Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Sinteze literare





Despre Sinteze literare

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare


Literatura romana in limba latina
Literatura populara - parte integranta a literaturii romane
Miorita - balada populara - Tema baladei Miorita
Umanismul romanesc - plan de idei
Iluminismul - curent national si european si Scoala Ardeleana
Clasicismul
Romantismul - Trasaturi romantismului
Realismul
Contributia scriitorilor romani la dezvoltarea realismului
Momentul 1848 - etapa a revolutiei burghezo - democrate
Simbolismul - Istoricul si reprezentantii in literatura universala
Stefan cel Mare si Sfant - reprezentant al constiintei nationale
Expresionismul
Orientari, tendinte, coordonate si realizari in poezia romaneasca contemporana
Ideea de specific national in literatura romana
Folclorul si literatura romana din perioada romantica
Cucerirea independentei nationale in evocarea literara
Ecouri ale lui Sainte-Beuve in literatura romana
Revista Romana (1861 1863)
Atheneul roman (1866 1869)
Albina Pindului (1868 1871 ; 1875 1876)
Literatura si arta romana
Floare-albastra (1898 1899)
Pagini literare (1899 1900)
Reviste satirice din secolul al XIX-lea
Text si comunicare
Curente literare. Abordari teoretice
Clasicismul sinteza
Romantismul sinteza
Realismul sinteza
Parnasianismul
Simbolismul
Expresionismul sinteza
Traditionalismul
Modernismul si avangardismul
Neomodernismul
Postmodernismul
Poezia
Poezia epica
Elemente de compozitie in textul poetic
Nivelurile textului literar. Repere si concepte pentru analiza stilistica
Limbajul si expresivitatea textului poetic
Imaginarul poetic
Poezia pasoptista - prezentare generala
Prelungiri ale clasicismului si romantismului in literatura romana
Genul epic - Opera epica. Abordari teoretice
Basmul cult - Specii narative
Povestirea - specii narative
Nuvela - specii narative (Nuvela istorica, Nuvela fantastica, psihologica)
Romanul - specie narativa
Structura textului narativ
Relatiile temporale si spatiale in naratiune - Constructia subiectului si a discursului narativ (subiectul, tema, actiunea, finalul)
Limbajul prozei narative (Modalitati ale nararii)
Opera dramatica. Abordari teoretice
Specii dramatice - Tragedia, Comedia
Structurarea textului dramatic, Personajul dramatic si Genul dramatic
Dacia literara - manifest al romantismului romanesc
Junimea si junimismul - modele axiologice in dezvoltarea literaturii
G. Ibraileanu - deschideri spre o critica totala
Literatura romana SECOLELE XIV-XVIII (1380-1779)
Literatura romana - EPOCA DE TRANZITIE PREMODERNA, (1780-1829)
Literatura romana INTRE CLASICISM SI ROMANTISM (1830-1862)
CANTA,RETII RUINELOR
EPOCA MARILOR CLASICI (1863-1892)
Literatura romana - SFARSIT SI INCEPUT DE SECOL (1893-1918)
Literatura romana - INTRE CLASICISM SI NATURALISM
CRITICI SI ISTORICI LITERARI
NATURALISTII UMANITARI
POETI, PROZATORI, DRAMATURGI
REVIRIMENTUL ROMANTISMULUI
REALISMUL DEMOCRATIC
SIMBOLISTII literaturii romane - simbolismul
Literatura romana in EPOCA DINTRE CELE DOUA, RA,ZBOAIE (1919-1947)
MODERNIZAREA TRADITIEI in literatura romana
SINCRONISM SI DIFERENTIERE in literatura romana
RESUSCITAREA SPIRITULUI ETNIC in literatura romana
