Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





LIRICA SOCIALA, MILITANTI despre Sinteze literare





D. Th. Neculuta



Poetul cizmar n-a fost un Hans Sachs sentimental, ca militant in descendenta Contemporanului. Singurul lui volum,. Spre tarmul dreptatii (aparut postum, in 1907, din initiativa cercului de editura socialista) include patruzeci de titluri. Tirziu, au fost identificate de Mihu Dragomir, sub pseudonime, alte cincizeci de poezii, proza concisa si articole. La o-revista proprie, Icoana vremii (1894), disparuta dupa cinci numere, Neculuta eminescianizeaza pe teme diverse. Pina la tradarea generosilor", proletarul se exprima la scara mondiala, in numele oprimatilor, propunand un ideal de echitate sociala in general. Prin 1896 1897 era colaborator la Lumea: noua literara si stiintifica. Limbajul revolutionar, gratie contactelor cu luptatorul I. C. Frimu, dupa 1900 e categoric, re-levind rolul conducator al muncitorimii. Condamnind actiunea generosilor", lua atitudine in Lumea noua (seria a Ii-A) in Martiri si calai si Spre tarmul dreptatii (1899), urmate in 1900 de Suprema crima. in Facla din 1901 (alta decit revista lui N. D. CoceA) si in Romania muncitoare publica versuri cu titluri semnificative : Poporul, Prigonitul, Moment de revolta, Eroii, Pesimisti fatarnici, Sculati, aproape toate reproduse in Adevarul de la Budapesta, ziar al socialistilor romani din imperiul austro-ungar.

D. Th. Neculuta n-a ajuns la un timbru propriu. Sonetele Cusatoreasa si Valuri de matase, deplingind exploatarea muncii femeilor, descind din Viata de Eminescu. Dinamice, pulsind de energie, Moment de revolta si Cor de robi, cu accente impotriva oprimarii burgheze, amintesc ritmuri cosbuciene. Fraza din Noi vrem pamint transpare in Cor de robi :



Muncim din greu si pe-ntrecut

Sa va sporim averea,

Caci, rind pe riad, cum, v-a placut,

Din forta noastra v-ati facut

In contra fortei noastre scut

Precum avut-ati vrerea"

Vlahuta invoca un simbolic vislas" posedat de idealuri himerice, impins spre necunoscut de oarba sete a fericirii". Cu alta optica, poetul robilor priveste umanitatea suferinda, orientata clar Spre tarmul dreptatii :

Nu plinge . Da-ti suflet!

    Cu fire voinica Tc-avinta-nainte pe valuri in spume, N-ai teama de neagra furtuna, n-ai frica, Oricite talazuri oceanul ridica in calea ta lume".

Influenta lui Cosbuc persista si in pasteluri (Vara, inserare, Faptul zileI). De remarcat, pe de alta parte, prin Eminescu, interesul pentru sonet. Din 91 de poezii, 41 sint sonete. Insertiile depresive nu sint excluse : Mi-e sete de unda-ti, o, Lethe, uitarii / Sa dau ale lumii mizerii si chin" (Farmec de vara). In spiritul lui Dobrogeanu-Gherea, poetul autodidact se pronunta in problemele artei, in scurte comentarii : Asupra artei, Urmele pesimismului, Cauza imoralitatii in arta. Lirica lui D. Th. Neculuta (Tirgul-Frumos, 3 oct. 1859 Buc, 17 oct. 1904) cu oarecare difuziune in cercurile proletare, reflecta ideologic procesul de limpezire, cresterea constiintei clasei muncitoare. Critica societatii burgheze se bazeaza pe cunoasterea legilor ce o conduc. in valorificarea modestei lui poezii, s-a cazut insa, dupa 1950, in bizare exagerari, un critic pu-nind pe Neculuta alaturi de Eminescu.

VOLUME : Spre tarmul dreptatii, Buc, Cercul de editura socialista", cu o prefata de Al. C. Constantine seu, 1907 ; Spre tarmul dreptatii, editie ingrijita de Mihu Dragomir, cu o prefata de Maria Banus, Buc, E.S.P.L.A., 1954; Spre tarmul dreptatii, editie ingrijita si prefata de Mihu Dragomir, Buc, E.S.P.L.A., 1959.

REFERINTE: Ion Vitner, Viata si opera lui D. Th. Neculuta, Buc, E.S.P.L.A., 1950.



A. Toma

Debutind in Lumea ilustrata in 1892, sub pseudonimul!

    Endymion, A. Toma se manifesta ca poet proletar, cu elanuri umaniste, discursiv insa si conceptual. Profetismul de aspect!

