Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE




Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi despre Sinteze literare





Sa urmarim, mai indeaproape, in cateva texte poetice, interrelatiile dintre motiv -tema - semnificatii estetico-poetice, limitandu-ne la motivul Zburatorului, specific literaturii romane.

Poezia Zburatorul de Ion Heliade Radulescu are ca motiv dominant un personaj mitic. Morfologia culturala atesta, frecvent, cazuri in care personaje mitologice devin motive literare, atunci cand dobandesc o incarcatura simbolica deosebita (Prometeu, Mesterul Manole s.a.). Ca personaj mitologic, Zburatorul pare a fi o reminiscenta a miturilor cosmice, izvorate din cultul luminii, al Soarelui si al Lunii, cum atesta unele descantece si balade romanesti (George Nitu, Elemente mitologice in creatia populara romaneasca, Albatros, Bucuresti, 1988, pp. 90-103), mituri din care descind si elementele mitologice din Miorita (cu motivul nuntii nenuntitE) si Mesterul Manole (cu motivul jertfei creatoarE). La romani, Dimitrie Cantemir este primul care semnaleaza credinta populara in Zburator, ca personaj al unor scenarii erotice imaginare: insemneaza cel ce zboara. Ei zic ca este o naluca, un om tanar, care vine noaptea la fete mari, mai ales la femeile de curand maritate si toata noaptea savarseste cu dansele lucruri necuviincioase, cu toate ca nu poate fi vazut de ceilalti oameni, nici chiar de cei care il pandesc. Iar noi am mai auzit ca unii barbati insurati mai inimosi au prins asemenea zburatori si, cand au aflat ca sunt fapturi cu trup ca si altii, i-au pedepsit cum li se cadea" (Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, traducere de Petre Pandrea, E.S.P.L.A., Bucuresti, 1956, p. 271). I. Heliade Radulescu se inspira din mitologia populara si face din personajul amintit motivul central al baladei sale, pentru a trata, poetic, un fapt de viata etern omenesc.

Discursul poetic (textuL), exemplificativ pentru ceea ce se numeste lirica rolurilor, este compartimentat in trei parti.

Prima reprezinta o confesiune lirica directa, care da expresie unei nelinisti acute, insotite de simptome fiziologice alarmante, traite, cu o placuta spaima, de o adolescenta. Este vorba de un chin dureros de dulce", va spune mai tarziu Eminescu, exprimat printr-un monolog sincopat, cu multe exclamatii, interogatii, invocatii, repetitii si suspensii. Aceasta parte marcheaza un motiv complementar, acela reprezentat de rolul tinerei indragostite.

A doua parte prefigureaza un alt motiv consonant, inserarea (substanta unui splendid pastel, unul din primele din literatura romana, cum s-a remarcaT). Motivul acesta, invaluit in mister, potenteaza vraja in care se invaluie sentimentele fetei, pentru ca aspectele inserarii sunt insemne ale prezentei indirecte a personajului-motiv (Tarzie asta-seara rasare acum si luna,/Si, cobe, cateodata, tot cade cate-o stea; "/ Dar ce lumina iute, ca fulger trecatoare,/Vreo stea mai cade iara? Vreun imparat mai moare?/Or e - sa nu mai fie!

    - vreo pacoste de zmeu?").

Ultima parte impune evidenta motivului principal, pregatita de cele doua motive complementare, sub infatisarea portretului fabulos al Zburatorului (Balaur de lumina cu coada-nflacarata si tras ca prin inel,/Balai, cu parul de aur: dar slabele lui vine/ N-au nici un pic de sange, s-un nas - ca vai de el!

    ").

Prin interferarea semnificatiilor din cele trei parti se contureaza unitatea imaginii de ansamblu, asigurata de unitatea motivului (prezent, direct sau indirect, in toate secventelE): credinta in Zburator si unitatea starii sufletesti (surprinsa sub diferite aspecte: ca placuta spaima, apoi ca vraja si, in fine, ca nelinistE).

Portretul personajului-motiv este conturat printr-o relatare dialogata, sustinuta de doua surate", femei initiate in tainele iubirii, dialog care ascunde, in subtext, un comentariu umoristic al situatiei Floricai (Sa fuga fata mare de focul iubit"). Se sugereaza astfel tema poeziei: dragostea genuina; si semnificatia generala: iubirea e o permanenta umana, de neocolit, un dat implacabil in destinul nostru. O serie de termeni si expresii din vorbirea suratelor" (impielitatul", pandeste, bata-1 crucea", cum or fi chinuind-o") exprima o simpatie pigmentata cu accentele unei ironii participative, cu care e tratat, in optica populara, orice neinitiat, ispitit de frumusetea fantastica a Zburatorului.

