Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE








Romanul - Evolutie si tipologie despre Sinteze literare








Origine si definitii. Termenul este atestat in limba franceza inca din secolul al Xll-lea (fr. romaN), dar data de aparitie a primelor romane este inca imposibil de precizat. Criticii si teoreticienii literari au formulat opinii diferite:

A) s-a considerat ca romanul a fost, la inceput, o povestire imaginara a unor aventuri cavaleresti si sentimentale", a carei valoare artistica era ignorata datorita frivolitatii subiectului si exagerarii fanteziste a intamplarilor". Criticul francez A. Thibaudet considera ca originea romanului s-ar afla in ciclul legendelor cavaleresti cu Regele Arthur si in cartile de aventuri;

B) altii considera ca romanul s-a nascut din epopeile antice, lliada, Odiseea, Eneida; romanul este, deci, epopeea lumii moderne: ca si aceasta in epoca antica, romanul reflecta o intreaga lume, reconstruieste imaginea omului si viziunea acestuia asupra universului;.

Georg Lukacs considera ca epopeea si romanul sunt cele doua moduri ale obiectivarii marii literaturi epice. Epopeea plasmuieste o totalitate de viata in sine inchisa, romanul cauta, plasmuind, sa dezvaluie si sa edifice totalitatea ascunsa a vietii." (in Estetica romanului, trad. de Viorica Niscov, Editura Univers, Bucuresti, 1977)

C) conform altor opinii ale istoricilor si teoreticienilor literari, romanul s-a dezvoltat din cantecele epice [gesta] din Evul Mediu, care relatau fapte de vitejie si povesti de dragoste si de onoare ale cavalerilor medievali.

Romanul domina, incepand cu secolul al XlX-lea, literatura europeana, fiind genul reprezentativ al lumii moderne si ocupand mereu primele locuri in topul cititorilor si al librarilor.

Caracteristici. Se poate spune ca romanul este specia tutelara a genului epic, dezvoltandu-se in jurul unuia sau mai multor nuclee narative, epice, care au in centru unul sau mai multe personaje. Prin urmare, romanul se defineste cel mai bine facand apel la doua concepte: naratiune si fictiune.

Fictiune < lat. fingo, fingere, insemnand inventie, fabulatie", dar si a simula, a imita, a aparea ca realitate". Fictiunea se defineste, de regula, in legatura cu proza narativa, cu prezenta unui personaj care face/imita ceva. La limita, tot ceea ce poate fi pus sub semnul literaturii poate fi considerat fictiune, dar intre formele acesteia exista mari diferente. De exemplu, poezia lirica se apropie de gradul zero de fictionalitate, in vreme ce romanul (engl. novei, fictioN) are un puternic caracter ficfional. Una dintre cele mai avizate opinii legate de procentul de minciuna", de gradul de fictionalitate, de indepartare de realitate (realitatea pe care o traim noi, cititoriI) si de modul in care sunt alcatuite aceste universuri de imagini si cuvinte ii apartine lui Toma Pavel, in cartea intitulata Lumi ficjionale. Lumile din carti sunt, de fapt, lumi posibile, mai apropiate sau mai departate, mai asemanatoare sau din ce in ce mai altfel decat lumea in care traim.

Romanul este considerat un gen proteic, ale carui forme s-au schimbat mereu; el are infatisari diferite, in functie epoca si de ideologia literara dominanta. Exista, prin urmare, romane a caror actiune este complexa, se desfasoara pe o multitudine de planuri narative, dar exista si romane pe un singur plan; exista romane in care personajele sunt angrenate in conflicte puternice, actiunea este extrem de alerta, dinamica, exista insa si romane care nu pot fi povestite pentru ca in ele nu se intampla nimic, sunt dominate de un descriptivism impins la limita; adesea, romanul este o poveste de dragoste, dar elementul erotic poate lipsi; poate fi scris din perspectiva unui autor omniprezent si omniscient, dar si din perspectiva subiectiva a unui singur personaj sau poate fi, asa cum l-a numit Mihail Bahtin, roman polifonic, in care se regasesc mai multe tipuri de discurs, mai multe voci. Tipologie. In functie de continut, de tema dominanta (care influenteaza insa, inevitabil, si forma in care este scriS), romanul poate fi:

- de dragoste (erotiC): Maitreyide Mircea Eliade, Matei lliescu de Radu Petrescu, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu;

- istoric: este reprezentat de romancieri ca Walter Scott, Alexandre Dumas, Henryk Szienkiewicz, Mihail Sadoveanu {Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-voda);

- de aventuri: Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu, Cei trei muschetari de Alexandre Dumas, dresarii de Constantin Chirita;

- politist: Agatha Christie, Raymond Chandler, Amandoi de Liviu Rebreanu;

- SF: romanele lui Isaac Asimov sau noul curent din literatura americana, aparut sub influenta erei computerelor si a realitatii virtuale, numit cyberpunk si al carui portdrapel este William Gibson;

- cu tematica sociala: Rascoala de Liviu Rebreanu, Germinai de E. Zola.

» Dupa tehnica narativa, impusa de un anume autor; de tip balzacian, stendhalian, tolstoian, proustian, gidian.

» Dupa ceea ce reprezinta in raport cu realitatea: alegoric, fantastic, realist, expe-rimentalist, parabolic, existentialist.

» Dupa amploarea epica: roman ciclic, roman-fresca, saga, roman-fluviu.

» Dupa cadrul social si geografic al actiunii: roman rural, urban, exotic.

In functie de curentul literar in care se incadreaza, romanul poate fi: realist (romanele lui Balzac, Liviu RebreanU), modern (Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Mircea EliadE), postmodern [Baronul din copaci de Italo Calvino, Femeia in rosu de Adriana Babefi, Mircea Mihaies si Mircea Nedelciu, Orbitor de Mircea CartarescU). Romanul modern, dezvoltat in secolul al XX-lea4 cunoaste o multitudine de ipostaze: roman de analiza psihologica, roman proustian (Marcel Proust, In cautarea timpului pierdut, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi si Patul lui Procust de Camil Petrescu, romanele lui Anton HolbaN), antiroman (Urmuz, Palnia si StamatE) etc.

Roman subiectiv este romanul in care naratiunea este la persoana intai, deci perspectiva asupra lumii este una subiectiva. Naratorul este prezent ca personaj in istoria povestita, ca Marcel din In cautarea timpului pierdut de Marcel Proust, Sandu din Jocurile Daniei de Anton Holban, Stefan Gheorghidiu din Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu.

Romanul obiectiv isi ia numele de la tipul de naratiune dominant: la persoana a lll-a, obiectiva. Naratorul este omniscient si omniprezent [naratiune auctoriala, proiectie abstracta a autoruluI), nu are o voce personalizata si nu intervine direct pentru a judeca fapte, intamplari, comportamente ale personajelor. Creatorul romanului romanesc obiectiv este considerat Liviu Rebreanu [Ion, RascoalA) - in perioada interbelica. Au mai utilizat formula obiectiva, printre altii, G. Calinescu [Enigma Otiliei, BietulloanidE), Marin Preda [MorometiI).



Roman modern este romanul dezvoltat la noi incepand cu perioada interbelica, caracterizat prin: predilectia pentru analiza psihologica, pluriperspectivismul, problematica extrem de complexa, explorarea zonelor liminale ale sufletului uman, tematica citadina, apelul la tehnici narative complexe, cum sunt introspectia, personajele-reflec-tori", personajul-narator, alternantele temporale etc.

O alta sintagma frecvent utilizata este roman traditional, cu sensul de roman care are urmatoarele caracteristici: tematica este una social-istorica, personajele fiind exponentiale pentru o tipologie si pentru o categorie sociala (de regula, taranul romaN), o constructie rationalista, deductiva si previzibila a subiectului, unicitafea perspectivei narative, scriitura la persoana a lll-a, naratorul omniscient si omniprezent. Ex: Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon, Mara de loan Slavici. Prin tematica, mai poate fi considerat roman traditional Ion de Liviu Rebreanu.

In eseul tipologic despre romanul romanesc, intitulat Arca lui Noe, cel mai important critic literar al perioadei postbelice, Nicolae Manolescu, stabileste trei forme majore ale romanului nostru, in functie de structura narativa si de viziunea asupra lumii si creatiei pe care o propune, de fapt, fiecare autor.