   . social (Va fi mai bine, IdeaL) se sprijina pe increderea in ratiune, aceasta chemind mai sus de-a vremilor ingenunchiere" ideea revine in Secerisuri sfinte : Spun graiuri din adineuri, miresme spun prin bolti, / Ca nu in multa vreme vom fi se-ceratori". Relatia societate-natura furnizeaza analogii etico-filozofice, utilizate ca argumente in perspectiva poetica. Simbolul bradului este o lectie de rezistenta morala. Ne spune cum, in vijelie / Nadejdea-n viata nu ti-o pierzi". Din zeu necunoscut" ce n-are templu inca", omul in viziune contemporana devine o forta, centrul realitatilor din Cintul vietii. Daca se adauga nota reflexiva din ciclul Cautari prin veacuri si din alte pagini, elogiul dragostei si al caminului, avem configurat volumul Poezii, din 1926, la trei decenii si jumatate de la debut. Latuna sociala-revolutionara si protestul antirazboinic se accentueaza in volumul urmator, Flacari pe culmi (1946) majoritatea titlurilor anuntind pagini-manifesli (Solidarism, Dau lumea-n lucru, Voinic inflorit, Uriasul, Imn pacii etC). Sint, de asemenea, profesiuni de credinta, adaptari si pamflete, multe din ele ocazionale in sens strict, poezia fiind inteleasa ca un instrument de lupta. Elogiul cuvintului aminteste limbajul lui Vlahuta. Noi cei trimisi, ce stapinim Cu-vintul, / Acel ce clatina si muta muntii, / E timp sa-nvol-buram cu el pamintul ; / Sa spargem drum prin noapte omenirii / Si indreptar sa-i fim cu nimbul fruntii" (Noi cei trimisI). In acelasi spirit gasim definitia poetului-proroc", din Poetul. inir-o glosa la un vers din Ispitirea, se afirma un program de lupta : Viata si ideal se cer, se contopesc si se cresc". Poet al faptei, in alt loc A. Toma exalta vrajitul : Voiesc !

   ". Natura il solicita in masura in care da impuls la actiune (Zorii seceratorilor, Chemarea pamintuluI). Erotica insasi depaseste romantismul contemplativ : Cumintele meu carturar , / Saruta mai mult, / Citeste mai rar" (Viata cheama). Se intelege, Cuvintul poetului angajat trebuie sa fie prilej de revelatii :

Cuvintele sint ochii cui nu vede, Iluminarea cehii ce nu crede, Sint aratarea-n drumul spre Damasc Din nimbul carei crezuri noi se nasc.

Cuvinte !

    Va slavesc, lumini sonore, Multicolore curcubeie, aurore, Ce-mi imbracati vedenii efemere In verbul talisman ce nu mai piere".

Frecvente, simbolurile Prometeu, Tantal, Olimpul, Gol-gota, Lethe, Okeanidele, Virful cu dor sint imprumutate de oriunde. Idealurile neimplinite sint niste Okeanide" fugare. Visul e fie infinit si ereditar", fie himeric, vag si pur". Inegala, lirica lui A. Toma nu atinge piscurile marii poezii, ra-minind adesea la simpla versificare, cu rime banale de tipul: zamislirii nemuririi. Expresiilor fortate (robnicul, inma-duvesc, furtuninD) li se adauga abuzul de rime interioare : Sint un las urias. / Lenevos, tot in jos" (CopacuL). Sau : .,,Bat undiri aeriene / Din miresme de polene, / Din uimiri de straluciri / Harfe-n taina largii Firi / instrunind momiri spre miri" (Mit primavaratiC).

Sprijinit de Gherea, in casa caruia cunoscu pe Caragiale, A. Toma (n. Urziceni, 11 febr. 1875 1954) a colaborat la presa socialista cu versuri originale si adaptari, semnind St. Tomsa, Hincu, Falstaff. Ulterior, ca poet militant, s-a situat pe pozitiile Partidului Comunist Roman. A condus diverse publicatii, intre care Lectura Floarea literaturilor straine (1925 a-  1936). Traducerile in versuri si proza din Moliere, Hugo, Heine, Chamisso, Hugo von Hofmannsthal, din Gorki, Aragon si altii sint oneste.



VOLUME: Poezii. Buc, Ed. Cultura nationala", 1926 » Flacari pe culmi, Buc, Ed. de stat, 1946 ; Cintul vietii, Buc, E.S.P.L.A., 1949.

REFERINTE: Pompiliu Constantinescu (despre Cintul vietiI) in Viata literara, 1926, nr. 30 ; E. Lovinescu. Istoria literaturii romane contemporane, voi III, Evolutia poeziei lirice, Buc, Ancora". 1927 a-  Ion Vitner, A. Toma, poetul proletariatului revolutionar, in Contemporanul 1949, nr. 123; articole de Traian Savulescu ji Mihai Beniuc, in Viata romaneasca, 1950, nr. 2; Ion Vitner, Poezia lui A. Toma in voi. Probleme ale literaturii noi din R.P.K. Buc, E.S.P.L.A 1952

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.