Literatura romana - SUB SEMNUL AVANGARDEI
DE LA PARNASIANISM LA MANIERISM in literatura romana
LITERATURA DOCUMENTARA, BOEMA, POPULARA
ORIENTA,RI NOI DUPA, 1930 in literatura romana
GENERATIA POSTBELICA, (1948-1981) in literatura romana
Marii poeti ai literaturii romane
PROZATORII literaturii romane
DRAMATURGII literaturii romane
CRITICII literaturii romane
Istoria criticii literare
Critica literara de la inceputul Renasterii pina la jumatatea secolului al XVIII-lea
Neoclasicismul si noile tendinte ale epocii criticii literare
Atitudini ludice in miscarea de avangarda
Nonconformismul spectacular: D. Stelaru, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru
CE STIM Sl CE NU STIM DESPRE ROMANUL DE AZI
CALITATILE GENERALE ALE STILULUI
Stilul beletristic, stiintific, administrativ
FANTASTICUL IN PROZA CONTEMPORANA,
LITERATURA POPULARA,
LIRICA RELIGIOASA, - PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITA,
INCEPUTURILE POEZIEI ROMANESTI
DACIA LITERARA,
LITERATURA PASOPTISTA, (Literatura romana cuprinsa intre anii 1830-1860)
JUNIMEA Si CONVORBIRI LITERARE
SIMBOLISMUL - (Curent literar) - Trasaturile simbolismului
MODERNISMUL - curent literar
TRADITIONALISM
AVANGARDISMUL - CURENT LITERAR
NEOMODERNISMUL - CURENT LITERAR
STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII ROMANE
MARII CRONICARI
ROMANUL PANA, LA AL DOILEA RA,ZBOI MONDIAL
Inceputurile poeziei romanesti
Poezia pasoptista
EPOCA MARILOR CLASICI AI LITERATURII ROMANE JUNIMEA Sl CONVORBIRI LITERARE
IN CONTRA DIRECTIEI DE ASTA,ZI IN CULTURA ROMANA, (1868)
POETI SI CRITICI (1886)
DIRECTIA NOUA, IN POEZIA SI PROZA ROMANEASCA, (1872)
PUBLICISTICA - INVATAMANTUL CLASIC
TEORIA STATULUI NATURAL SI A CELUI ARTIFICIAL
LITERATURA ROMANA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIX-LEA SI INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA
FARMECUL SCRIERILOR VECHI
CLASICII
LITERATURA ROMANA, DUPA, AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
Convorbiri literare
Literatorul
PERSPECTIVE NOI. PUBLICATII, TENDINTE - Teoria dezvoltarii organice
Curierul literar. Samanatorul
Junimea literara - Publicatii in spiritul Samanatorului
Ramuri. Revista noastra
O fractiune: Cumpana
Samanatorismul, curent de rezistenta
Lupta pentru limba romaneasca
Subordonarea esteticului
PRIORITATEA IDEALULUI UMANITAR
Formula specificului national: Viata romaneasca
POPORANISMUL DISOCIERI
Poporanismul, subiect polemic
LITERATURA IN TRANSILVANIA
PERSPECTIVE MODERNE. PUBLICATII
Initiative minulesciene : Revista celorlalti, Insula
Viata sociala
Reviste iesene
Simbolismul romanesc
Adversari. Alte reactiuni ale simbolismului
PUBLICATII CU PROFIL VARIAT - Diversificarea substratului conservator
Revista idealista
Convorbiri critice
O anexa a Convorbirilor critice : Falanga
Flacara
ORIENTA,RI LITERARE IN PRESA SOCIALISTA
Forme contradictorii ale evolutiei poeziei
TRADITIONALISTI SA,MA,NA,TORISTI, ORIZONTURI RURALE
POEZIA IDEALULI NATIONAL SOCIAL
POEZIA DESTINULUI UMAN
LIRICA SOCIALA, MILITANTI
DECORATIVI, NARATORI
TRUBADURI SI IRONISTI in literatura romana
UMOR SI TRISTETE in literatura romana
POETI DE TRANZITIE. NELINISTITI. INSTINCTUL MIGRATIEI
POETI DE TRANZITIE. FANTEZISTI. ELEGIACI
