Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





Ce lipseste literaturii sf actuale despre Sinteze literare





- Ce lipseste literaturii sf actuale?

- Daca as spune ca-i lipseste o revista, n-as spune tot adevarul.

Ii lipsesc mai multe reviste. De aici ar putea veni, apoi, si restul care-i mai lipseste.

(Fragment dintr-un interviu realizat de Lucian-Vasile Szabo, in Biblioteca Nova, Timisoara, nr2,1987; reluat in HeUon, Timisoara, voi. VL septembrie-octombrie 1989)

Exista la noi, la ora de fata, o adevarata "sete" sau "foame" de science-fiction.

Dincolo de toate explicatiile care i s-ar putea da, dincolo de reactiile - pro sau contra - pe care le-ar putea suscita, este un fapt efectiv, un fapt de observatie curenta si de ordinul evidentelor incontestabile, marea audienta de care se bucura la noi, in momentul de fata, literatura stiintifico-fantastica, in randul cititorilor tineri sau mai putin tineri. Efectiv, cartile de science-fiction dispar instantaneu din librarii, atunci cand apar, destul de rar fata de cererea existenta pe piata, si acelasi lucru se intampla cu numerele speciale de revista sau cu almanahurile care - in ultima vreme tot mai generos - fac loc in paginile lor unor nume, cunoscute sau in curs de a deveni cunoscute, de autori romani, alaturi de traduceri din patrimoniul mondial al genului.

Nu acelasi lucru se poate spune insa despre revistele specializate de science-fiction, pentru motivul - simplu dar de netrecut - ca astfel de reviste lipsesc cu desavarsire, lipsesc cu obstinatie si parca "in ciuda", in dispretul evidentelor si al asteptarilor publicului - un public larg, receptiv, entuziast dar si exigent, un public cum orice literatura si-ar putea dori. Si asa cum literatura stiintifico-fantastica romaneasca de azi il merita pe deplin, caci ultimele doua decenii i-au adus acestei literaturi varsta deplinei maturizari artistice si satisfactia unei plenitudini valorice materializate in cateva opere gata sa primeasca proba timpului. Stiintifictiunea romaneasca actuala poate privi, asadar, in fata adevarul, esteticeste dur, ca existenta unui gen literar nu se negociaza discursiv ci, mai intai, se afirma prin creatie, prin opere.

Deceniile din urma i-au mai adus insa stiintifictiunii romanesti - conditie sine qua non a mentionatei maturizari - si acea constiinta de sine fara de care recunoasterea identitatii si statutului propriu ca gen ramane la discretia -binevoitoare dar de cele mai multe ori neintelegatoare - a unor instante critice si a unei jurisdictii estetice "straine" genului, a caror inoperanta condescendenta mai este, pe deasupra, si sporadica, de pura convenienta sau de impura conjunctura. Constiinta de sine ce se cristalizeaza numai prin asumarea propriei traditii, in cazul sdence-fiction-ului romanesc - a unei duble traditii a unei "duble subordonari". Vazuta in conexiunile-i de ansamblu, stiintifictiunea romaneasca actuala se defineste, indiscutabil, prin aceasta "dubla subordonare" pe care i-o impun, pe de o parte, apartenenta inalienabila la o literatura nationala, cu o traditie istoric constituita, iar pe de alta parte, apartenenta la fel de coercitiva la un "gen" cu un specific ireductibil si cu o dinamica internationala relativ autonoma, in curs de istoricizare si aceasta, de sedimentare intr-o traditie constituita. Contextul national, cel al literaturii romane "in genere" (nwin stream, in terminologie sF), si contextul international al "genului" converg astfel, ca "sisteme de referinta" supraordonate si interferente, spre edificarea, de doua ori specifica, a unui science-fiction romanesc.

Centrata necesarmente pe intersectia acestor linii de forta, literatura romaneasca de science-fiction si-a configurat, fapt incontestabil, in ultimele doua decenii, cateva caractere specifice dintre care, sub raportul delimitarilor si optiunilor liminare, in prim plan se impun optimismul lucid si crezul umanist, iar sub raportul expresiei - lirismul, excelenta stilistica, humorul. Structural sau doar programatic, optimismul diferentiaza pe autorii romani de viziunea catastrofica, sumbra, apocaliptica, ce nu scuteste sf-ul occidental de propriile-i clisee, dogme si tezisme; fiind insa un optimism lucid, nu mai eludeaza sistematic, ca prin anii 50, momentele negative ale dialecticii, situatie din care structurarea conflictuala a epicului nu are decat de castigat happy end-va nu mai este acum obligatoriu, atunci cand totusi apare fiind de obicei functional, legitimat de prospetimea unei imaginatii ingenue, inclinate nativ inspre viziuni feerice ori jovial-ironice, mai rar terifiante ori mizantropic-sarcastice, desi nici aceasta "vana" nu lipseste scriitorului roman.