Motivul Zburatorului este elementul fundamental care confera unitate poemului Calin (File din povestE) de Mihai Eminescu. El este prezent, explicit sau implicit, in toate cele opt parti, marcand fiecare cate un moment al unei povesti de dragoste ce incepe cu visul erotic, continuand cu bucuriile si suferintele iubirii si terminand cu rolul ei in planul existentei. in poezia lui Ion Heliade Radulescu, motivul reliefa ipostaza neconstientizata a iubirii, rasunetul ei nelamurit intr-un suflet novice, neinitiat. in Calin, motivul contureaza, treptat, ipostaza iubirii ca dorinta de implinire a rostului existential: - Zburator cu negre plete, vin la noapte de ma fura" ; - O ramai, ramai la mine, tu cu viers duios de foc,/Zburator cu plete negre, umbra fara de noroc", spune fata de imparat, iar voinicul, transgresand spatiul visului si devenind personaj real", ii raspunde: O, sopteste-mi - zice dansul - tu cu ochii plini d-eres/ Dulci cuvinte ne-ntelese, insa pline de-nteles!

    /Ochii tau pe jumatate de-i inchizi, mi-ntinzi o gura,/Fericit ma simt atuncea cu asupra de masura". Constelatia motivelor secundare ale textului (luna, codrul, castelul, iatacul, inelul, oglinda, lacul, nuntirea s.a.) vine sa desavarseasca imaginea iubirii, ca o apoteoza a vietii. in Calin, motivul central, explicit, indicat de numele personajului mitic, este un instrument" poetic de sugerare a temei iubirii si a semnificatiei general-umane ca iubirea ne situeaza intotdeauna sub semnul implinirii, al desavarsirii.

Motivul discutat e prezent si in Luceafarul, unde, insa, impreuna cu alte motive, transfigureaza tema iubirii intr-o viziune filosofica deosebita, aceea a incompatibilitatii unor lumi structural diferite (a geniului si a omului comuN). Iata cum un acelasi motiv capata functii estetico-poetice nuantate, de la un creator la altul, pentru a reliefa atat aspecte diverse ale aceleiasi teme, cat si semnificatii diferite.

Acest motiv il intalnim si in Buna Vestire de Tudor Arghezi. Functia estetico--poetica a motivului este, aici, in parte, asemanatoare cu aceea din balada lui I. Heliade Radulescu, adica de a reliefa, artistic, tema iubirii in ipostaza ei de criza psiho-fiziologica. Motivul este implicit, sub textual, fiind insa usor de identificat, datorita numerosilor indici textuali care exprima reactiile fizice, psihice si comportamentale ale unei fete surprinse in clipa infloririi" ei: Draga mama, draga mama,/ Panza iar mi se destrama./Sufletul si-acum ma doare./Trupul iar, in cingatoare,/ Bratul mi se leneveste,/Fusul scapa dintre deste./Firul rasucit din furca,/Mi se-nnoada si se-ncurca"; Mama draga, mama draga,/Parca-mi creste-n san o fraga" ; S-uneori sunt ca o craca./Singura care s-apleaca,/Singura ce se framanta,/Singura plange si canta". in poezia lui Arghezi, motivul este astfel modelat, incat poate conduce la semnificatii echivoce, in egala masura justificate de discursul poetic. Titlul (Buna VestirE) si intregul text pot sugera: revelatia dragostei ca mister al existentei, dar si complacui vinovatiei morale pentru o legatura erotica ne-legiuita, impotriva codului moral popular (demoniaca, decI), ale carei consecinte (roduL) sunt iminente (Draga mama, imi nazare/Ca-din brau pe la-nserare/inviem si suntem doi"). Avand in vedere gravitatea tanguirii, care nu se lumineaza decat spre finalul confesiunii, cu vaga revelatie a fructului dragostei, ni se pare mai credibila cea de a doua interpretare.

O alta interesanta poezie care ar putea fi implicata in discutia noastra despre motivul Zburatorului este Fior de Dumitru Matcovschi. Spunem ar putea fi implicata", pentru ca textul este destul de ambiguu, o ambiguitate de altfel specifica liricii moderne. Sunt totusi indici textuali care indreptatesc detectarea unor elemente ale motivului mentionat in aceasta poezie. Fior-ul din titlu poate fi acela al unor trairi emotionale in planul cunoasterii, in planul evenimentelor contingente sau in plan erotic: Cine mi-a batut la geam,/stea sau pasare, sau ram?/Om strain sau om vecin,/Om pagan sau om crestin?/Om fugit sau om gonit,/om plecat sau om venit?/ Om cazut si greu uitat,/Om pierdut si asteptat?/O naluca, un strigoi,/0 fata cu sanii goi?/Ori eu singur mi-am batut?/Ori a fost ca mi-a parut?". in subtext, Steaua", naluca", strigoiul", fata" ascund, neindoielnic, urme ale misteriosului Zburator, care prefigureaza asteptarea erotica specifica mitului. Tot atat de indreptatita poate fi si interpretarea potrivit careia intreaga poezie este construita pe motivul asteptarii ca stare existentiala, ca mod de a fi al omului modern, motiv subordonat temei generale a relatiei dintre om si univers. Chiar si in aceasta interpretare, motivul Zburatorului, asteptarea erotica devin un motiv implicit al poeziei. in concluzie, termeni precum motiv, tema, idee numesc elemente structurale ale operei literare aflate in interrelatie, factorul modelator si unificator fiind personalitatea scriitorului. Termenii sunt utili in procesul analizei si interpretarii textului, cu conditia de a nu fi intelesi in mod rigid, ci nuantat, ca instrumente critice de lucru care trebuie adaptate specificului fiecarei opere analizate.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.