Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare








LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA despre Sinteze literare








Pamfletul si romanul de atitudine, dar si de scandal (Poet-poeta, 1898, roman cu o prefata de Gala Galaction; Vinul de viata lunga, 1931; Fecior de sluga, 1933; Pentru un petec de negreata, 1934; Nea Nae, 1935) erau specialitatea lui N.D. COCEA (1880-1949), jurnalist progresist curajos, prea putin artist. L-au secondat cu nuvele (Suflet de femeie, 1920; Sovairi, 1921; Ochiul de nichel, 1927) si romane (Domnul Negoita, Fundatura cimitirului 13, 1932; Baiatulpopii, 1933; Printul, 1944; Scandal, 1945; Primavara apele vin mari, 1960), cam de acelasi nive l, in spirit comercial, TUDOR TEODORESCU-BRANISTE (1899-1969) si SANDU TELEAJEN (1893-1963), vag poet si dramaturg la inceput, apoi autor de romane erotice de duzina (Porunca inimii, 1933; Drumul dragostei, 1934; Tunuri in apa, 1935; O fata singura, 1937; Legiunea de onoare, 1940). Tot ca dramaturg (Egle, 1901; Blestemul, 1904; Doamna Oltea, 1906; Cumpana, 1912; Vlad-Tepes, 1930) se incercase LUDOVIC DAUS (1873-1953), romancier inconsistent (Strabunii, 1900; Dusmani ai neamului, 1904; Iluzii 1908), izbutind insa sa intereseze prin Draceasca schimbare de piele (1929) despre alienarea unei femei impinsa spre luxura, Asfintit de oameni, (1932), despre esecul fatal al omului mediocru, O jumatate de om (1937) si Ioana (1942). O oarecare notorietate au avut nuvelele si romanele jurnalistului VASILE SAVEL (1885-1932), care in 1920 publica si un numar de portrete literare (ContemporaniI). Nu se mai citesc azi Intre retele (1919), Pribeag (1920), Intr-un sat de contrabandisti (1920), Miron Grindea (1921), roman al unei ratari, Vadul hotilor (1926), roman epic, Seara a 13-a (1927), Seceratorul viei. EUGEN GOGA (1889-1935), care debutase in 1916 cu volumul Doua Siberii, interesa un timp prin romanul Cartea facerii (1929-1931) pe tema zamfiresciana a indreptarii sangelui aristocratic regatean imbatranit, prin amestec cu sange ardelenesc (Andrei Retezeanu se casatoreste cu fiica unui preot ardelean, moare in razboi, dar lasa un fiu care-i va continua neamul regeneraT). Un anume nerv jurnalistic au romanele cronica ale lui DEM. THEODORESCU (1888-1946), /;; cetatea idealului (1920), cu agitatia antantista a doamnei Sofia Mihailidis, vaduva unui ministru, din anii neutralitatii, care, la venirea nemtilor, propune amantului ei sa ramana sub ocupatie, Sub flamura rosie (1926), din vremea grevei generale cu conflictul dintre liderul socialist Vasile Stancu indragostit de o reprezentanta a protipendadei bucurestene si tanara Firina care printr-un atentat provoaca arestarea conducatorilor miscarii, Robul (1936), satira a vietii politice, in speta a ministrilor care-si intretin popularitatea prin discursuri facute de persoane osandite sa ramana in anonimat. Cateva reportaje se cuprind in primele scrieri ale lui CAROL ARDELEANU (1883-1945), Rusia revolutionara (1918), Pe strazile lasului (1920), Rochia alba (1921), in regatul noptii (1923). Dupa o piesa de teatru, Casa vechiturilor (1923), autorul a trecut la romanul documentar, psihologic, reunind medii eterogene precum Diplomatul, tabacarulsi actrita (1926), unde consulul palmuit la o receptie Salceanu ajunge supraveghetor la o tabacarie si fiindca directorul ii seduce fata il ucide si se spanzura; romanul caintei pictorului Adrian Vornicu care-si ucide tatal, iubita si un copil pentru a picta la inchisoare chipurile Tatalui, Fecioarei si Pruncului, deci neizbutind sa scape de obsesia mistica (Am ucis pe Dumnezeu, 1929). Alte romane investigheaza