Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi despre Sinteze literare



Sa urmarim, mai indeaproape, in cateva texte poetice, interrelatiile dintre motiv -tema - semnificatii estetico-poetice, limitandu-ne la motivul Zburatorului, specific literaturii romane.

Poezia Zburatorul de Ion Heliade Radulescu are ca motiv dominant un personaj mitic. Morfologia culturala atesta, frecvent, cazuri in care personaje mitologice devin motive literare, atunci cand dobandesc o incarcatura simbolica deosebita (Prometeu, Mesterul Manole s.a.). Ca personaj mitologic, Zburatorul pare a fi o reminiscenta a miturilor cosmice, izvorate din cultul luminii, al Soarelui si al Lunii, cum atesta unele descantece si balade romanesti (George Nitu, Elemente mitologice in creatia populara romaneasca, Albatros, Bucuresti, 1988, pp. 90-103), mituri din care descind si elementele mitologice din Miorita (cu motivul nuntii nenuntitE) si Mesterul Manole (cu motivul jertfei creatoarE). La romani, Dimitrie Cantemir este primul care semnaleaza credinta populara in Zburator, ca personaj al unor scenarii erotice imaginare: insemneaza cel ce zboara. Ei zic ca este o naluca, un om tanar, care vine noaptea la fete mari, mai ales la femeile de curand maritate si toata noaptea savarseste cu dansele lucruri necuviincioase, cu toate ca nu poate fi vazut de ceilalti oameni, nici chiar de cei care il pandesc. Iar noi am mai auzit ca unii barbati insurati mai inimosi au prins asemenea zburatori si, cand au aflat ca sunt fapturi cu trup ca si altii, i-au pedepsit cum li se cadea" (Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, traducere de Petre Pandrea, E.S.P.L.A., Bucuresti, 1956, p. 271). I. Heliade Radulescu se inspira din mitologia populara si face din personajul amintit motivul central al baladei sale, pentru a trata, poetic, un fapt de viata etern omenesc.



Discursul poetic (textuL), exemplificativ pentru ceea ce se numeste lirica rolurilor, este compartimentat in trei parti.

Prima reprezinta o confesiune lirica directa, care da expresie unei nelinisti acute, insotite de simptome fiziologice alarmante, traite, cu o placuta spaima, de o adolescenta. Este vorba de un chin dureros de dulce", va spune mai tarziu Eminescu, exprimat printr-un monolog sincopat, cu multe exclamatii, interogatii, invocatii, repetitii si suspensii. Aceasta parte marcheaza un motiv complementar, acela reprezentat de rolul tinerei indragostite.

A doua parte prefigureaza un alt motiv consonant, inserarea (substanta unui splendid pastel, unul din primele din literatura romana, cum s-a remarcaT). Motivul acesta, invaluit in mister, potenteaza vraja in care se invaluie sentimentele fetei, pentru ca aspectele inserarii sunt insemne ale prezentei indirecte a personajului-motiv (Tarzie asta-seara rasare acum si luna,/Si, cobe, cateodata, tot cade cate-o stea; "/ Dar ce lumina iute, ca fulger trecatoare,/Vreo stea mai cade iara? Vreun imparat mai moare?/Or e - sa nu mai fie!

    - vreo pacoste de zmeu?").

Ultima parte impune evidenta motivului principal, pregatita de cele doua motive complementare, sub infatisarea portretului fabulos al Zburatorului (Balaur de lumina cu coada-nflacarata si tras ca prin inel,/Balai, cu parul de aur: dar slabele lui vine/ N-au nici un pic de sange, s-un nas - ca vai de el!

    ").

Prin interferarea semnificatiilor din cele trei parti se contureaza unitatea imaginii de ansamblu, asigurata de unitatea motivului (prezent, direct sau indirect, in toate secventelE): credinta in Zburator si unitatea starii sufletesti (surprinsa sub diferite aspecte: ca placuta spaima, apoi ca vraja si, in fine, ca nelinistE).

Portretul personajului-motiv este conturat printr-o relatare dialogata, sustinuta de doua surate", femei initiate in tainele iubirii, dialog care ascunde, in subtext, un comentariu umoristic al situatiei Floricai (Sa fuga fata mare de focul iubit"). Se sugereaza astfel tema poeziei: dragostea genuina; si semnificatia generala: iubirea e o permanenta umana, de neocolit, un dat implacabil in destinul nostru. O serie de termeni si expresii din vorbirea suratelor" (impielitatul", pandeste, bata-1 crucea", cum or fi chinuind-o") exprima o simpatie pigmentata cu accentele unei ironii participative, cu care e tratat, in optica populara, orice neinitiat, ispitit de frumusetea fantastica a Zburatorului.