Luandu-si in stapanire firescul "drept de cetate" in literatura romana a acestui sfarsit de secol si de mileniu, diferentiata in acest context ca "gen", dar inerent confruntata cu exigentele estetice curente in "genurile majore" ale literaturii "generale", anticipatia stiintifico-fantastica romaneasca isi defineste azi specificul si prin raportarea, nu mai putin inerenta, la parametrii internationali ai "genului" - un gen prin insasi natura sa mult mai permeabil circulatiei translingvistice a temelor si motivelor, in comparatie cu alte teritorii ale literaturii, si mult mai dependent, implicit, de "bursa" internationala a valorilor, parca mai organizata, mai prompta si mai eficienta in science-fiction decat oriunde in literatura mairistream. In aceasta ierarhie internationala a valorilor, autorii romani de science-fiction stiu sa se impuna arunci cand li se da o sansa, si numeroasele premii adjudecate pana acum la reuniunile europene EUROCON stau marturie in acest sens.

Avand in vedere toate cele spuse pana acum, si multe altele ce s-ar mai putea spune, apare cu totul nefiresc spectacolul unei miscari sf in plina vitalitate, inzestrata nativ cu mari resurse si disponibilitati, dar care, paradoxal, lipsita de actiunea catalizatoare a unei publicatii de specialitate cu aparitie stabila, se vede condamnata sa depuna eforturi sisifice, arareori incununate de un imbucurator dar partial succes, pentru a depasi efemerul oralitatilor cenadiste si "faniste". lipsesc traducerile din patrimoniul deja "clasic" al sf-ului mondial, lipsesc initiativele competente si eficiente pentru difuzarea peste hotare a valorilor sf-ului romanesc, lipsesc atatea si atatea, dar punctul cel mai acut nevralgic ramane lipsa unei/unor reviste romanesti de science-fiction, reviste cu aparitie stabila si, la rigoare, complet auto-finantabile, putand trai exclusiv din incasari si putand aduce chiar excedent bugetar, beneficii sau profituri nete (sI) sub acest raport. Spun aceasta in ipoteza ca s-ar gasi cineva sa sustina acum ca despre nerentabilitate e vorba, sau a fost vorba in 1974, la disparitia Colectiei "Povestiri stiintifico-fantastice", regretata si azi de multi, asa imperfecta cum era, intrucat avea castigat un public al ei, constant, receptiv si numeros, un public cititor si platitor!

    Astazi insa CPSF nu mai exista, iar anii de absenta (aproape un deceniu!

   ) in care locul ramas gol n-a mai fost luat de nici o noua revista, cum se zvonea intr-o vreme, ne fac sa resimtim si mai acut paradoxul situatiei: un auditoriu sf printre cele mai vii si mai insetate din lume, contrariat si frustrat insa inutil, lipsit de pulsul actualitatii pe care numai o publicatie periodica il poate da si pentru care asa-numitele/ottzzrce (publicatii ne-periodice de cenaclu, care atesta existenta endogena a unor energii si entuziasme ce-si deschid singure o cale de manifestare publicistica, apeland de cele mai multe ori la resurse locale, acolo unde exista, si acesteA) sunt, desigur, un rezonator pe deplin legitim si necesar, nu insa si suficient: aparitia sporadica si difuziunea restransa fac din fanzine un adjuvant, nicidecum un substituent al unei/unor reviste sf propriu-zise, cu aparitie la data fixa si cu procurabilitate prin reteaua "Difuzarii Presei".

Prin contagiune - pentru ca vorbim despre "anticipatie" - s-ar putea anticipa ca "schimbul de maine" al anticipatiei romanesti se va alege, firesc, din larga efervescenta intretinuta cu entuziasm dezinteresat de catre numeroasele cenacluri sf infiintate in ultimul timp in diverse locuri din tara - nu si la Cluj-Napoca!

    - si intrunite anual in conventuri nationale. Pentru aceasta insa, pentru ca literatura stiintifico-fantastica romaneasca sa-si poata continua ascensiunea si integrarea in miscarea europeana a "genului" - la al carei nivel, prin cateva realizari de prestigiu, a si ajuns - atat sperantele de maine cat si certitudinile de azi nu se pot lipsi de actiunea coagulanta, catalitica, a unei/unor publicatii periodice stabile.

Aparitia uneia sau a mai multor reviste dedicate integral acestui deloc ignorabil "gen al secolului XX" este o necesitate reala a literaturii romane de azi. Pentru ca "profitul" sau "beneficiul" cel mai important ar fi nu de natura financiara - desi garantat ar fi si acesta - ci de o cu totul alta natura, daca ne gandim ca e in joc, volens-nolens, o miza mult mai serioasa, chiar daca mai putin imediata: e vorba de interesul insusi al literaturii romane de azi de a fi, pe toate fronturile, la post, de a fi contemporana si "sincrona" cu secolul caruia ii apartine si a carui marca distinctiva, sub raport literar, o da, printre altele, si ecloziunea "genului" numit science fiction peste tot in lume.

Expunere (fara titlU) prezentata la Radio Cluj, la data de 30 iulie 1983. Titlul a fost adaugat iilterior, in 2007, la transcrierea textului pentru ocazia de fata.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.