atmosfera bordelurilor (Casa cu fete, 1931), mediul minerilor (Viermii pamantului, 1933), al lipovenilor din delta (Pescarii, 1934) sau al cersetorilor (Viata de caine, 1937). Nici un ecou n-a avut biografia romantata Domnul Tudor (1934). O crima (Toti la fel si niciunul ca altul, 1943), reprezinta o alunecare in literatura de senzatie, comerciala. Detalii picturale asupra mahalalei bucurestene Flamanda intr-un stil sufocant prin limbutie se afla in trilogia lui P. Mihaescu care semna SA,RMANUL KLOPSTOCK (1879-1954), Feciorul lui nenea Tache Vamesul (1934, 1935, 1943), in parte reluare a scrierilor mai vechi, Comedia adolescentei (1922) si Trilogia dragostei (1933). Predilectia pentru descriptie il impiedica pe autor sa nareze pe dimensiunile nuvelei (Ginta latina, 1936) si cu atat mai mult pe lungimea unui roman (Meduza, 1939). Alt evocator al mahalalei bucurestene si al mediului scolar cu dascali de neuitat (Bonifas, Iancu Darascu, doctorul CiovarnachE) este C. KIRITESCU (1876-1965) in Printre apostoli (1929), Porunca a zecea, Flori din gradina copilariei, In slujba unei credinte (1933) si Faclii stinse (193 8). Autor al Istoriei razboiului pentru intregirea Romaniei (ed. II, trei volume, 1925), si al unui tratat de educatie fizica, Palestrica. Memorii postume. Un evocator al periferiei e GEORGE MIHAIL-ZAMFIRESCU (1898-1939) debutant cu poezii minulesciene in ultima serie a revistei Literatorul si autor de proze scurte, la inceput sentimental umanitariste (Flamura alba suflete si chipuri prinse in vartejul mortii, Satu Mare, 1924; Gazda cu ochii umezi, 1926), impus prin comedia tragica Domnisoara Nastasia (1927). Eroina, fiica unui curelar, aspira sa plece din mahalaua deochiata a Veseliei in Popa Nan. Deoarece Vulpasin ii omoara logodnicul, Nastasia se preface ca vrea sa se marite eu el si in ziua nuntii se spanzura. La inraurirea lui Gorki se adauga aceea a lui Dostoievski si a expresionistilor in romanul cu titlul dupa o ceramica smaltuita de Luca dela Robbia, Madonna del Roseto, Madona cu trandafiri (1931), satira a bovarismului provincial (Manaila pune la cale o manifestatie de solidaritate a amantilor nefericiti cu prilejul inmormantarii sotiei sinucise a unui magistrat. Soseste de la Bucuresti Octav, iubitul Madonei, dar sotul se sinucide pe mormantul moartei si dupa un chef monstru, Octav se arunca inaintea trenului care trebuia sa-1 readuca in BucurestI). Maidanul cu dragoste (1933), Sfanta mare nerusinare (1936) si Cantecul destinelor (1939) constituie la un loc epopeea romanesca a cartierului Basarab-Grivita de lucratori, meseriasi, hamali, lautari, dar si fosti puscariasi si tigani. Un erou subiectiv, Iacob, creste in aceasta lume pestrita si promiscua mai ales in jurul casei de nebuni a lui Tino Stavros, simigiul ale carui veleitati virile conjugale pentru focoasa Maro le satisface flacaul Nedu, si in jurul casei hamalului Gore, a carui nevasta, Safta, prinsa cu turnatorul Paler, e pusa sa faca pe placul mai marilor sotului pana ce, omorand fara sa vrea o fetita, e linsata, Gore fiind si el pedepsit sa umble gol, impodobit cu coarne de bou pe cap. Sultana, prostituata, potoleste poftele lui Iacov ca sa apere pe sora sa mai mica, Fana, Ivan pantofarul, fiu de nobil rus, adept al doctrinei tolstoiste a nonvio-lentei, se sinucide pentru Maro. Si Fane, regele apasilor, fost puscarias, e la origine aristocrat. Scenele de priapism si stilul inflorit cu intolerabile dulcegarii ineaca substanta epica si asa saraca a trilogiei. Piesa Idolul si Ion Anapoda infatiseaza un tip de altruist sentimental care izbuteste sa emancipeze o servitoare si sa se insoare cu ea (tema