Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare








LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA, despre Sinteze literare








Primele creatii religioase s-au manifestat in secolul al XIV- lea si au apartinut lui Grigore Tamblac si ucenicilor calugarului Nicodim de la Tismana. Dar primele cantari bisericesti au fost cele create de Filotei, logofatul lui Mircea cel Batran, creatii care se intonau la sarbatorile sfintilor, mucenicilor si ale Maicii Domnului. Primul poet religios a fost Dosoftei, care a si tiparit creatiile lirice religioase: "Psaltirea pre versuri tocmita" (1673), "Viata si petrecerea sfintilor". El a fost urmat de Miron Costin care a creat poemul de factura filozofica "Viata lumii" (1673) si de prima biblie in traducere romaneasca sub titlul "Biblia de la Bucuresti" (1688). Aceasta din urma opera a fost tradusa din limba greaca si tiparita din indemnul domnitorului Serban Cantacuzino de catre fratii Serban si Radu Greceanut logofeti la curtea domneasca.

Din secolul al XVII-lea poezia religioasa continua prin creatii folclorice, mai ales sub forma de colinde, pana in secolul al XlX-lea, cand ideile ortodoxismului romanesc se manifesta in elegiile lui Grigore Alexandrescu si in unele poezii cu tematica religioasa scrise de Eminescu, Goga si Cosbuc.

Lirica religioasa ortodoxa ia un avant deosebit in perioada interbelica, prin poetii reprezentativi pentru literatura moderna: Alexandru Macedonski, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Ion Pillat si Nichifor Crainic.

Poezia religioasa cea mai veche si cu cea mai larga arie de raspandire este psalmul, creatie cu caracter religios care poate avea ca formula artistica rugaciunea, imnul (odA) si elegia, toate acestea fiind f adresari directe catre Dumnezeu, prin care omul isi exprima cucernicia, smerenia si speranta in izbavire divina pentru pacatele

savarsite in timpul vietii.

Un rol important in promovarea ideilor ortodoxismului iautohton 1-a avut revista "Gandirea", aparuta la Cluj in 1921, sub directia lui Cezar Petrescu si D.I.Cucu si al carei mentor a fost Nichifor Crainic.



"Psaltirea pre versuri tocmita" a fost tiparita in 1673 Ia Uniev (PoloniA) si cuprinde psalmii biblici, pe care Dosoftei i-a versificat intr-o maniera artistica impresionanta, fapt care 1-a determinat pe Nicolae Manolescu sa considere aceasta opera "intaiul monument de limba poetica romaneasca". Datorita vastei sale culturi, Dosoftei a reusit sa creeze o versificatie dupa rigorile versului cult, pe care 1-a imbinat cu metrica populara romaneasca si cu stilul specific poeziei folclorice. Stradania plina de rabdare si daruire a durat foarte mult timp (1665-1673), asa cum poetul insusi marturiseste ca a talcuit psalmii "vreme indelungata, precum am putut mai frumos". Intentia declarata a lui Dosoftei privind versificarea psalmilor biblici a fost ca "sa poata trage hirea omului catre cetitul ei". Mai mult decat atat, scriitorul indeamna cititorul sa descopere talcul, invatatura care se desprinde din psalmi si sa patrunda dincolo de sensuL ei parabolic: "ca ciumiliturile (ghicitorile - AĞ.AĞ.), cand alta graiesti si alta sa-ntafege".

"Psaltirea in versuri tocmita", lucrare literara de mare intindere, avand 8600 de versuri, este cu atat mai valoroasa pentru cultura noastra, cu cat psalmii sunt creatii concise ca stil si adesea greu de transpus in alta limba. Ceea ce particularizeaza poeziile religioase ale "Psaltirei" este spiritul lor romanesc, prin versificarea in stil folcloric, prin limbajul oral presarat cu expresii si cuvinte populare: "pleava", ocine", "caftan", "cobuz", "colaci", giunci", "lauta" etc. De remarcat este si cadrul natural al psalmilor, care se departeaza de geografia sfantului pamant, fiind sugerate cu transparenta tinuturile feerice romanesti.



Dosoftei este un liric incontestabil, prevestindu-1 pe Eminescu, mai ales prin temele filozofice fundamentale si starile interioare profunde cum ar fi Geneza, conditia de muritor a omului in Univers, solitudinea, melancolia, framantarile si durerile sufletesti. in ceea ce priveste raportul omului cu divinitatea, Dosoftei il precede pe Tudor Arghezi, al carui vers "Tare sunt singur, Doamne, si piezis!

   " trimite catre versul din "Psaltire", "Doamne, sunt mahnit si trist cu totul", iar versul arghezian "Vreau sa te pipai si sa urlu: Este!