TENDINTE NOVATOARE. SIMBOLISTI TRAGICI
SIMBOLISMUL TRUBADURESC. MINULESCIENI
ALTE MODALITA,TI SIMBOLISTE. VIATA NOUA
TANGENTE SIMBOLISTE
PRIORITATEA PROZEI SCURTE
TENTATIA NATURII. PARODIE SI UMOR
REALITATE SI FABULOS. SONDAREA FONDULUI ETIC
Orizontul prozei scurte
PERSPECTIVE RURALE. SA,MA,NA,TORISTI SI POPORANISTI
OBSERVATORI AI PROVINCIEI. CLASICI. UMORISTI
CLASICISM SI FORMULE NOI
Publicatii teatrale
FILONUL ISTORIC, FOLCLORIC, MITOLOGIC
COMEDIA TRAGICA,. FILONUL COMIC
STADIUL LUPTEI DE IDEI
FORMULA CRITICII CU TENDINTE NATIONALE SI ETICE
FORMULA CRITICII COMPLETE
Critica aplicata. Istoricul literar
FORMULA AUTONOMIEI ESTETICULUI
Limba si limbajul; aspectele, stilurile si nivelurile limbii
Limba romana si procesul formarii ei
Evolutia limbii noastre nationale
Limba romana literara
LITERATURA POPULARA, - PARTE INTEGRANTA, A LITERATURII NATIONALE
Creatii populare epice: balada si basmul - Miorita
MARII CRONICARI AI SECOLULUI AL XVII-LEA SI AI INCEPUTULUI SECOLULUI AL XVIII-LEA; CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CULTURII, A LIMBII SI A LITERATURII ROMANE
ILUMINISMUL ROMANESC
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA SI DEZVOLTAREA LITERATURII ROMANE
DIRECTII SI TENDINTE ALE PROZEI DIN A DOUA JUMA,TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
LITERATURA ROMANA, - AL II-LEA RA,ZBOI MONDIAL
EVOLUTIA ROMANULUI IN LITERATURA ROMANA,
PATRU VARFURI DE LANCE ALE DRAMATURGIEI NOASTRE
ISTORICI, CRITICI, ESTETICIENI SI TEORETICIENI AI LITERATURII
Textul. Aspecte generale
Romanul - Evolutie si tipologie
Poezia - Notiuni introductive. Acceptii ale termenului. Evolutia genului
Romantismul - Notiuni introductive
Simbolismul - Notiuni introductive
Deschiderile simbolismului catre modernism
Traditionalismul in perioada interbelica - Ion Pillat
Lirica moderna in perioada interbelica - Tudor Arghezi
Postmodemismul
Dramaturgia - Notiuni introductive
Dacia literara - Epoci si ideologii literare
Traditionalismul si modernismul in prima jumatate a secolului XX
SCOALA ARDELEANA - MARI SCRIITORI
O MONOGRAFIE DESPRE IPOTESTI
VIATA ROMANEASCA,, 90 DE ANI DE LA INTEMEIERE
MONOGRAFIA REVISTEI RAMURI
PENULTIMUL VOLUM DIN EDITIA PILLAT
DRAMATURGIA ROMANEASCA, IN INTERVIURI
DIMENSIUNI ALE PROZEI SCURTE BASARABENE CONTEMPORANE
FENOMENUL BASARABEAN
THOMAS MANN SI ROMANIA
JURNALUL REGINEI MARIA
AMINTIRI DE DEMULT
MEMORIALISTI SI EPISTOLIERI O EVOCARE TULBURA,TOARE
O VECHE FAMILIE BOIEREASCA,
CANTACUZINII
VECHIUL BUCURESTI
CONTENCIOSUL AROMANILOR
DESPRE IMAGINEA ROMANILOR IN SPATIUL GERMANIC
O EDITIE CATASTROFALA,
DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE
O MONOGRAFIE DESPRE GUVERNAREA RA,DESCU
UN STUDIU DESPRE PROLETCULTISM
Polemici literare, pedagogice, politice, filozofice
Cunoastere si receptare estetico-poetica
Motiv, tema, idei in opera literara
Motivul Zburatorului la Ion Heliade Radulescu, Minai Eminescu, Tudor Arghezi, Dumitru Matcovschi
Consideratii teoretice despre fantastic
Despre revelatia iubirii si a pacii divine - N. STEINHARDT
Trecutul unei iluzii: Noul val al anilor 80
Secvente ante-decembriste
Ce lipseste literaturii sf actuale
Ce asteptam, in definitiv, de la science-fiction?