din Pygmalion de Bernard ShaW). Niste Marturii in contemporaneitate (1938) atesta deschiderea autorului spre noutati, indeosebi in teatru. Investigatia psihologica a acestor medii prin asezarea sub lupta a detaliilor pana la proiectarea realului in fantastic ar fi facut-o AURELIU CORNEA (1897-1930), autor de nuvele parasite prin reviste (Din memoriile unui derbedeu, Farasul, Mahala, Focul, Monotonie, Groaza, Farsa, SarahA) si a unicului volum Odaia ambulanta (1930, de numai 14 paginI). Pana a deveni cunoscut ca observator al mediului evreiesc bucurestean, ISAC PELTZ (1899-1980) a facut o lunga ucenicie in proza scurta (Stafia rosie, 1916; Fiori, 1919, Paiata, 1920; Fantose vopsite, 1924), afirmandu-si mai personal gustul pentru umorul grotesc in Viata cu haz si fara a numitului Stan (1929), si bizar sau sarcastic in Horoscop (1932) si Amor incuiat (1933). Calea Vacaresti (1933), roman ce va fi si dramatizat, ofera un tablou al existentei chinuite, visand prosperitatea sau evaziunea, a micilor negustori, chelnerilor, actorilor periferici, prostituatelor. Tuberculoza, epilepsia, cancerul, surmenajul macina aceste destine in locuinte insalubre, suprapopulate, unde familia ramane totusi foarte unita. Viziunea sociologica de aici devine tipologica in Foc in hanul cu tei (1934), istorie a maririi si caderii lui Micu Braun, proprietar al unui han vechi pe care vrea sa-1 asigure si sa-1 incendieze, ceea ce face altcineva cand marfurile depozitate acolo nu erau asigurate, provocand moartea eroului. Din pacate, productia ulterioara, abundenta, depasind in Actele vorbeste" (1936) si Tara buna (1937) sfera mahalalei evreiesti, pierde din autenticitate (Noptile domnisoarei Mili, 1935; De-a busilea, Toapele, 1936, Pui de lele, 1937; Moartea tineretelor, 1938, par niste reluarI). Un roman document interesant este Israel insangerat (1946). Nimic nou in Vadul fetelor (1949), Max si lumea lui (1957), Inimi zbuciumate (1962), Fauna burzuluitilor (1965), Instantanee comice si nu prea (1967), Microbar (1971), Treceri si petreceri (1980). Autor inainte de razboi de satire politice, nuvele si romane comice (Haim dija, Hojde Podje, 1928; Mesia poate sa astepte, 1934, Domnisoara Africa, 1935 etc.) pe urmele lui Salom Alechem, ISAC LUDO (1894-1973) s-a lansat dupa razboi intr-o lunga cronica a vietii politice interbelice, cu personaje usor deghizate, de o violenta pamfletara necontrolata artistic in ciclul Paravanul de aur (Domnul general guverneaza, 1953; Starea de asediu,^ 1956; Regele Palaelibus, 1957; Salvatorul, 1959; Ultimul batalion, 1960). In categoria pamfletului sau documentului brut intra si Gura de lup (1954), Corsetul (1955), Razboiul lui Tanase Cires (1958), Ilustrul N.N. din N.N. (1968), Solutia a patra (1960). Dupa un debut pasager in teatru (2 acte, Braila, 1925), URY BENADOR (1895-1971) studiaza in Ghetto veac XX (1934) recluziunea lumii evreiesti ca urmare pe de o parte a discriminarilor rasiale, pe de alta a tendintelor de izolare interne ale comunitatii. Lipseste observatia tipologica. Excelenta este nuvela Subiect banal (1935) pe tema clasica a curiosului pedepsit (gelosul care-si impinge nevasta la adulteR), completata cu punctul de vedere al femeii in Hilda (1936). Sentimente obsesive sunt si in nuvela Appassionata (1935) si Preludiu la Beethoven (1940), titanul muzicii fiind modelul structural al autorului (Beethoven, omul, 1964). O constructie epica mai consistenta ofera romanul Gablonz - Magazin universal (1961), cu figura artistului afacerist Avramut Feighenbaum - Smochinescu, punand la cale sabotaje economice de amploare. Romane, umanitariste, duioase, usor senzationale