Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE
SAMANATORISMUL
POPORANISMUL
Caracterul specific national in literatura romana de Garabet Ibraileanu
ION LUCA CARAGIALE -in viziunea lui G. Ibraileanu- "Numele proprii in opera comica a lui Caragiale"
CUM SA INTOCMIM UN ESEU
Curente culturale si literare




NATURALISTII UMANITARI despre Sinteze literare





C. DOBROGEANU-GHEREA, RAICU IONESCU



Primele articole ale lui C. DOBROGEANU-GHEREA (1855-1920) apar la zece ani de la venirea in tara, in 1885, in Contemporanul lui Ion Nadejde (1854-1928), autor in anul imediat urmator al unei Istorii a limbii si literaturii romane, manual de scoala, si sunt despre autori ca si necunoscuti: M. Brociner si V.G. Mortun. inca de la inceput, Gherea se delimiteaza pe un ton foarte respectuos de pozitia lui Titu Maiorescu, sustinand ca, dupa parerea sa, opera literara nu poate fi studiata in sine ci numai in raport de factorii care o conditioneaza si pe care la randul ei ii influenteaza. Maiorescu nu raspunde si Gherea se ocupa in continuare de ceea ce el numeste, cu un termen inventat ad-hoc, deceptionism, de deceptio-nism in literatura romana. Nu e, desigur, o intamplare ca in acelasi an, 1887, publica in Contemporanul si articolul Eminescu, straduindu-se sa gaseasca poetului, data fiind valoarea exceptionala a operei sale si ca atare inraurirea pe care putea s-o aiba asupra publicului, macar o prima faza de optimism si explicandu-i deceptionismul," prin societatea in care a trait (in 1887 poetul viu, era incapabil sa reactioneze la ce se spunea despre eL). Meritul indiscutabil al lui Gherea era de a fi intreprins, oricat de primitiv, o prima lucrare de analiza a operei lui Eminescu, intr-un moment mai mult de contestari decat de aprobari. Vina lui, totdeodata, e de a-1 fi confundat, sub raportul valorii, cu Vlahuta, despre care Gherea scrie un studiu egal ca intindere in primul sau volum de Studii critice din 1890. Meritele alterneaza cu limitele. Gherea se ocupa pe larg in primul si mai ales in al doilea volum de Studii critice din 1891 de Caragiale, obiectandu-i insa ca e indiferent in materie politica", prin urmare tendinta operei sale e nedecisa. Este hotarat ca Gherea vrea sa dea prin critica sa o directie literaturii, alta decat cea de la Junimea si desigur ca in acest scop scoate in 1893 revista Literatura si stiinta, in care publica studiile Asupra esteticei metafizice si stiintifice, Idealurile sociale si arta (1893), Artistii-cetateni si Artistii proletari intelectuali (1894). Lamurea acum ca pentru el tendinta in arta e cam ce estetica germana numea ideea in arta," ca tendentionismul nu trebuie in nici un caz confundat cu tezismul, scriitorul tezist fiind inferior, caci opera sa nu e expresia unui adevarat temperament artistic, ci mai degraba o lucrare de comanda". In articolul intitulat O problema literara, din suplimentul literar al ziarului socialist Lumea noua (1895), Gherea constata ca in lume predomina curentul naturalist, copil legitim al epocii noastre", strans legat de intreaga dezvoltare sociala contemporana" si ajuns la o literatura care tinde sa patrunza sufletul omului, viata sociala a oamenilor prin zugravirea adevarata a acestei vieti si a acestui suflet". Reprezentanti ai acestui curent in Franta: Zola, scriitor viguros" chiar daca putin artist" si critic slab (estetician nul, dupa GhereA) si Maupassant, artist fin" si patrunzator": in prefata la Pierre et Jean, Maupassant, in cateva pagini, da o formulare adanca, patrunzatoare, geniala, naturalismului". Nu este adevarat ca Gherea confunda realismul cu naturalismul. Maupasant insusi vorbeste in prefata romanului sau din 1888 de scoala naturalista, iar Brunetiere, a carui carte despre romanul naturalist Gherea o cunoaste, clasifica pe Maupassant, ca si pe Zola, bineinteles, printre naturalisti. Pe de alta parte, idele lui Maupassant despre roman provin din Flaubert, pe care Lanson il trece de asemenea la naturalism. Ideile din ultima faza a criticii lui Gheres (vezi, de exemplu, Materialismul economic si literatura, din 1895, si D. Panu asupra criticii si literaturii, din 1895) sunt avansate. Ca marxist, Gherea putea sa stie ca economicul este hotarator in evolutia istorica numai in ultima instanta, dar critica sa stiintifica profita nu numai de psihologie pe urmele lui Sainte-Beuve, dar si de sociologie pe urmele lui Taine, anticipeaza pe Mehring si este la curent cu Georg Brandes, Faguet, poate chiar cu Lemaitre si Anatole France. Descopera cu satisfactie ca despre critica moderna, stiintifica" a vorbit Brunetiere in Evolution de la critique depuis la Renaissance jusqu-a nos jours (1890): Critica, atata vreme, si pentru multa lume inca azi chiar, din simpla expresie a unei judecati (JugemenT) sau a unei opinii, a ajuns nu zic o ramura, o parte a stiintei, dar o adevarata stiinta analoaga cu istora naturala." Critica moderna, vrea sa spuna Gherea, nu se mai poate margini sa dea judecati de valoare, ea trebuie sa motiveze aceasta judecata, sa faca psihologia operei de arta si sociologia, ei, asa cum spune Brunetiere, vorbind de Villemain: De acum deci, e afara de orice indoiala ca opera literara e in relatii stranse, adeseori chiar in desavarsita atarnare de starea sociala, de starea politica, de actiunile sau inrauririle din afara de toate, in sfarsit, care in curand se vor numi marile presiuni inconjuratoare." Dar cu al treilea volum de Studii critice, aparut in 1897, activitatea literara a lui Gherea se incheie. Ultimul volum contine studiul intitulat Poetul taranimii, despre George Cosbuc, analiza lunga in care insa poezia e studiata ca proza, in consideratia ca poetul ar fi scris chiar un adevarat roman" al vietii taranesti. Autori de care Gherea a mai pomenit in chip pozitiv: Alecsandri, Hasdeu, Creanga, Macedonski, Duiliu Zamfirescu, Delavrancea, D. Teleor, St.O. Iosif, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, G. Ranetti, N. Beldiceanu, O. Carp, 1. Paun-Pincio, A. Stavri, St. Basarabeanu, Sofia Nadejde, Paul Bujor, Ion Gorun, H.G. Lecca.



Un bun critic marxist ar fi ajuns, daca traia, RAICU IONESCU RION (1872-1895), discipol al lui Gherea, caruia Sofia Nadejde i-a publicat postum, in 1895, un volum de Scrieri literare.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.