Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




NATURALISTII UMANITARI despre Sinteze literare



C. DOBROGEANU-GHEREA, RAICU IONESCU



Primele articole ale lui C. DOBROGEANU-GHEREA (1855-1920) apar la zece ani de la venirea in tara, in 1885, in Contemporanul lui Ion Nadejde (1854-1928), autor in anul imediat urmator al unei Istorii a limbii si literaturii romane, manual de scoala, si sunt despre autori ca si necunoscuti: M. Brociner si V.G. Mortun. inca de la inceput, Gherea se delimiteaza pe un ton foarte respectuos de pozitia lui Titu Maiorescu, sustinand ca, dupa parerea sa, opera literara nu poate fi studiata in sine ci numai in raport de factorii care o conditioneaza si pe care la randul ei ii influenteaza. Maiorescu nu raspunde si Gherea se ocupa in continuare de ceea ce el numeste, cu un termen inventat ad-hoc, deceptionism, de deceptio-nism in literatura romana. Nu e, desigur, o intamplare ca in acelasi an, 1887, publica in Contemporanul si articolul Eminescu, straduindu-se sa gaseasca poetului, data fiind valoarea exceptionala a operei sale si ca atare inraurirea pe care putea s-o aiba asupra publicului, macar o prima faza de optimism si explicandu-i deceptionismul," prin societatea in care a trait (in 1887 poetul viu, era incapabil sa reactioneze la ce se spunea despre eL). Meritul indiscutabil al lui Gherea era de a fi intreprins, oricat de primitiv, o prima lucrare de analiza a operei lui Eminescu, intr-un moment mai mult de contestari decat de aprobari. Vina lui, totdeodata, e de a-1 fi confundat, sub raportul valorii, cu Vlahuta, despre care Gherea scrie un studiu egal ca intindere in primul sau volum de Studii critice din 1890. Meritele alterneaza cu limitele. Gherea se ocupa pe larg in primul si mai ales in al doilea volum de Studii critice din 1891 de Caragiale, obiectandu-i insa ca e indiferent in materie politica", prin urmare tendinta operei sale e nedecisa. Este hotarat ca Gherea vrea sa dea prin critica sa o directie literaturii, alta decat cea de la Junimea si desigur ca in acest scop scoate in 1893 revista Literatura si stiinta, in care publica studiile Asupra esteticei metafizice si stiintifice, Idealurile sociale si arta (1893), Artistii-cetateni si Artistii proletari intelectuali (1894). Lamurea acum ca pentru el tendinta in arta e cam ce estetica germana numea ideea in arta," ca tendentionismul nu trebuie in nici un caz confundat cu tezismul, scriitorul tezist fiind inferior, caci opera sa nu e expresia unui adevarat temperament artistic, ci mai degraba o lucrare de comanda". In articolul intitulat O problema literara, din suplimentul literar al ziarului socialist Lumea noua (1895), Gherea constata ca in lume predomina curentul naturalist, copil legitim al epocii noastre", strans legat de intreaga dezvoltare sociala contemporana" si ajuns la o literatura care tinde sa patrunza sufletul omului, viata sociala a oamenilor prin zugravirea adevarata a acestei vieti si a acestui suflet". Reprezentanti ai acestui curent in Franta: Zola, scriitor viguros" chiar daca putin artist" si critic slab (estetician nul, dupa GhereA) si Maupassant, artist fin" si patrunzator": in prefata la Pierre et Jean, Maupassant, in cateva pagini, da o formulare adanca, patrunzatoare, geniala, naturalismului". Nu este adevarat ca Gherea confunda realismul cu naturalismul. Maupasant insusi vorbeste in prefata romanului sau din 1888 de scoala naturalista, iar Brunetiere, a carui carte despre romanul naturalist Gherea o cunoaste, clasifica pe Maupassant, ca si pe Zola, bineinteles, printre naturalisti. Pe de alta parte, idele lui Maupassant despre roman provin din Flaubert, pe care Lanson il trece de asemenea la naturalism. Ideile din ultima faza a criticii lui Gheres (vezi, de exemplu, Materialismul economic si literatura, din 1895, si D. Panu asupra criticii si literaturii, din 1895) sunt avansate. Ca marxist, Gherea putea sa stie ca economicul este hotarator in evolutia istorica numai in ultima instanta, dar critica sa stiintifica profita nu numai de psihologie pe urmele lui Sainte-Beuve, dar si de sociologie pe urmele lui Taine, anticipeaza pe Mehring si este la curent cu Georg Brandes, Faguet, poate chiar cu Lemaitre si Anatole France. Descopera cu satisfactie ca despre critica moderna, stiintifica" a vorbit Brunetiere in Evolution de la critique depuis la Renaissance jusqu-a nos jours (1890): Critica, atata vreme, si pentru multa lume inca azi chiar, din simpla expresie a unei judecati (JugemenT) sau a unei opinii, a ajuns nu zic o ramura, o parte a stiintei, dar o adevarata stiinta analoaga cu istora naturala." Critica moderna, vrea sa spuna Gherea, nu se mai poate margini sa dea judecati de valoare, ea trebuie sa motiveze aceasta judecata, sa faca psihologia operei de arta si sociologia, ei, asa cum spune Brunetiere, vorbind de Villemain: De acum deci, e afara de orice indoiala ca opera literara e in relatii stranse, adeseori chiar in desavarsita atarnare de starea sociala, de starea politica, de actiunile sau inrauririle din afara de toate, in sfarsit, care in curand se vor numi marile presiuni inconjuratoare." Dar cu al treilea volum de Studii critice, aparut in 1897, activitatea literara a lui Gherea se incheie. Ultimul volum contine studiul intitulat Poetul taranimii, despre George Cosbuc, analiza lunga in care insa poezia e studiata ca proza, in consideratia ca poetul ar fi scris chiar un adevarat roman" al vietii taranesti. Autori de care Gherea a mai pomenit in chip pozitiv: Alecsandri, Hasdeu, Creanga, Macedonski, Duiliu Zamfirescu, Delavrancea, D. Teleor, St.O. Iosif, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, G. Ranetti, N. Beldiceanu, O. Carp, 1. Paun-Pincio, A. Stavri, St. Basarabeanu, Sofia Nadejde, Paul Bujor, Ion Gorun, H.G. Lecca.





Un bun critic marxist ar fi ajuns, daca traia, RAICU IONESCU RION (1872-1895), discipol al lui Gherea, caruia Sofia Nadejde i-a publicat postum, in 1895, un volum de Scrieri literare.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.