Literatura sf, azi (Ancheta ORIZONT)
Repere in evolutia sf-ului romanesc postbelic
Timpul este umbra noastra (Interviu)
Literatura sf si economia de piata
SF-ul romanesc: ce este, ce-ar putea fi
Anticipatia romaneasca in perspectiva istoriei literare
Alegorie si metafictiune: o dubla dedublare
Tiganiada in stil american
Eterna si pitoreasca Romanie
Science-fiction adevarat
ORIGINEA SI DEZVOLTAREA LIMBII ROMANE - idei fundamentale -
NOTIUNI DE LINGVISTICA, GENERALA, - Comunicarea prin limbaj
CLASIFICAREA LITERATURII FOLCLORICE
ISTORIA IEROGLIFICA, REPERE PENTRU COMENTARIUL LITERAR
SCOALA ARDELEANA, EXPRESIE A ILUMINISMULUI ROMANESC - REPERE PENTRU O LUCRARE DE SINTEZA,
ROLUL DACIEI LITERARE IN ORIENTAREA CULTURII SI LITERATURII ROMANE





O VECHE FAMILIE BOIEREASCA, despre Sinteze literare





Au fost in tarile romane cateva familii cu veche si mare traditie, care se impletesc, de fapt, cu destinul istoric al acestor locuri. Cine, intr-adevar, ar putea ignora, cand se vorbeste de istoria tarii, de Sturdzesti, Ghiculesti, Cantacuzini, Calimachi, Moruzesti, Mavrocordati, Balsesti, Vogorizi, si inca altele, cu toate ale lor ramuri directe sau, fatalmente, colaterale. Nu e aici locul sa evaluam modul cum s-a format boierimea la noi. Controversele au fost multe si, de fapt, nici nu au fost istovite, mai tinand, cand si cand, afisul. Aceste familii, cu trecut insemnat, au avut grija, de-a lungul vremilor, sa adune si, apoi, sa deschida arhivele, stimuland istorici, uneori de seama, sa le publice in editii critice. Iorga a fost unul dintre istoricii proeminenti care au rascolit si publicat volume din documentele acestor familii. Tot acestea sau si altele a sprijinit financiar unele reviste culturale din trecut (printre care si, o vreme, Samanatorul"). Dintre aceste familii (unele si cu ascendente domnitoarE), s-au distins, in epoca moderna, unele personalitati politice cu roluri importante in viata politica. ii amintesc numai pe Gh. Gr. Cantacuzino-Nababul, ajuns presedinte al Partidului Conservator si, in aceasta calitate, prim-ministru. Si, de asemenea, pe Dimitrie A. Sturdza, ajuns si el, presedinte al Partidului National Liberal si, in consecinta, de cateva ori, premierul Romaniei. Asadar, aceste familii si-au pastrat si dupa desfiintarea rangurilor boieresti (1858), nu numai prin considerabila avere acumulata, roluri de prim ordin in spiritul public.