a publicat G.M. VLA,DESCU (1885-1952), la inceput nuvelist in descedenta lui Bratescu-Voinesti (Tacere, 1923), Menuetul (1933) infatiseaza variatiile de opinie ale mediului provincial fata de cariera unui artist. Mama muzicianului Paul Manolache e in atentia tuturor cand fiul devine celebru la Paris si repede uitata cand nu se mai aude nimic despre el. De fapt muzicianul murise, dar, din afectiune pentru mama sa, ii intretinea postum iluziile printr-o persoana caritabila. Moarteafratelui meu (1934) e o pledoarie pentru ajutorarea cu orice pret a aproapelui, indiferent de originea etnica. Nucu, fiul maiorului Arnota, care in razboiul de independenta impuscase pe cel mai bun prieten al sau spre a-i curma suferintele, impusca la randul lui pe fratele" Lucu, condamnat la moarte in razboiul de intregire pentru ca eliberase din mainile soldatilor pe un neamt care-si cauta fiul mort pe front. Lucu descoperise taina maiorului Arnota ucis de un spion si-1 razbunase. Ca sa-1 scuteasca de chinuri, Nucu impusca pe Lucu, dupa ce mai intai il minte ca a fost gratiat. Intriga e prea calculat simetrica, iar prin numele eroilor, deosebit doar prin initiala, creeaza confuzie. Alte doua romane ale lui G.M. Vladescu, Republica disperatilor (1935) si Gol (1937) n-au mai interesat. Nuvele si romane morale, didactice, naive, a compus prolificul AL. LASCAROV-MOLDOVANU (1885-1971), traducatorul cartii lui John Lubbock The Pleasures of Life (Povestirile lui Spulber, 1921; In gradina lui nas Musat, 1926; Domnul Presedinte, 1928; Biserica naruita, 1932; Omul care tace, Mamina, 1934; Tatunu, Romanul furnicei, intoarcerea lui Andrei Patrascu, 1936). Opus lui Lascarov-Moldovanu e OCTAV DESSILA (1894-1976), romancier industrios, licentios nu mai putin popular Dragomir Valahul, Zvetlana cu o prefata de Octavian Goga. Bucuresti, orasul prabusirilor, 1930, Noroi, Neastampar, Turba, Iubim, 1941-1943). A publicat in 1967 trilogia dramatica Mihai Viteazul.



Foarte populara a fost poezia mondena, citadina, vag inspirata de Verhaeren a lui MIRCEA DEM. RADULESCU (1889-1946) din Leii de piatra (1914), ca si poezia sonor patriotica, de serbari scolare din Eroica (1915), Sufletul patriei (1921) si Rapsodii romanesti, la care trebuie sa adaugam Suflet si uzina (1919) si Poeme pentru Galateea (1925). Mare ecou prin decorul fastuos si infruntari de pasiuni au avut evocarile dramatice Serenada din trecut (1921), cu actiunea in vremea lui Petru Cercel, si Bizant (1924) din vremea imparatesei Theofana. O mare raspandire au avut si fabulele lui VASILE MILITARU (1886-1959), care debuta in 1919 cu Stropi de roua (ed. II, 1926), spre a continua cu Fabule I. Viermi si stele, fabule II, si Curcubee peste veac, fabule III, lesnicioase ca forma si vulgare ca fond. Boem autentic, comparabil cu Humilis din versurile lui Germain Nouveau sau Fagus din versurile lui Georges Faillet, ARTUR ENA,SESCU (1889-1942) a publicat un singur volum de poezii. Pe ganduri (1922) cu romante precum Balada crucii de mesteacan si Tiganca puse pe muzica de Ionel Fernic si cantate inca. Perpessicius ii acorda in 1926 la Universul literar premiul pentru cel mai bun sonet al anului, Afrodita. Ultima poezie, un Lied, e din 1931. Poezii galante, trubaduresti, epigrame, satire, fabule, cronici rimate, gustate de contemporani, a scris TUDOR MA,INESCU (1892-1977), poet descoperit in 1919 de G. Toparceanu (O picatura de parfum, 1929; Suras, 1931; O fata mica se inclina, 1935; Flori si ghimpi, 1956; Muzica usoara, 1961; Florile vietii, (1962; Versuri clare, 1965). Un izolat ramane N. MILCU (1903-1933) cu Gradina de sidef (1921) si Fluierul lui Marsyas (1927).