Exista, astfel, trei varste ale romanului romanesc, cu denumiri care reflecta la origine stiluri arhitectonice:

7. romanul doric:

- zugraveste o lume omogena si rationala;

- valorile grupului, ale colectivitatii le integreaza pe cele ale individului;.

- morala colectivitatii triumfa asupra valorilor individuale;

- personajul e un caracter, adica o unitate relativ stabila, indiferent de actiunea in care se afla prins; care-l confirma sau il infirma, fara a-l modifica fundamental"; este reprezentativ pentru o categorie sociala;

- autorul este omniscient si omniprezent, asemenea unei instante supraindividuale, necontestate si autoritare: stim ce fac personajele, ce gandesc, ce istorie au, in ce lume traiesc;

- prefera faptele prezentate in ordine cronologica, iar ca mod de expunere domina naratiunea si descrierea in detaliu a lumii;

- dorinta autorului este de a crea iluzia vietii, de a prezenta realitatea in toata complexitatea ei.

Romanul traditional - in care El este intotdeauna Eu, cel care nareaza este intotdeauna cel care scrie - asaza iluzia vietii mai presus de aceea a artei. Autorul fiind Dumnezeu, opera Lui e o Carte a Facerii. Doricul romanului (cum il vom numi de aici inaintE) apartine unei varste biblice de inceput si unui creator la fel de impasibil ca si Creatorul."

Ex.: Mara de loan Slavici, Padurea spanzuratilor si Ion de Liviu Rebreanu, Baltagul de Mihail Sadoveanu, Rusoaica de Gib Mihaescu, Bietul loanide de G. Calinescu, Moromefii de Marin Preda si Cronica de familie de Petru Dumitriu.

2. romanul ionic:

- morala comuna e substituita de morala individuala;

- personajele nu mai sunt reprezentative pentru o categorie sociala si nu mai sunt caractere, individul nu mai urmareste sa se integreze in lume, ci sa integreze lumea propriului sine;

- socialitatea lasa locul intimitatii"; sunt romane ale memoriei si ale interioritafii: eroul se afla a la recherche du temps perdu" si deopotriva in cautarea unei identitati. Experientele lui - erotice sau spirituale - se opun lumii";

- locul epicului, al faptelor este luat de analiza trairilor;

- ordinea nu mai este cronologica, temporalitatea s-a subiectivizat;

- locul naratorului omniscient l-a luat naratorul-personaj;

- confesiunea, naratiunea la persoana I.

Ex.: romanele Hortensiei Papadat-Bengescu, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi si Patul lui Procust de Camil Petrescu, Adela de Garabet Ibraileanu, romanele lui Anton Holban, Maitreyi de Mircea Eliade si romanele lui Alexandru lyasiuc.

3. romanul corintic:

- personajul nu mai este un ins cu biografie si statut social bine conturat, devine un om fara insusiri", un anonim, o fantosa, marioneta trasa de sfoara de un autor a carui vocatie suverana o constituie jocul";

- cultiva ironia, mitul, simbolul, satira expresionista.

un Dumnezeu jucaus reface lumea. Romanul de acest Kp este unul al ingenuitatii pierdute. Nu mai e vorba de sublimul creatiei dintai, ci de un surogat de creatie, de dupa potop. Romanul devine un fel de Arca a lui Noe incarcata de biete fapturi ce s-au salvat de la inec: o lume de supravietuitoare. Ironia e uneori tragica, impanzind romanul de toate formele grotescului, burlescului si caricaturii."

Ex.: romanul CimitirulBuna-Vestire de Arghezi si proza lui Urmuz, romanele lui Max Blecher, Craii de Curtea veche de Mateiu Caragiale, Creanga de aur de Mihail Sadoveanu, romanele lui Stefan Banulescu, George Balaifa, D.R. Popescu si Nicolae Breban.

Se poate spune ca romanul ionic din clasificarea lui Nicolae Manolescu este roman modern, iar romanul corintic este postmodern. Mare parte din romanele integrate in categoria doricului pot fi considerate traditionale, cel putin ca formula estetica (realista), desi tematica se schimba, trecand de la rural la urban, asa cum se intampla cu Bietul loanide si Enigma Otiliei de G. Calinescu.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.