   " ilustreaza atitudinea psalmistului asemanatoare cu aceea a lui Dosoftei, "Ma rog, Doamne, sa-ti vad fata". De altfel, o particularitate aparte a lui Dosoftei este permanenta adresare directa catre forta suprema prin sintagme specifice: "Dumnezau", "Dumnezaul.meu sfinte", "Doamne sfinte", Ca ti-i, Doamne, a ta-mparatia".

Limbajul artistic al "Psaltirei pre versuri tocmita" este alcatuit din regionalisme - "voroava", "cobuz", "buor" -, arhaisme - "hire", "pre", "plansam", sa hii" -, locutiuni populare - "ti-ad-aminte", "am gatat", "pleaca-ti auzul". Ca procedee artistice, se remarca in primul rand comparatia, care abunda in psalmii lui Dosoftei: "A doua zi se usuca / Ca-n cuptori cand o arunca", "lumea asta-i ca o miza mica", "Cu cascate guri ma omoari / Ca lecii ce apuca si zbiari", "Ca otava ce sa trece / De soare si de vant rece". Epitetele si metaforele confirma valoarea artistica a psalmilor ca prima forma a poeziei romanesti: "inema amara", "inema sacata", "grea ura", "nalta strigare", "lacramile hierbinte", "inima [] sa vestajiaste", "sara-i vesteda", "bucine ferecate".

Referindu-se la frumusetea versurilor lui Dosoftei, Nicolae Manolescu afirma: "A strabate AĞPsaltireaAğ echivaleaza cu o calatorie printr-o tara a minunilor poetice".



"PSALMUL 102" de Dosoftei (Psalm bibliC)



"Pleaca-ti auzul spre mine Si ca corbul cel de noapte

Si sa-mi hii, doamne, spre bine, imi petrec zilele toate,

Si la ce zi te-oi striga-te Ca o vrabie ramasa

Sa-mi auzi de greutate, in sub strasina de casa

Ca-mi trec zilele ca fumul, Am mancat pane de zgura



Psalmul este o specie lirica, prin care poetul inalta un imn religios divinitatii, exprimandu-si sentimentele de smerenie si lauda pentru maretia si atotputernicia lui Dumnezeu. Cuvantul psalm vine de la grecescul "psalmos", care inseamna compunere poetica biblica, avand caracter de rugaciune, oda , elegie sacra.

"Psalmul 102" face parte din "Psaltirea pre versuri tocmita" (1673). care constituie prima traducere in limba romana a psalmilor lui David, pe care Dosoftei i-a versificat in metru popular.

Dosoliei Mitropolitul a depus o munca titanica. inceputa in 1665, straduindu-se asupra unei traduceri cat mai apropiate de intelegerea romaneasca a textelor religioase, lucrand "vreme indelungata, precum am putut mai frumos" si cu scopul declarat de a atrage "hirea omului

.catre cetitul ei" . "Psalmul 102" reflecta o discutie imaginara cu Dumnezeu, in care psalmistul se adreseaza direct divinitatii, intr-un

» limbaj familiar, firesc, apropiindu-se in mod evident de limba populara si lipsind cu desavarsire tonul grav, solemn.

Titlul. Cuvantul psalm vine de la grecescul "psalmos", care inseamna compunere poetica biblica, avand caracter de rugaciune, oda,

, elegie sacra. Creatiile lirice ale "Psaltirei" sunt traduceri ale celor de psalmi atribuiti lui David si de aceea Dosoftei ii numeroteaza.



"Psalmul 102" exprima lamentatiile omului care se zbate cu greutatile vietii, care constientizeaza efemeritatea lui in aceasta lume, care simte ca revolta lui pentru conditia umana il poate indeparta de credinta si de aceea inalta o ruga lui Dumnezeu pentru a-i salva sufletul prin recunoasterea pacatelor. Atitudinea psalmistului este de cucernicie, smerenie si cainta, exprimand totodata speranta ca

Dumnezeu il va izbavi sufleteste.

Stilul psalmului se caracterizeaza, in principal, prin cuvinte si expresii populare, ceea da poeziei oralitate. Expresiile populare sunt sugestive pentru ilustrarea starilor sufletesti ale psalmistului: "Pleaca-

ti auzul spre mine" ("apleaca-ti urechea"), "inema sacata" ("inima grea, pustiita"), "Mi-am lipitu-mi os de piale" ("e numai piele si os").

Formele populare ale cuvintelor "am gatat". "oi striga", "tocma",

"zgura" confirma faptul ca Dosoftei a realizat o traducere a psalmilor lui David in maniera folclorica romaneasca.

Psalmii lui Dosoftei nu au fost cantati niciodata in biserica, dar au avut un larg ecou in popor, fiind transmisi pe cale orala din generatie in generatie si constituie, pentru literatura romana, punctul de plecare al creatiei lirice religioase, ilustrata in a doua jumatate a secolului al XlX-lea de Alexandru Macedonski si dusa la perfectiune, in secolul urmator, de Tudor Arghezi.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.