Motivul Zburatorului este elementul fundamental care confera unitate poemului Calin (File din povestE) de Mihai Eminescu. El este prezent, explicit sau implicit, in toate cele opt parti, marcand fiecare cate un moment al unei povesti de dragoste ce incepe cu visul erotic, continuand cu bucuriile si suferintele iubirii si terminand cu rolul ei in planul existentei. in poezia lui Ion Heliade Radulescu, motivul reliefa ipostaza neconstientizata a iubirii, rasunetul ei nelamurit intr-un suflet novice, neinitiat. in Calin, motivul contureaza, treptat, ipostaza iubirii ca dorinta de implinire a rostului existential: - Zburator cu negre plete, vin la noapte de ma fura" ; - O ramai, ramai la mine, tu cu viers duios de foc,/Zburator cu plete negre, umbra fara de noroc", spune fata de imparat, iar voinicul, transgresand spatiul visului si devenind personaj real", ii raspunde: O, sopteste-mi - zice dansul - tu cu ochii plini d-eres/ Dulci cuvinte ne-ntelese, insa pline de-nteles!

    /Ochii tau pe jumatate de-i inchizi, mi-ntinzi o gura,/Fericit ma simt atuncea cu asupra de masura". Constelatia motivelor secundare ale textului (luna, codrul, castelul, iatacul, inelul, oglinda, lacul, nuntirea s.a.) vine sa desavarseasca imaginea iubirii, ca o apoteoza a vietii. in Calin, motivul central, explicit, indicat de numele personajului mitic, este un instrument" poetic de sugerare a temei iubirii si a semnificatiei general-umane ca iubirea ne situeaza intotdeauna sub semnul implinirii, al desavarsirii.



Motivul discutat e prezent si in Luceafarul, unde, insa, impreuna cu alte motive, transfigureaza tema iubirii intr-o viziune filosofica deosebita, aceea a incompatibilitatii unor lumi structural diferite (a geniului si a omului comuN). Iata cum un acelasi motiv capata functii estetico-poetice nuantate, de la un creator la altul, pentru a reliefa atat aspecte diverse ale aceleiasi teme, cat si semnificatii diferite.

Acest motiv il intalnim si in Buna Vestire de Tudor Arghezi. Functia estetico--poetica a motivului este, aici, in parte, asemanatoare cu aceea din balada lui I. Heliade Radulescu, adica de a reliefa, artistic, tema iubirii in ipostaza ei de criza psiho-fiziologica. Motivul este implicit, sub textual, fiind insa usor de identificat, datorita numerosilor indici textuali care exprima reactiile fizice, psihice si comportamentale ale unei fete surprinse in clipa infloririi" ei: Draga mama, draga mama,/ Panza iar mi se destrama./Sufletul si-acum ma doare./Trupul iar, in cingatoare,/ Bratul mi se leneveste,/Fusul scapa dintre deste./Firul rasucit din furca,/Mi se-nnoada si se-ncurca"; Mama draga, mama draga,/Parca-mi creste-n san o fraga" ; S-uneori sunt ca o craca./Singura care s-apleaca,/Singura ce se framanta,/Singura plange si canta". in poezia lui Arghezi, motivul este astfel modelat, incat poate conduce la semnificatii echivoce, in egala masura justificate de discursul poetic. Titlul (Buna VestirE) si intregul text pot sugera: revelatia dragostei ca mister al existentei, dar si complacui vinovatiei morale pentru o legatura erotica ne-legiuita, impotriva codului moral popular (demoniaca, decI), ale carei consecinte (roduL) sunt iminente (Draga mama, imi nazare/Ca-din brau pe la-nserare/inviem si suntem doi"). Avand in vedere gravitatea tanguirii, care nu se lumineaza decat spre finalul confesiunii, cu vaga revelatie a fructului dragostei, ni se pare mai credibila cea de a doua interpretare.

O alta interesanta poezie care ar putea fi implicata in discutia noastra despre motivul Zburatorului este Fior de Dumitru Matcovschi. Spunem ar putea fi implicata", pentru ca textul este destul de ambiguu, o ambiguitate de altfel specifica liricii moderne. Sunt totusi indici textuali care indreptatesc detectarea unor elemente ale motivului mentionat in aceasta poezie. Fior-ul din titlu poate fi acela al unor trairi emotionale in planul cunoasterii, in planul evenimentelor contingente sau in plan erotic: Cine mi-a batut la geam,/stea sau pasare, sau ram?/Om strain sau om vecin,/Om pagan sau om crestin?/Om fugit sau om gonit,/om plecat sau om venit?/ Om cazut si greu uitat,/Om pierdut si asteptat?/O naluca, un strigoi,/0 fata cu sanii goi?/Ori eu singur mi-am batut?/Ori a fost ca mi-a parut?". in subtext, Steaua", naluca", strigoiul", fata" ascund, neindoielnic, urme ale misteriosului Zburator, care prefigureaza asteptarea erotica specifica mitului. Tot atat de indreptatita poate fi si interpretarea potrivit careia intreaga poezie este construita pe motivul asteptarii ca stare existentiala, ca mod de a fi al omului modern, motiv subordonat temei generale a relatiei dintre om si univers. Chiar si in aceasta interpretare, motivul Zburatorului, asteptarea erotica devin un motiv implicit al poeziei. in concluzie, termeni precum motiv, tema, idee numesc elemente structurale ale operei literare aflate in interrelatie, factorul modelator si unificator fiind personalitatea scriitorului. Termenii sunt utili in procesul analizei si interpretarii textului, cu conditia de a nu fi intelesi in mod rigid, ci nuantat, ca instrumente critice de lucru care trebuie adaptate specificului fiecarei opere analizate.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.