O utila si placuta surpriza este recenta carte, semnata de d-nii Cristian Popisteanu si Dorin Matei, inchinata familiei Sturdza. Nu este, ne previn autorii, o istorie integrala a familiei Sturdza, ci relevare a catorva ramuri si personalitati din complicata genealogie a acestei cu adevarat dinastii. O prima sectiune decupeaza, din increngatura acestei spite, trei personalitati din perioade diferite: domnitorul Ionita Sandu Sturdza (primul domn pamantean de dupa epoca fanariota), mai putin stiutul Alexandru Scarlat Sturdza si, in sfarsit, amintitul om politic Dimitrie A. Sturdza. Ar fi nedrept sa le reprosam autorilor hagiografia. Dar o usoara dara edulcorata iriga, totusi, aceste studii-portret. Sa ma opresc, cu titlu de exemplu, la medalionul inchinat lui D. A. Sturdza. Biografia sa e corect si bogat reconstituita si in dimensiunea ei stiintifica si in cea politica. Se trece insa cu totul peste adevarul ca odata ajuns (dupa moartea lui I. C. Bratianu si a lui Dumitru BratianU) sef al Partidului National Liberal (noiembrie 1892), Sturdza s-a plasat in fruntea aripii conservatoare a liberalilor. Cand, ceva mai tarziu, oculta liberala, in frunte cu Eugeniu Carada, a militat pentru inlaturarea lui Sturdza in favoarea lui Ionel Bratianu, aceasta s-a datorat deciziei tanarului Bratianu de a initia si aplica reformele mari necesare organismului romanesc: reforma agrara si cea electorala. Eugeniu Carada, fost prieten cu batranul Bratianu si cu C. A. Rosetti, era un radical, cu convingerile de junete nealterate de vreme si nu e exclus ca el sa-i fi sugerat lui Ionel Bratianu ideea acestor masuri reformatoare, fara de care tara era in suferinta. D. A. Sturdza, cu spiritul sau ticait si conservator, era un potrivnic hotarat al acestor reforme. Lupta intre cele doua tabere a fost, in fazele finale, de o duritate feroce, contribuind mult la accentuarea maladiei (grava boala de nervI) lui Sturdza, pana a-1 innebuni efectiv. Gazetarii timpului vorbeau de o sedinta a Consiliului de Ministri in care primul ministru, inca in functiune, a intrat sub masa latrand la un imaginar Carada. Pana la urma, in decembrie 1908 trimite de la Paris, din sanatoriul unde fusese internat, in plic demisia din fruntea guvernului si in ianuarie 1911, I. I. C. Bratianu devine presedinte al P.N.L. si premierul guvernului. E drept, autorii mentioneaza si disputa intre cele doua grupari liberale si senilitatea lui Sturdza si demisia sa finala. Dar cum nu se face referire la cauzalitatea infruntarii intre cele doua grupari (necesitatea innoirii programului liberaL) totul pare o disputa factionista, determinata de dorinta lui Carada de a-1 unge sef pe Ionel Bratianu, Sturdza - dupa impardonabilele sale gafe in problema nationala - aparand cumva in rol de victima. Si n-a fost deloc. Dimpotriva. Si nu e exagerata aprecierea autorilor care afirma ca Dimitrie A. Sturdza isi are locul sau in panteonul istoriei nationale" (p. 105)? Nu devine, daca ar fi asa, acest panteon prea incapator si prea, excesiv, populat?

Cum spuneam, cartea nu e o istorie integrala a familiei Sturdza ci, cum nimerit ne previn autorii, o poveste istorica despre unii din membrii ei". As traduce termenul de poveste in cel, mai potrivit cred, de naratiune, pentru ca povestea presupune cumva idilizarca. Partea a doua a cartii e consacrata cautarii stramosilor acestei ilustre familii. E o cautare cu folos pentru ca, socotindu-se bine genealogia, se da peste adevaratii stramosi. Care nu are la origini pe acel fantast Thurzo (din care ar fi derivat SturdzA), ci pe stramosii adevarati, asa cum, in mare, i-a infatisat arborele genealogic intocmit de comisia (din care a facut parte si Gh. AsachI) numita de domnitorul Mihail Sturdza, in 1842, apoi corectat si adus pe linia adevarului, care fixeaza prima ridicare a Sturdzestilor in dregatoriile Moldovei la jumatatea secolului al XVl-lea. Apoi se imparte in doua ramuri, in secolul al XVII-lea. Ramura Sturdzestilor, cea