lui Pillat despre romantismul romanesc. Respinge opinia unor Pompiliu Eliade si N. I. Apostolescu despre imitatia servila a romantismului romanesc dupa cel francez. Dar recunoaste ca la inceputul secolului al XlX-lea, pe la 1821-1840, oamenii romantismului romanesc descopera Europa asa cum, cu trei secole inainte, oamenii Renasterii apusene descoperisera America", De aceea, romantismul romanesc a fost o Renastere fecundata de o parte de romantismul occidental si, in acelasi timp, in viata de mitul propriului sau sange: de mitul poeziei populare".

Poetul e, mult cultivat cum a fost, un foarte bun cunoscator al istoriei lirismului romanesc, cu inteligente aprecierii valorizatoare. Simpatia lui intreaga e indreptata spre poezia lui Alecsandri, aproape regretand ca aceea a lui Eminescu a eclipsat-o. Elogiaza poezia lui Eliade Radulescu, a lui Grigore Alexandrescu si o considera minora pe aceea a lui Bolintineanu, desi Ion Negoitescu a relevat, intr-un dens studiu din anii saizeci, sonurile ei moderne". Ce-i drept, Pillat retinea, drept capodopera a lui Bolintineanu, poema Mihnea si Baba (cea mai puternica creatie, singura poate care va ramane intotdeauna ca un model de barbateasca intruchipare a limbii romane". L-a supraevaluat pe Cerna, cu a sa poezie filosofica, dar s-a rostit, drept si recuperator. in 1931, despre opera lirica a lui Macedonski (al carui cenaclu il frecventase in tineretE), afirmand ca toata poezia moderna romana c mai mult sau mai putin debitoarea lui". Si aceasta pentru ca Macedonski n-a fost numai un mare poet, el a fost si primul doctrinar la noi al poeziei moderne - simboliste si instrumcntalistc cum o numea el - fiind cel dintai sa indice drumurile ce AĞivea sa le ia poezia spre o puritate de imagini si de muzica necunoscuta la acea data, cand anecdota si subiectul copleseau poezia, nu numai in tara dar si in Apus".

Se cuvenea, poate, sa spun de la inceput ca intreg acest comentariu c prilejuit de aparitia, relativ recenta, a penultimului volum din editia Pillat. datorata d-nei Cornelia Pillat. Editia a fost inaugurata in 1984 si a ajuns, acum, la volumul al saselea (de fapt. mi-a atras atentia editoarea, c partea a II-a a volumului cinci care din ratiuni de dimensiune, trebuia impartit in doua). Aici au fost incluse volumele lui Pillat Traditie si inovatie, din 1943 si toate prefetele, scrise de Pillat. la editiile (mici brosuri, de fapT) din colectia Editurii Cartea Romaneasca, Pagini alese din scriitori romani. Colectia aceasta, reluata de Pillat sub ingrijirea sa, a cuprins 50 de volume. D-na Cornelia Pillat le-a grupat nu in ordinea cronologica a aparitiei ci in cea a evolutiei fenomenului literar romanesc, in asa fel incat am alcatui o istorie literara". Intentia editoarei e de inteles. Numai ca aceste mici prefete, cu anexa lor de schita biografica, sunt departe de a se constitui intr-un capitol micromonografie de istoric literara, semnaland numai priceputa orientare a poetului in spatiul literaturii romane. Editia d-nei Cornelia Pillat (am comentat si primele ei doua volumE) e o editie critica de un fel special. Nu are, in corpul aparatului critic, v iante iar comentarea receptarii critice e inlocuita cu reproducerea aprecierilor critice" rostite, in epoca si mai tarziu, despre fiecare sectiune a operei lui Pillat. Postfata e buna si comprehensiva. La urma urmei, e bine si asa. Pentru ca ar trebui sa ne obisnuim cu ideea ca o editie critica nu trebuie sa aiba neconditionat infatisarea celor de la Editura Minerva din seriile Scriitori romani" si ..Opere" Negresit ca editia d-nci Cornelia Pillat c o editie foarte buna. impecabila ca tinuta filologica, oferind si toate informatiile necesare despre fiecare . piesa din sumar. Se cuvine sa-i fie omagiata stradania si eficienta. Sa asteptam, acum. volumul care va incheia editia.

Aprilie 1995

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.