Dintre toate piesele lui ALEXANDRU KIRITESCU (1888-1961) una singura a fost si este populara, Gaitele (initial Cuib de viespi, 1932). Ea era sfarsitul unei trilogii burgheze" care incepea cu Marcel & Marcel sau Anisoara si ispita (1923) si continua cu Florentina (1925), prima pe tema mirajului Capitalei si a linistii provinciale, a doua, pe tema relei inrauriri a filmelor si literaturii frivole. In Gaitele ni se infatiseaza clanul decavat al unor boieroaice cu vointa de a-si pastra ighemoniconul, in speta al surorilor Duduleanu Aneta, Zoe si Lena, gata sa persifleze in orice moment pe urmasi sau pe intrusi cu consecinta ca Margareta, crezandu-se inselata de sotul ei cu o nepoata a Anetei, picata de la Paris, se sinucide. Replicile personajelor, de oarecare efect scenic, abunda in vulgaritati. Ambitia lui Alexandru Kiritescu de a compune mai departe o trilogie, a Renasterii italiene (Borgia, 1937; Nunta din Perugia, 1947, si Michelangelo, 1948), urmand indeaproape pe Jakob Burckhardt, s-a soldat cu un esec. Simple naratiuni epice, piesele n-au nici o idee si eroii raman goale nume. Fara valoare sunt pamfletele dramatice Dictatorul (1944) si Intermezzo cu subiect antifalangist libretul de opereta Tarsita si rosiorul (1949), poemul istoric in versuri Ruxandra si Timotei (1957). Primele piese ale lui MIRCEA STEFANESCU (1898-1982). Maestrul (1925), Framantari (1926), Greva incoronatilor (1929) erau facile si comune, banale frivolitati. Oarecare faima au avut Comedia zorilor (1931), mica drama sentimentala a timidului dezamagit, Veste buna (1936), cu sotul care-si mentine autoritatea asupra sotiei si postum prin progenitura, si Acolo, departe (1939), istoria unui romancier care, dupamulte peripetii, gaseste un editor la Paris, dupa ce tatal si iubita mor, exact ca in romanul lui. Alte piese {Casa cu doua fete, 1946; Vis de secatura, 1946; Ave Maria, 19 47; Micul infern, 1948) sunt de formula comerciala, iar tablourile de epoca si biografiile de oameni ilustri {Rapsodia tiganilor, 1948; Caruta cu paiate sau Matei Millo, 1953,1962; Un pacat de povesta-r iu fara bani in buzunar iu - Ion Creanga, 1963, Eminescu, (1964) simple cofectii, regretabile in cazul lui Caragiale. Creanga si Eminescu, ultima de un sociologism cras. Destainuiri memorialistice in Un dramaturg isi aminteste, 1980. Dramaturg popular, dar si valoros e TUDOR MUSATESCU (1903-1970), autor incepand din 1925 a peste o suta de piese originale sau adaptate, unele scrise in colaborare din care mai importante sunt Pantarola (1928), Sosesc diseara (1932), Titanic Vals (1933) Eseu (1933), Visul unei nopti de iarna (1937), Teatru la domiciliu (1944) si Profesorul de franceza (1946). Cea mai buna din toate ramane Titanic Vals, comedie cu eroi memorabili din viata de familie a provinciei, Spirache, functionar la prefectura, om onest, are o fata din prima casatorie, Gena, si alta cu a doua sotie, Dacia, pe Sarmisegetuza, un fiu Decebal, altul Traian. Miza a ramas insarcinata cu un ofiter care nu vrea sa se insoare cu ea si e gata sa se marite cu Dinu pe care-1 iubeste, Gena. Ca sa-1 salveze, Gena se declara mama copilului. Toti o repudiaza afara de Spirache care banuieste adevarul. Tocmai primeste o mostenire de 50 de milioane si, ca sa-si readuca fata in casa, fabrica un testament, in care o trece si pe ea. Banii rezolva toate litigiile, ofiterul isi recunoaste copilul si se insoara cu Miza. Dinu se indragosteste de Gena. Spirache insusi e ales deputat, desi nevoind sa parvina, ceruse sa nu fie votat. Actiunea e continuata in Eseu, erou principal fiind acum Decebal insurat cu Amelie Langada pe care o insala cu Nina Damian, prietena casei. Procedand cu tact, Amelie isi recastiga sotul facandu-1 gelos pentru Bebe Damian. Interesant aici e doar Iorgu Langada, politicianul capsist stabil. Tudor Musatescu a mai publicat versuri {Vitrinile toamnei, 1928), nuvele si schite {Nudullui Gogu, 1928; Ale vietii valuri, 1932), un roman {Micapublicitate, 1935) in care o vaduva de ofiter superior nu respecta memoria sotului, lasandu-se escrocata, parodii de scrisori {Doresc ca micile mele randulete, 1944), aforisme vesele {Fiecare cu parerea lui, 1970).



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.