majora, care face, de fapt, obiectul acestei carti, a fost foarte bogata, cu averi in pamanturi intinse si palate. Erau printre cei mai puternici si influenti latifundiari, avand (cum altfel?) si ranguri si dregatorii inalte. Fara a fi zgarciti, apreciaza autorii, au fost cu deosebire chibzuiti, stiind sa-si sporeasca mereu averile mostenite sau capatate prin casatorie. Important a fost si, de aceea, autorii ii acorda loc confortabil in carte, Mihail Sturdza, primul domn regulamentar in Moldova, numit in 1834 si domnind pana in 1848. Acest domnitor cultivat si cu preocupari pentru ridicarea tarii a fost de o venalitate si cupiditate neingradite, vanzand slujbe, decizii in tribunale, ranguri boieresti si cate altele. Si-a rotunjit averea prin rapt, insusindu-si si excedentele visteriei. Asta, se crede, pentru a-si acoperi imensele cheltuieli efectuate pentru obtinerea investiturii la domnie (desi ea fusese hotarata) din partea Constantinopolului, unde dator a fost sa se prezinte. Dar, de fapt si pe aceasta cale venala si-a sporit averea, care ii era efectiv fabuloasa. Capatase investitura din partea Puterii protectoare (RusiA) si a Puterii Suzerane (TurciA). S-a tot spus ca ar fi fost omul Rusiei. E o opinie exagerata, pe care d-nii Popisteanu si Matei o contrazic cu date probatorii in care merita sa punem temei. Se purta acest om scurt de stat, urat si fornait la vorba, foarte elegant, comandandu-si chiar si hainele (mai tarziu Alexandru Marghiloman isi spala si rufele la LondrA) in strainatate Era insa energic, cu umor, bun administrator si nutrind un ciudat amalgam de idei liberale si conservatoare. Se voia un monarh luminat si, in parte, a si fost. Oricum, in vremea domniei sale de peste 15 ani tara a facut reale progrese in sincronizarea cu Apusul european. Despre infruntarea lui cu revolutionarii de la 1848, se stie. Oricum, n-a plecat din domnie atunci, cu prilejul inabusirii revolutiei de la Iasi ci, mai tarziu, in mai 1849, dupa ce, la Balta Liman, o intelegere dintre rusi si turci a pus capat regimului regulamentar. Trecand de episodul revenirii in Moldova in 1859, cand a sperat sa recapete domnia, s-a stabilit in strainatate, unde a dus un trai de sibarit. Avea case la Paris, a construit doua palate in Baden-Baden, unul la Sorrento si avea mari sume de bani depuse la.banci, basca veniturile care ii soseau din tara de pe urma mosiilor stapanite. Cand in 1884 a decedat la Paris, a fost transportat cu un tren special la Baden-Baden, unde a fost inmormantat, dupa care au inceput inevitabilele certuri pentru mostenire (avea copii din doua casatoriI). Merita sa fie citite paginile din carte care reconstituie odiseea acestor dispute si soarta diferitelor edificii achizitionate sau cladite de Mihail Sturdza prin strainataturi, ca si destinul averii sale din tara. Apoi autorii urmaresc, din aceasta complicata familie, firul istorisirii vietii unui Mihai Sturdza, fiul mai mare al lui Dimitrie Mihail Sturdza. Acesta este, la randul lui, intemeietorul unei lungi familii care, desi isi trage radacinile din trunchiul comun, si-a avut povestea sa pornita la mosia din Popesti, de care s-a ocupat, mai ales, sotia sa Olga. Un descendent al acestei familii este printul Dimitrie Sturdza de astazi, iscusit intreprinzator in Elvetia (nu numaI), unde este stabilit si cunoscut in tara noastra, in anii postdecembristi, prin numeroasele actiuni de ajutorare (toate eficientE) in diferite domenii. Istoria familiei printului Sturdza, in care nu numai tatal dar si mama, norvegiana de origine, au stiut sa insufle educatie romaneasca si constiinta nationala copiilor este, cu deosebire, emotionanta. Paginile acestei sectiuni din carte, realizata prin documente si interviuri, sunt printre cele mai izbutite din lucrare. Astfel de carti despre destinul unor vechi familii romanesti sunt momente semnificative din istoria tarii. E bine sa stim a le pretui.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.